Recomandări
-
Rețeaua Judiciară Europeană și magistrații de legătură – care sunt avantajele și oportunitățile acestor rețele descentralizate?
-
Unele considerații asupra acordului de recunoaştere a vinovăţiei
-
70 de ani de la intrarea în vigoare a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. Quo vadis?
Abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Jurisprudență
ABSTRACT
The attitude of a prosecutor in service relations must be manifested within the limits of the rules of conduct provided by law for magistrates, with the use of appropriate language and with due respect both to the participants in the judicial proceedings and to the other fellow magistrates involved in the administration of the act of justice.
The unworthy conduct is contrary to the provisions of art. 17 and 18 of the Code of Ethics of Judges and Prosecutors, according to which “Judges and prosecutors are obliged to refrain from any acts or deeds likely to compromise their dignity in office and in society” and, respectively, “Relations of judges and prosecutors within the collectives of which they belong to must be based on respect and good faith, regardless of their seniority in the profession and their position. Judges and prosecutors cannot express their opinion regarding the professional and moral probity of their colleagues regardless of the court, prosecutor’s office or institution where they work”[1].
The disciplinary offense provided for by art. 99 lit. c) of the Law no. 303/2004 on the status of judges and prosecutors (unamended)[2]: “unworthy attitudes during the exercise of their duties towards colleagues, other staff of the court or prosecutor’s office where they work, judicial inspectors, lawyers, experts, witnesses, litigants or representatives of other institutions”[3].
Keywords: disciplinary liability of judges and prosecutors, unworthy conduct in relations with colleagues, other staff belonging to the prosecutor’s office, police officers and other participants in criminal proceedings.
Speța analizată readuce în discuție aspecte ce țin de obligația respectării de către magistrați a standardelor de conduită impuse de profesie, înscrise în art. 17-18 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor: „Judecătorii și procurorii sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în funcție și în societate. Relațiile judecătorilor și procurorilor în cadrul colectivelor din care fac parte trebuie să fie bazate pe respect și bună-credință, indiferent de vechimea în profesie și de funcția acestora. Judecătorii și procurorii nu își pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională și morală a colegilor lor indiferent de instanța, parchetul sau instituția la care aceștia funcționează”.
Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a fost investită de Inspecția judiciară cu judecarea acțiunii disciplinare promovate împotriva unui procuror cercetat sub aspectul abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004, în forma anterioară, reținându-se, în sarcina acestuia, următoarele fapte:
– în cadrul unei percheziții domiciliare din 11 martie 2021, procurorul l-a lovit în mod intenționat cu piciorul în zona capului pe un făptuitor care era imobilizat la sol de lucrătorii de poliție (dosarul nr. x/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria X), provocând, astfel, prin comportamentul său, indignarea persoanei percheziționate și oprobriul polițiștilor prezenți;
– la data de 15 aprilie 2021, acesta i-a cerut explicații comisarului de poliție (împuternicit șef al Poliției Y2… – Biroul Investigații Criminale) cu privire la o plângere formulată împotriva sa și l-a amenințat, indirect, prin menționarea unui citat din Biblie, „Cine ridică primul sabia, de sabie va pieri”;
– la data de 15 aprilie 2021, în cadrul ședinței de analiză a soluțiilor desfășurate la Parchetul de pe lângă Judecătoria X, procurorul, prin folosirea unui ton neadecvat, a făcut afirmații neprincipiale la adresa colegilor procurori și a lucrătorilor de poliție;
– la data de 30 martie 2021, în timp ce audia un inculpat, procurorul s-a manifestat gălăgios față de un polițist, perturbând activitatea de audiere într-o cauză penală a unui alt coleg procuror;
– la data de 5 aprilie 2021, cu ocazia susținerii unei cereri în fața judecătorului de drepturi și libertăți, procurorul a calificat concluziile apărătorilor inculpaților ca fiind „dincolo de noaptea minții”, a recitat versuri, a solicitat avocaților „să facă o apărare demnă” și a calificat sistemul judiciar ca fiind „bolnav”.
Judecând cauza[4], Secția a reținut următoarele aspecte privind situația de fapt și de drept:
I. Situația de fapt reținută:
Procurorul își desfășoară activitatea în cadrul unui parchet de pe lângă judecătorie. La data de 11 martie 2021, în baza mandatului emis de judecătorul de drepturi și libertăți, s-a efectuat o percheziție la domiciliul unei persoane cercetate într-o cauză penală instrumentată de procuror.
Echipa desemnată să efectueze această percheziție a fost compusă din 4 lucrători de poliție, iar activitatea a fost supravegheată de procuror. În contextul unor injurii proferate de către persoana cercetată la adresa organelor de urmărire penală, generate de faptul că percheziția s-ar fi desfășurat la domiciliul părinților săi, care nu coincidea cu al său, procurorul i-a strigat acestuia: „Hoțule! Scoate, băi pistolul !”.Ulterior, procurorul și făptuitorul s-au împins reciproc.
Pentru a preveni escaladarea conflictului, doi dintre lucrătorii de poliție au intervenit, interpunându-se între făptuitor și procuror. Cei doi polițiști l-au imobilizat pe făptuitor la sol, cu fața în jos și cu mâinile la spate, fără a-l încătușa, moment în care procurorul s-a apropiat de acesta și, în mod intenționat, l-a lovit cu piciorul în zona cefei.
După consumarea agresiunii, procurorul a părăsit curtea imobilului și nu a mai revenit în locația respectivă. În cuprinsul procesului-verbal de percheziție domiciliară s-a consemnat că făptuitorul a afirmat că a fost lovit de una dintre persoanele prezente, precum și faptul că la începutul percheziției domiciliare a fost prezent procurorul de caz care, ulterior, a părăsit locația percheziționată.
La data de 15 aprilie 2021, procurorul s-a deplasat la sediul Poliției – Biroul Investigații Criminale și a intrat în biroul comisarului-șef. În prezența agentului-șef adjunct, magistratul l-a interpelat pe comisar în legătură cu o presupusă plângere formulată de acesta din urmă cu privire la un evenimentul produs cu ocazia unei alte percheziții, când procurorul l-a lovit cu piciorul în zona posterioară a corpului pe un lucrător de poliție.
În aceste circumstanțe, comisarul i-a comunicat procurorului că a întocmit doar un raport scris către conducerea poliției municipiului cu privire la respectivul incident, fapt ce a determinat reacția magistratului care i-a replicat, pe un ton amenințător, că are și pregătire teologică, iar ȋn Sfânta Scriptură scrie: „Cine ridică primul sabia, de sabie va pieri”.
În cadrul ședinței de analiză a soluțiilor din data de 15 aprilie 2021, desfășurată la sediul Parchetului de pe lângă Y…, procurorii participanți i-au sugerat colegului lor să aibă o atitudine mai rezervată față de polițiști. Acesta din urmă le-a replicat că „până va fi delegat la Parchetul de pe lângă Y5 … va schimba trei șefi de poliție și a făcut demersuri în acest sens”. Mai mult, după ce prim-procurorul i-a atras atenția să nu mai facă astfel de aserțiuni, acesta s-a ridicat de la masă, a început să gesticuleze și a părăsit sala, afirmând că nu ține seama de părerile colegilor, ci va lua în considerare doar atenționările care vin de la procurorul general de la parchetul de pe lângă curtea de apel în sus.
În cadrul aceleiași ședințe, un alt procuror i-a atras atenția că, la data de 30 martie 2021, în timp ce audia în sala de ședințe un inculpat, acesta s-a manifestat gălăgios față de un polițist, perturbându-i activitatea de audiere pe care o efectua într-o cauză penală.
În ședința de cameră de consiliu care a avut loc la Judecătoria Y3, la data de 5 aprilie 2021, cu ocazia susținerii unui referat cu propunere de prelungire a măsurii arestării preventive față de inculpații dintr-un dosar de urmărire penală, în prezența judecătorului de drepturi și libertăți, a grefierului de ședință, a inculpaților și a avocaților, procurorul a calificat concluziile apărătorilor inculpaților ca fiind „dincolo de noaptea minții”, a recitat versuri, a solicitat avocaților „să facă o apărare demnă”, a calificat sistemul judiciar ca fiind „bolnav” și a sugerat că din interiorul sistemului judiciar se încearcă sabotarea demersurilor sale în cauza respectivă, afirmații de natură să afecteze imaginea justiției, ca sistem și serviciu public. În acest context, procurorul a menționat următoarele:
„(…) Aș mai vrea un cuvânt în replică pentru tot ce am auzit în ședința de astăzi. Știu că noi suntem ținuți de rigorile funcțiilor pe care le avem, ca reprezentant al Ministerului Public și ca magistrat care trebuie să decidă până la urmă nu numai asupra faptelor care sunt cercetate, ci și asupra destinelor unor oameni, dar cuvinte precum: fapte generice, presupuse fapte, o arestare nedreaptă, fără probe, nicio probă, nu fac decât să mă ducă cu gândul la vorbele poetului Mihai Eminescu care spunea „criticilor mei”, celor care critică munca care se află acolo, 1500 de file, „E ușor a scrie versuri când nimic nu ai a spune, înșirând a vorbe goale ce din coadă au să răsune”, asta este replica pentru toate susținerile apărătorilor.
Înțeleg că poți să faci o apărare, dar fă o apărare demnă. Când este un dosar de 1500 și tu nu ai văzut dosarul respectiv, că nu s-a aprobat, nu am primit nicio cerere de studiu dosar, să auzi cuvinte precum nedreaptă, fără probe, nicio probă, generice, presupuse, este dincolo de noaptea minții. Adică sistemul judiciar, dacă asta înseamnă, avocații să poată să spună orice, orice și noi să stăm în genunchi, să nu putem să le răspundem, le-am răspuns astăzi printr-o poezie.
(…) Ei dacă erau contracarați la început, nu ajungeam în situația în care suntem astăzi, să avem furturi de seifuri de 7 miliarde de lei, să avem pistol furat, încă un polițist călcat pe 30.11.2018. Deci toate activitățile astea sunt repercusiunile unui sistem bolnav și oameni care nu și-au făcut treaba în sistemul ăsta pentru care sunt plătiți, adică sistemul judiciar și o să avem foarte, foarte mari surprize în dosarul ăsta, conform principiului ca toate persoanele să răspundă pentru faptele lor și niciuna să nu scape nepedepsită. De dosarul ăsta știe și Parchetul General, ca să ne înțelegem … dacă nu pot să continui cercetarea, pentru că am tot felul de informații că o să mi se facă plângere, că va fi sesizată Inspecția Judiciară, va fi preluat de Parchetul General și dat la alte instituții ale statului român. Dar să înțeleagă una și bună toată lumea … deci nu vorbesc numai pentru dumneavoastră: eu nu mă opresc, mai bine plec din sistem decât să mă opresc cu cercetarea în dosar”.
II. Situația de drept
Secția a constatat că faptele reținute în sarcina procurorului și confirmate de materialul probator realizează pe deplin latura obiectivă a abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004 (nemodificată), magistratul, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, adoptând o atitudine nedemnă, incompatibilă cu onoarea și demnitatea profesiei de magistrat, față de lucrătorii de poliție, justițiabili, colegii procurori și avocați.
Sub aspectul laturii subiective, s-a reținut că probele administrate conturează vinovăția procurorului atât în forma intenției directe, cât și în aceea a intenției indirecte.
Urmarea produsă prin săvârșirea acestei abateri disciplinare constă în deteriorarea încrederii și respectului opiniei publice față de funcția de magistrat, cu consecința afectării imaginii justiției, ca sistem și serviciu în apărarea ordinii de drept.
Concluzionând pe baza materialului probator al cauzei, Secția a apreciat că faptele reținute în sarcina procurorului realizează conținutul constitutiv al abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (nemodificată).
La individualizarea sancțiunii, aplicată în condițiile art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (nemodificată), Secția a avut în vedere împrejurările în care au fost săvârșite faptele, cauzele, gravitatea concretă, precum și consecințele produse, astfel cum au fost reliefate de probatoriul administrat în cauză.
Prin urmare, raportat la aceste criterii, sancțiunea ce i-a fost aplicată procurorului a fost aceea prevăzută de art. 100 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (nemodificată), constând în „suspendarea din funcție pe o perioadă de 6 luni”.
Calea de atac a recursului
Împotriva hotărârii a declarat recurs procurorul, invocând atât motive de nelegalitate sub aspect procedural, cât și motive privind fondul cauzei.
Dezvoltând motivele de recurs, recurentul a susținut:
– nulitatea acțiunii disciplinare determinată de faptul că, în cauză, nu a existat un act de sesizare legal, iar termenul de 90 de zile, care curge de la data primei sesizări, a fost depășit;
– netemeinicia hotărârii disciplinare, motivat de faptul că nu sunt îndeplinite condițiile abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004. A arătat că faptele reținute în sarcina sa nu sunt susținute de probatoriul din dosar, fiind vorba doar de simple aprecieri;
– greșita individualizare a sancțiunii, întrucât nu s-a ținut cont de circumstanțele concrete ale cauzei, de conduita sa anterioară și de realizările profesionale. A apreciat că sancțiunea avertismentului ar fi fost suficientă.
Analizând hotărârea atacată din perspectiva motivelor de recurs invocate, Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție[5] a reținut următoarele:
Criticile referitoare la nulitatea acțiunii disciplinare sunt nefondate. În mod corect a reținut instanța de fond că cercetarea disciplinară, precum și actele întocmite în cursul acesteia au fost efectuate cu respectarea normelor legale și a ordinelor emise de inspectorul-șef al Inspecției Judiciare.
Prin considerentele hotărârii recurate, Secția pentru procurori în materie disciplinară a prezentat în mod detaliat și explicit faptele, astfel cum au rezultat din interpretarea întregului material probator administrat, reținând încălcarea obligațiilor profesionale și urmările acestei încălcări, constatând în mod corect incidența art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004.
În ceea ce privește existența elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de acest text de lege, Completul de 5 judecători a constatat că aspectele invocate prin motivele de recurs sunt contrazise de actele și lucrările dosarului. Astfel, relativ la existența faptelor reținute în sarcina recurentului, s-a reținut că instanța disciplinară a făcut o apreciere corectă și completă a materialului probator administrat nemijlocit, ca și a celui rezultat în faza cercetării prealabile.
Comportamentul procurorului față de lucrătorii de poliție, față de o persoană implicată în procedurile judiciare, colegii procurori sau avocați, concretizat prin afirmații și expresii neprincipiale, folosirea unui ton neadecvat, iritat și nervos a fost, în mod corect, apreciat ca fiind incompatibil cu onoarea și demnitatea profesiei de magistrat, fiind depășite limitele unui comportament admis în interiorul unei unități de parchet, întrunind, astfel, elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. c) din Legea nr. 303/2004.
S-a mai reținut că, în egală măsură, și în ceea ce privește latura subiectivă, Secția pentru procurori în materie disciplinară a apreciat corect vinovăția recurentului magistrat, aceasta rezultând din modul în care magistratul a înțeles să-și încalce obligațiile legale și deontologice derivate din statutul de procuror, probele administrate dovedind existența elementului intențional, volitiv, de natură să atragă răspunderea sa disciplinară. Urmarea imediată și directă a acestor încălcări constă în deteriorarea încrederii și a respectului față de funcția de procuror, cu consecința afectării imaginii justiției.
Concluzionând, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că instanța disciplinară a dat o apreciere completă și corectă elementelor probatorii rezultate din actele dosarului și a făcut o justă individualizare a sancțiunii aplicate.
Față de aceste considerentele, Completul de 5 a respins, ca nefondat, recursul declarat de procuror.
[1] Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 328/2005, modificat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 135/2022, publicat pe site-ul https://www.csm1909.ro/Pages.aspx?PageId=274&PageTitle=Legisla%C5%A3ie.
[2] Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, modificată prin Legea nr. 242/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 24 iulie 2020.
[3] În prezent, abaterea disciplinară este prevăzută de dispozițiile art. 271 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, având același conținut: „atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi, celălalt personal al instanței sau al parchetului în care funcționează, inspectori judiciari, avocați, experți, martori, justițiabili ori reprezentanții altor instituții”.
[4] Hotărârea nr. 7 P din 16 noiembrie 2022, pronunțată de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (nepublicată).
[5] Decizia civilă nr. 128/22 mai 2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pagina https://www.scj.ro/736/Cautare-jurisprudenta, accesată la 11 februarie 2024.