ABSTRACT

Behaviors that affect honor or professional probity or the prestige of justice. First prosecutor who, via WhatsApp and Facebook Messenger applications, initiated conversations of an intimate nature and met, outside the procedural framework, with a person who had the status of an injured party in a criminal case that he was investigating.

Incompatibility. The obligation to abstain in the situation where the case prosecutor has initiated and developed a personal relationship with a party of the file with the resolution of which he was entrusted with.

Keywords: disciplinary liability of judges and prosecutors, behaviors that affect the honor or professional probity or the prestige of justice, incompatibility, the obligation to abstain, the disciplinary sanction of downgrading.

Abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare^[1] – „manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu”.

Abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. i) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare^[2] – „nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa”.

Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a admis acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva unui procuror și, în baza art. 100 lit. d¹) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, i-a aplicat acestuia sancțiunea disciplinară constând în „retrogradarea din gradul profesional de parchet de pe lângă curtea de apel în gradul profesional de parchet de pe lângă tribunal”, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) și i)^[3].

Acțiunea disciplinară promovată de Inspecția Judiciară pentru comiterea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) și i) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor a vizat comportamentul unui prim-procuror care, prin intermediul aplicațiilor WhatsApp și Facebook Messenger,a inițiat convorbiri cu caracter intim și s-a întâlnit, în afara cadrului procesual,cu partea vătămată dintr-o cauză pe care o instrumenta. De asemenea, în acțiune, s-a mai reținut și existența situației de incompatibilitate în care s-a aflat procurorul în condițiile efectuării în continuare a actelor de urmărire penală în cauză, deși, la inițiativa sa, a dezvoltat o relație personală cu partea vătămată.

Datele speței se prezintă astfel:

– procurorul instrumentează o cauză penală și, pe parcursul urmăririi penale, prin intermediul aplicațiilor WhatsApp și Facebook Messenger, îi trimite părții vătămate mesaje cu un pronunțat caracter personal care nu au legătură cu cauza;

– în cursul urmăririi penale, procurorul se întâlnește cu partea vătămată în afara cadrului instituțional, ultima întâlnire având loc chiar în apartamentul acestuia, ocazie cu care partea vătămată a înregistrat discuțiile purtate, din care reieșea faptul că procurorul ar fi dorit să întrețină relații sexuale cu ea;

– înregistrarea convorbirilor este trimisă de partea vătamată unui post de televiziune, fiind redată într-o emisiune, la o oră de maximă audiență;

– procurorul, deși în mod evident și-a manifestat intenția de a avea legături personale cu partea vătămată, a continuat să efectueze acte de urmărire penală în cauză, sesizând instanța cu rechizitoriu.

Secția pentru procurori a admis acțiunea disciplinară formulată de Inspecția Judiciară împotriva procurorului pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) și i).

În motivarea hotărârii, Secția a reținut următoarele:

Sub aspectul săvârșirii abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, s-a apreciat că se circumscrie laturii obiective a acestei abateri conduita procurorului de a purta discuții cu un caracter de intimitate cu partea vătămată dintr-o cauză pe care o instrumenta, precum și propunerile acestuia de a se întâlni în scopul întreținerii de relații sexuale.

Cu privire la latura subiectivă, s-a reținut că procurorul a acționat cu intenție directă, aspect probat de caracterul repetat al acțiunilor sale și de scopul urmărit, respectiv acela de a iniția relații intime cu o parte ce avea calitate procesuală în cauza penală pe care o instrumenta.

Conduita procurorului, reflectată negativ în mass-media locală și națională, a fost de natură să afecteze imaginea publică a întregului corp profesional, precum și încrederea și respectul opiniei publice pentru funcția de magistrat și, implicit, pentru justiție ca sistem și serviciu în apărarea ordinii de drept.

Secția pentru procurori a reținut ca fiind incidente în cauză dispozițiile înscrise în art. 90 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „judecătorii și procurorii sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie și în societate, relațiile acestora la locul de muncă și în societate bazându-se pe respect și bună-credință”,dispozițiile art. 17 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor^[4], potrivit cărora „judecătorii și procurorii sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie și societate”,precum și dispozițiile art. 104 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției^[5], care interzic magistraților orice manifestare contrară demnității funcției pe care o ocupă ori de natură să afecteze imparțialitatea sau prestigiul acesteia.

Pe parcursul cercetărilor disciplinare, procurorul nu a recunoscut faptele imputate, susținând că întreaga sa relaționare cu partea vătămată s-ar fi derulat în circumstanțe decente, justificată doar de interesul său profesional, respectiv acela de a asigura o instrumentare eficientă a dosarului penal, intenționând chiar să-i atribuie acesteia calitatea de colaborator în sensul dispozițiilor art. 148 alin. (10) Cod procedură penală.

Raportat la modul în care s-au derulat faptele, respectiv conținutul mesajelor transmise de procuror părții vătămate și convorbirile purtate de cei doi cu ocazia întâlnirilor, Secția a înlăturat apărările formulate de acesta, reținând că demersul procurorului nu se poate înscrie într-o acțiune oficială de realizare a unei activități de urmărire penală.

Referitor la abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. i) teza I din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Secția a reținut că sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia, întrucât relația inițiată și derulată de către procuror cu partea vătămată, în perioada în care avea în instrumentare dosarul penal, creează unui observator obiectiv, cel puțin sub aspectul aparenței, convingerea că există o suspiciune rezonabilă care îndreptățește temerea că imparțialitatea acestuia este afectată.

Secția a reținut ca fiind incidente în cauză dispozițiile art. 4 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, art. 9 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, art. 104 din Legea nr. 161/2003 și art. 64 din Codul de procedură penală, coroborat cu art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală.

În raport cu aceste texte legale, Secția a apreciat că procurorul a acționat cu intenție directă, asumându-și voit și conștient continuarea instrumentării cauzei, deși inițiase și dezvoltase o relație personală cu o parte din dosar, fapt care putea crea îndoieli cu privire la imparțialitatea sa.

Cu majoritate, instanța disciplinară a hotărât aplicarea sancțiunii disciplinare constând în „retrogradarea din gradul profesional de parchet de pe lângă curtea de apel în gradul profesional de parchet de pe lângă tribunal”.

La individualizarea sancțiunii, Secția, în opinie majoritară, a avut în vedere împrejurările, gravitatea concretă și consecințele faptelor săvârșite de procuror, precum și faptul că acesta a mai fost sancționat anterior cu ”avertisment”, aspect apreciat ca reprezentând o perseverență în ce privește încălcarea normelor ce reglementează conduita magistraților.

În opinia minoritară s-a apreciat că, raportat la împrejurările și gravitatea concretă a faptelor, sancțiunea care se impune este aceea a ”excluderii din magistratură”.

Secția, în opinia minoritară, a reținut că maniera în care a procedat procurorul este una reprobabilă și incompatibilă cu funcția de magistrat, întrucât acesta, pe lângă faptul că a încălcat și a nesocotit o serie de obligații legale și deontologice impuse de statutul și demnitatea funcției, a încercat și să minimalizeze gravitatea faptelor imputate. Mai mult decât atât, procurorul a invocat în apărarea sa o conduită care, prin ea însăși, este contrară legii, denotând o interpretare proprie, eronată a dispozițiilor legale în materia utilizării colaboratorilor în efectuarea urmăririi penale.

Recursul declarat de procuror a fost respins ca nefondat^[6].

Notă: Apreciem hotărârea adoptată de Secția pentru procurori, în opinia majoritară, ca fiind discutabilă sub aspectul individualizării sancțiunii aplicate procurorului.

Suntem pe deplin de acord cu opinia potrivit căreia este necesară o aplicare graduală a sancțiunilor disciplinare, însă această idee nu trebuie absolutizată.

Existența unor situații de o gravitate excepțională, cu impact și consecințe majore în ceea ce privește imaginea întregului sistem judiciar, reclamă, în mod evident, o sancțiune aspră.

O atitudine care ar putea fi calificată ca tolerantă față de comportamente ce conduc la diminuarea încrederii cetățenilor în actul de justiție și, în final, la lipsa de respect pentru funcția de magistrat transmite mesajul că sistemul nu are suficiente mecanisme de autoreglare.

Cea mai periculoasă consecință a unei astfel de atitudini este aceea a sădirii în conștiința publică a ideii că magistrații se apără între ei indiferent de faptele pe care le comit, întrucât se compromite pe deplin încrederea și respectul în justiție, ca instituție fundamentală a statului.

Calitatea de procuror cu funcție de conducere, ce reprezintă parchetul pe care îl conduce în relațiile cu celelalte instituții și cetățeni, impune, cu atât mai mult, adoptarea unei conduite ireproșabile. Este legitimă așteptarea cetățenilor ca cei care aplică legea să fie, prin comportamentul lor, un exemplu în societate. În speță, impactul negativ al conduitei prim-procurorului a fost amplificat și de redarea în mass-media locală și națională a conținutului convorbirilor purtate cu partea vătămată din care reieșea intenția de a stabili relații personale cu aceasta. Or, apreciem că această situație ar fi putut avea un caracter determinant pentru stabilirea unei sancțiuni mai aspre decât cea aplicată procurorului.

[1] Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, modificată prin Legea nr. 242/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018.

[2] Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, modificată prin Legea nr. 242/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018.

[3] Hotărârea nr. 15P din 17 decembrie 2020, rămasă definitivă prin repingerea recursului, publicată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, pagina https://emap.csm1909.ro/, accesată la 20 august 2022.

[4] Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor aprobat prin Hotărârea nr. 328 din 24 august 2005 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, publicat pe site-ul http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/26_09_2005__823_ro.pdf.

[5] Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată pe site-ul https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/43323.

[6] Decizia nr. 351 din 22 noiembrie 2021, pronunțată de Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată pe site-ul https://www.scj.ro/736/Cautare-jurisprudenta, accesat la 20 august 2022.