ABSTRACT

With regard to the offense of holding outside the fiscal warehouse or selling on Romanian territory excisable products subject to marking, without marking or marking improperly or with false markings, exceeding the limit of 10,000 cigarettes, the court of law emphasized that this: it is an offense of danger and not of result, the material element of which is the mere possession of excisable products subject to marking without being marked or marked inappropriately; is not subject to customs duties or debts, the defendant failing to become a customs debtor, according to the law. Thus, the fact of holding outside the fiscal warehouse of excisable goods unmarked or improperly marked cannot oblige the defendant to pay customs duties or excise duties, as long as he acquired the goods on the territory of Romania, there being no evidence that he knew that they have been illegally introduced into the country.

However, the court of appeal pointed out that if a person holds excise goods without being placed under the suspensive customs procedure and without having previously paid excise duty, it is considered that those excise goods have been released for consumption and the person who owns them, regardless of the title (e.g. carrier), owes the payment of excise duties. In the present case, the defendant was under an obligation to verify that excise duty, and VAT were paid for the cargo being transported, as well as receiving the cargo only with supporting documents, otherwise, assuming full responsibility for the consequences of his deed.

Keywords: excise, civil action, possession outside the fiscal warehouse or sale on Romanian territory of excisable products subject to marking, without marking or marking improperly or with false markings, exceeding the limit of 10,000 cigarettes, offense.

I. Prezentare speță. Prin Sentința penală nr. 1247/2014, pronunțată de către Judecătoria Oradea, s-a dispus, printre altele:

A. În baza art. 296¹ alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal^[1], cu modificările și completările ulterioare, cu aplicarea art. 396 alin. (10) din noul Cod de procedură penală (în continuare C.pr.pen.), condamnarea inculpatului S.D.G. la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 de țigarete.

B. În temeiul art. 25 și art. 397 C.pr.pen. cu referire la art. 1357 și urm. din Codul civil, respingerea acțiunii civile exercitate în procesul penal de către partea civilă, Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca.

Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a constatat că Agenția Națională de Administrare Fiscală – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 44.937 lei, reprezentând taxe vamale, accize și TVA, la care se adaugă dobânzi și penalități aferente, de la data nașterii datoriei până la data plății efective.

Cu privire la infracțiunea ce face obiectul cauzei [prevăzute în art. 296¹ alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003], instanța de fond a subliniat că aceasta: este o infracțiune de pericol, și nu de rezultat, al cărei element material îl constituie simpla deținere a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător; nu este condiționată de taxe sau datorii vamale, inculpatul nedevenind debitor vamal, potrivit legii. Astfel, faptul de a deține în afara antrepozitului fiscal de mărfuri accizabile nemarcate sau marcate necorespunzător nu poate obliga inculpatul la plata taxelor vamale sau accizelor, atât timp cât acesta a dobândit bunurile de pe teritoriul României, neexistând nicio probă din care să rezulte că el cunoștea faptul că acestea au fost introduse ilegal în țară. Pe de altă parte, cantitatea de țigări deținută de către inculpat va fi în întregime confiscată în favoarea statului.

Prin apelul declarat în termen legal, partea civilă a solicitat desființarea sentinței penale atacate, iar, în rejudecare, să se dispună admiterea acțiunii civile astfel cum a fost formulată.

Curtea de Apel Oradea, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.pr.pen., a admis apelul declarat de către partea civilă împotriva Sentinței penale nr. 1247/2014 a Judecătoriei Oradea pe care a modificat-o și, rejudecând, a reformat dispozițiile civile ale instanței de fond, în sensul că a admis acțiunea civilă, obligându-l pe inculpatul S.D.G. să plătească părții civile suma de 41.613 lei, reprezentând daune materiale, la care se adaugă dobânzi și penalități aferente de la data de 17 octombrie 2013 până la data plății efective a debitului.

Instanța de apel a relevat următoarele:

Articolul 206⁶ alin. (1) din Legea nr. 571/2003 prevede că accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum și în statul membru în care se face eliberarea pentru consum, iar art. 206⁷ alin. (1) lit. b) din aceeași lege stipulează că, în înțelesul prezentei legi, eliberarea pentru consum reprezintă deținerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispozițiile legii menționate anterior.

Rezultă că în situația în care o persoană deține produse accizabile, fără a fi introduse în regimul vamal suspensiv și fără ca pentru acestea să fi achitat anterior accizele, se consideră că respectivele produse accizabile au fost eliberate pentru consum, iar persoana care le deține, indiferent cu ce titlu (de exemplu, transportator), datorează plata accizelor. În speță, inculpatul avea obligația să verifice dacă pentru marfa transportată s-au plătit accize, TVA, precum și să primească încărcătura doar însoțită cu acte justificative, în caz contrar, acesta asumându-și întreaga răspundere privind consecințele faptei sale. Este de menționat că taxele vamale nu se datorează raportat la obiectul cauzei, acestea fiind datorate doar în cazul săvârșirii infracțiunii de contrabandă.

(C. Ap. Oradea, S. pen., Dec. pen. nr. 193/2015)

II. Notă parțial aprobativă. În prezent, infracțiunea reținută în sarcina inculpatului S.D.G. este prevăzută în art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal^[2], cu modificările și completările ulterioare.

Articolele 339 alin. (1) și 340 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 227/2015^[3] au același conținut ca art. 206⁶ alin. (1) și art. 206⁷ alin. (1) lit. b) din Legea nr. 571/2003.

[1] În prezent, legea sus-menționată este abrogată.

[2] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015.

,,Art. 452. Infracțiuni

(1) Constituie infracțiuni următoarele fapte:

[…]

h) deținerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 litri;

[…]”

,,Art. 335. Sfera de aplicare

(1) Accizele armonizate sunt venituri datorate la bugetul statului și care se colectează conform prevederilor prezentului capitol.

(2) Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct sau indirect asupra consumului următoarelor produse (sublinierea noastră – Gh. Ivan):

a) alcool și băuturi alcoolice prevăzute la secțiunea a 4-a;

b) tutun prelucrat prevăzut la secțiunea a 5-a;

c) produse energetice și energie electrică prevăzute la secțiunile a 6-a și a 7-a.”

,,Art. 336. Definiții

În înțelesul prezentului capitol, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

[…]

3. antrepozitul fiscal este locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate, deținute, primite sau expediate în regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat în cadrul activității sale, în condițiile prevăzute de prezentul capitol (sublinierea noastră – Gh. Ivan);

[…]

21. regim suspensiv de accize înseamnă un regim fiscal aplicat producerii, transformării, deținerii sau deplasării de produse accizabile care nu fac obiectul unei proceduri ori al unui regim vamal suspensiv, accizele fiind suspendate (sublinierea noastră – Gh. Ivan);

[…]”

[3] ,,Art. 339. Exigibilitatea

(1) Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum și în statul membru în care se face eliberarea pentru consum (sublinierea noastră – Gh. Ivan).

[…]”

,,Art. 340. Eliberarea pentru consum

(1) În înțelesul prezentului capitol, eliberarea pentru consum reprezintă:

[…]

b) deținerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispozițiile prezentului capitol;

[…]”