Prof. univ. dr. Augustin LAZĂR*                                                                                    Elena Giorgiana HOSU**

Procuror general al                                                                                                                                       Procuror –

Parchetului de pe lângă                                                                                                             Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție                                                                     Înalta Curte de Casație și Justiție,

Serviciul de îndrumare și control

 

A. Dispoziții legale incidente în materie. Prezentare. Legea nr. 46/2008 – Codul silvic (în continuare Legea nr. 46/2008 sau Codul silvic)[1], republicată, cu modificările și completările ulterioare:

,,TITLUL VI. Răspunderi și sancțiuni

Art. 104

Încălcarea prevederilor prezentului cod atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, potrivit legii.

Art. 105

(1) Prejudiciul adus fondului forestier național, denumit în continuare prejudiciu, indiferent de natura juridică a proprietății, se evaluează de către personalul silvic, în condițiile legii.

(2) Valoarea prejudiciului prevăzut la alin. (1), cauzat prin fapte care constituie infracțiuni sau contravenții, în pădurile încadrate prin amenajamente silvice în grupa I funcțională, se stabilește prin multiplicarea de două ori a valorii obținute potrivit legii.

(3) În situațiile în care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea fondului forestier, potrivit dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală[2], republicată, cu modificările și completările ulterioare, acesta se recuperează, în baza procesului-verbal, actului de control de fond forestier/parțial întocmit de personalul silvic, de către organele fiscale competente subordonate Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor juridice. Sumele astfel realizate se fac venit la bugetul de stat, iar pentru prejudiciul stabilit în sarcina persoanelor fizice de către organele fiscale ale unităților administrativ-teritoriale, sumele astfel realizate se fac venit la bugetul local.

Art. 106

(1) Reducerea suprafeței fondului forestier național fără respectarea dispozițiilor art. 36 și 37 constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă.

(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și schimbarea destinației obiectivului pentru care s-a obținut aprobarea de scoatere din fondul forestier național sau de ocupare a fondului forestier național, dacă schimbarea destinației se produce în termen de 5 ani de la aprobarea scoaterii din fondul forestier.

(3) Autorul faptelor prevăzute la alin. (1) și (2) este obligat să elibereze terenul forestier de orice construcții sau instalații amplasate ilegal.

(4) Reinstalarea vegetației forestiere se execută, pe cheltuiala autorului faptelor prevăzute la alin. (1) și (2), de către ocolul silvic care realizează serviciile silvice sau administrarea pădurii respective, pe amplasamentul care face obiectul infracțiunii.

Art. 107

(1) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;

b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depășește limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depășește limita prevăzută la lit. a);

c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;

d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.

(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:

a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori paralizantă;

b) în timpul nopții;

c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes național;

d) de personal silvic.

(3) Tentativa se pedepsește.

Art. 108

(1) Pășunatul în pădurile sau în suprafețele de pădure în care acesta este interzis constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:

a) cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei;

b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei;

c) cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului este de cel puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.

(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:

a) în timpul nopții;

b) în fondul forestier național situat în arii naturale protejate de interes național.

Art. 109

(1) Furtul de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale ori de arbori, puieți sau lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național, precum și al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier național constituie infracțiune și se pedepsește după cum urmează:

a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;

b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depășește valoarea prevăzută la lit. a);

c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;

d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depășește de 50 de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:

a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori paralizantă;

b) în timpul nopții;

c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes național;

d) de personal silvic.

Art. 110

Nerespectarea obligației prevăzute la art. 30 alin. (1)[3] constituie infracțiune silvică și se pedepsește cu amendă.

Art. 111

Pe lângă organele de urmărire penală, sunt competente să constate faptele prevăzute la art. 106, 107-109 și 110 personalul silvic din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură și al structurilor teritoriale cu specific silvic, personalul silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice de regim autorizate, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române.

Art. 112

(1) Personalul silvic prevăzut la art. 111 are competența să identifice și să inventarieze, în locurile unde se află, materialele lemnoase provenite din săvârșirea unor fapte ce pot fi calificate ca infracțiuni silvice.

(2) Materialele lemnoase prevăzute la alin. (1) se rețin de personalul silvic împuternicit să constate aceste fapte.

(3) Procedura de reținere prevăzută la alin. (2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.

Art. 113

(1) În cazul constatării prejudiciilor produse prin fapte ce pot fi calificate ca infracțiuni, persoana care are calitatea să le constate depune actul de constatare la unitatea sau la instituția în care își desfășoară activitatea.

(2) Conducătorul unității sau al instituției prevăzute la alin. (1) transmite actul de constatare la parchetul de pe lângă instanța competentă din punct de vedere material și teritorial.

Art. 114

Prevederile prezentului titlu se completează cu dispozițiile Codului penal și ale Codului de procedură penală.”

B. Aspecte de ordin general. Tăierile ilegale din fondul forestier național au fost în atenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării în anul 2016, devenind un domeniu prioritar, cu importanță în politica de securitate a țării.

Perioada supusă analizei a fost 2011-2016.

Datele statistice solicitate au vizat dosarele înaintate instanței cu rechizitoriu, în care hotărârile pronunțate de către instanțe au rămas definitive (relevante prin valoarea prejudiciului sau modul de operare), din anul 2011 până în prezent.

Au fost avute în vedere, în principal, în cauzele analizate, infracțiunile care au produs prejudicii de peste 10.000 lei (valoarea materialului lemnos tăiat fără drept sau sustras).

La nivel național, datele statistice relevă următoarea situație centralizată:

 

Instanța	Dosare soluționate definitiv
Curtea de Apel Alba Iulia	15
Curtea de Apel Bacău	74
Curtea de Apel Brașov	83
Curtea de Apel Cluj	25
Curtea de Apel Craiova	33
Curtea de Apel Constanța	6
Curtea de Apel Galați	22
Curtea de Apel Iași	21
Curtea de Apel Pitești	21
Curtea de Apel Ploiești	22
Curtea de Apel Oradea	41
Curtea de Apel Suceava	4
Curtea de Apel Tg. Mureș	32
Curtea de Apel Timișoara	17
Curtea de Apel București	13

Obiectul juridic generic al infracțiunilor silvice este complex, în principal distingându-se relațiile sociale privitoare la folosirea cu bună-credință și la integritatea fondului forestier național, indiferent de natura dreptului de proprietate, iar, în subsidiar, relațiile sociale referitoare la mediu și echilibru ecologic.

Obiectul juridic special constă în relațiile sociale ce privesc o anumită activitate reglementată de lege.

Infracțiunile silvice au, de regulă, și un obiect material, deoarece activitatea nelegală se răsfrânge asupra unui bun (de exemplu: arbori, puieți, lăstari).

Subiecții activi ai infracțiunilor silvice nu sunt, de regulă, calificați.

Infracțiunile sunt susceptibile de participație în toate modalitățile acesteia.

Subiectul pasiv. Prin Decizia nr. 2/2010[4], Înalta Curte de Casație și Justiție – Secțiile Unite a statuat că, în cazul infracțiunilor prevăzute în Legea nr. 46/2008, prin care se aduce atingere fondului forestier proprietate privată a persoanei fizice sau a persoanei juridice, calitatea de persoană vătămată ori de parte civilă o pot avea atât ocolul silvic, în calitate de reprezentant al statului, cât și proprietarul fondului forestier, cu excepția situațiilor în care acesta din urmă este subiect activ al infracțiunii.

Elementul material al infracțiunilor constă, în principiu, în acțiuni.

Urmarea imediată rezidă în schimbarea unei realități preexistente. În marea majoritate a cazurilor, infracțiunile silvice produc și prejudicii materiale stabilite potrivit art. 105 din Legea nr. 46/2008.

Latura subiectivă. Infracțiunile se săvârșesc cu intenție directă sau indirectă.

Acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu și nu se stinge prin împăcare.

Constatarea infracțiunii silvice se poate efectua și de către personalul silvic din cadrul autorității publice centrale și al structurilor teritoriale, personalul silvic din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva (denumită în continuare RNP – Romsilva) și al structurilor sale teritoriale, personalul silvic din cadrul ocoalelor silvice de regim autorizat, ofițerii și subofițerii din cadrul Jandarmeriei Române.

Considerații criminologice. Realitatea demonstrează că infracțiunile silvice se situează la un nivel din ce în ce mai ridicat, pe întreg teritoriul țării, iar combaterea acestui fenomen nu este eficientă, cu toate eforturile Poliției Române și ale personalului silvic, agresivitatea făptuitorilor, persoane fizice și juridice, fiind determinată și de condițiile de trai din zonele defavorizate, dar și de câștigurile sigure și constante. Aceste infracțiuni sunt strâns legate de alte infracțiuni – delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală, furt –, iar de cele mai multe ori organele de urmărire penală nu pot stabili cu certitudine proveniența materialului lemnos din sectorul forestier privat, circulația acestuia și a documentelor însoțitoare.

C. Analiza cauzelor penale în care s-au adoptat soluții de trimitere în judecată și în care s-au pronunțat soluții definitive de către instanțele de judecată (cu titlu exemplificativ)

C.1. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia

C.1.1. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiectul activ: fără calitate specială. Latura obiectivă: tăierea a 19 arbori cu un volum total de 26,868 metri cubi (în continuare m.c., n.a.). Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere – în primă instanță; cu suspendarea condiționată a executării pedepsei – în apel. Legea penală mai favorabilă: reținerea dispozițiilor Legii nr. 46/2008, republicată, coroborate cu dispozițiile Codului penal actual vizând modalitatea de executare a pedepsei nu conduc la o situație mai ușoară pentru inculpat. Excluderea unor probe: declarațiile contradictorii ale unor martori; raportul de expertiză.

Faptele inculpatului care, la data de 12 octombrie 2011, a tăiat, fără drept, din fondul forestier și ulterior a depozitat într-o altă locație un număr de 19 arbori, având un volum total de 26,868 m.c., în valoare de 8.279,26 lei [cu taxa pe valoarea adăugată (în continuare TVA, n.a.)], întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere fără drept de arbori prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei) și furt de arbori prevăzut în art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei), cu aplicarea art. 5 din Codul penal (în continuare C.pen., n.a.).

Inculpatul a arătat că soluția de condamnare se întemeiază pe un probatoriu insuficient și eronat interpretat. Instanța de apel a apreciat că vinovăția a fost stabilită în mod clar și neechivoc în considerarea materialului probator administrat în dosar.

(C. Ap. Alba Iulia, S. pen., Dec. pen. nr. 109/A/2016)

Prin Sentința penală nr. 317/2015, pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosarul nr. 20397/306/2013, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere, fără drept, de arbori din fondul forestier național prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei), cu aplicarea art. 5 C.pen., și la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori prevăzut în art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei), cu aplicarea art. 38 alin. (1) și art. 5 C.pen. În temeiul art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen., cu aplicarea art. 5 din același cod, instanța a contopit pedepsele aplicate, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani, la care s-a adăugat o treime din cealaltă pedeapsă stabilită, respectiv 8 luni. S-a făcut aplicarea art. 91 alin. (1) și art. 92 alin. (1) C.pen.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

În actul de sesizare s-a reținut că inculpatul, la data de 12 octombrie 2011, a tăiat, fără drept, din fondul forestier un număr de 19 arbori de esență paltin, jugastru, salcâm și mărăcine (păducel), având un volum total de 26.868 m.c., în valoare de 8279.25 lei cu TVA, valoarea pagubei fiind de peste 50 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei (74 lei m.c. fără TVA, respectiv 91.76 lei m.c. cu TVA).

Inculpatul nu a recunoscut faptele reținute în sarcina sa.

S-a reținut în raportul de expertiză că prejudiciul s-a calculat în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora[5], aprobată cu modificări prin Legea nr. 84/2007[6]. Astfel, prejudiciul se calcula prin înmulțirea factorului ”k” din anexa 1, corespunzător speciei și diametrului fiecărei cioate, cu prețul unui metru cub în vigoare, stabilit în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998[7], respectiv de către unitatea publică centrală ce răspundea de silvicultură, prin ordin de ministru. Prețul unui metru cub stabilit prin Ordinul ministrului mediului și pădurilor nr. 1343/2010[8], în vigoare la data constatării faptei (13 octombrie 2011), a fost de 74 lei, prețul cu TVA fiind de 91,76 lei.

Valoarea totală a pagubei creată prin infracțiunea de tăiere, fără drept, de arbori, la data constatării faptei, a fost de 8.279,227 lei.

Raportând valoarea totală a pagubei (8.279,227 lei) la prețul mediu al unui metru cub la data constatării faptei (91,76 lei), s-a constatat că aceasta depășește de 90,2 ori prețul mediu al unui metru cub.

Instanța a apreciat, față de natura faptei și circumstanțele personale ale inculpatului, că scopul pedepsei va fi atins și fără privarea de libertate a acestuia, iar simpla pronunțare a pedepsei constituie un avertisment suficient pentru inculpat.

În cauza de față, instanța a statuat că sunt aplicabile dispozițiile art. 91 C.pen., având în vedere că sunt îndeplinite următoarele condiții: a) pedeapsa aplicată, inclusiv în caz de concurs de infracțiuni, este închisoarea de cel mult 3 ani; b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 C.pen. sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare; c) infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității; d) în raport cu persoana infractorului, cu conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, cu eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și cu posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

Față de cele menționate mai sus, instanța, în baza art. 91 alin. (l) C.pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicate inculpatului și a stabilit un termen de supraveghere de 4 ani, conform dispozițiilor art. 92 alin. (l) C.pen.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) C.pen., instanța a dispus confiscarea cantității de 6.664 m.c. de material lemnos aflat în custodia Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond inculpatul a declarat apel, solicitând achitarea sa pentru lipsa formei de vinovăție prevăzută de lege și, în subsidiar, reținerea ca lege mai favorabilă a Codului penal anterior.

Curtea de Apel Alba Iulia (în continuare Curtea) a admis apelul declarat de inculpat, a desființat sentința atacată și a procedat la o nouă judecată în ceea ce privește latura penală a cauzei, reținând următoarele:

Instanța fondului a reținut o stare de fapt corectă, în mod obiectiv fundamentată pe ansamblul probator administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și în mod nemijlocit și contradictoriu pe parcursul cercetării judecătorești.

Curtea a arătat că prima instanță a realizat o evaluare judicioasă a probelor de la dosarul cauzei, în conformitate cu cerințele impuse de art. 103 alin. (2) Cod procedură penală (în continuare C.pr.pen.), stabilind că acuzațiile aduse inculpatului au fost dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă.

La rândul său, Curtea a reținut, în esență, sub aspectul stării de fapt, că, la data de 12 octombrie 2011, inculpatul a tăiat de pe raza comunei Roșia, din locul cunoscut sub denumirea ,,Țâmbău”, 19 arbori din speciile paltin, jugastru și mărăcine, fără a avea încuviințarea autorităților, după care a transportat și depozitat trunchiurile copacilor în pășunatul comunei sus-menționate, creând un prejudiciu de peste 50 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

Curtea arată că instanța fondului a înlăturat în mod pertinent și argumentat anumite declarații de martori date în faza cercetării judecătorești, după cum a înlăturat și raportul de expertiză întocmit de către expert, întrucât aspectele relevate de respectivele mijloace de probă nu se coroborau cu cele rezultate din examinarea ansamblului probator administrat pe parcursul procedurilor și nu se subscriau unui raționament logic juridic. Deopotrivă, Curtea a remarcat faptul că majoritatea martorilor audiați în cursul urmăririi penale au adoptat o altă poziție procesuală pe parcursul cercetării judecătorești, relevând aspecte care nu se coroborau cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, ceea ce conduce cu ușurință la concluzia subiectivismului martorilor. Față de argumentele ce preced, Curtea a apreciat că vinovăția inculpatului a fost stabilită în mod clar și neechivoc în considerarea amplului material probator administrat în dosar, probațiune a cărei evaluare, prin prisma dispozițiilor art. 103 alin. (2) C.pr.pen., nu putea atrage incidența cazului de achitare prevăzut în art. 16 alin. (1) lit. b) C.pr.pen., invocat de inculpat în apărare.

Curtea a considerat însă întemeiate criticile de netemeinicie invocate de către inculpat, referitoare la împrejurarea că, în contextul factual și personal relevat de actele dosarului, instanța fondului a apreciat în mod eronat, în interpretarea dispozițiile art. 5 alin. (1) C.pen., ca fiind mai favorabilă legea penală nouă. Chiar dacă limitele de pedeapsă prevăzute de Codul silvic în vigoare la acel moment sunt considerabil mai reduse, Curtea a apreciat că, în ansamblu, reținerea dispozițiilor Legii nr. 46/2008, republicată, coroborate cu dispozițiile Codului penal actual vizând modalitatea de executare a pedepsei, nu conduce la o situație mai ușoară pentru inculpat. Astfel, aspectele ce țin de persoana inculpatului, cu referire specială la poziția sa în comunitate, familie, preocupările sale, evidențiate de înscrisurile depuse la dosarul cauzei, pot constitui circumstanțe atenuante în accepțiunea art. 74 alin. (2) din Codul penal din 1969 (în continuare C.pen. din 1969) și justifică pe deplin aplicarea unei pedepse situate sub limita minimului special prevăzut de lege.

Având în vedere faptul că inculpatul este o persoană cu principii și valori morale puternice, implicată activ în rezolvarea problemelor sociale ale comunității din care face parte, Curtea a reținut că în cauză sunt satisfăcute cerințele prevăzute în art. 74 alin. (2) C.pen. din 1969, motiv pentru care a apreciat ca proporționale cu comportamentul său pedepsele de câte 2 ani închisoare pentru fiecare din infracțiunile deduse judecății: tăiere, fără drept, de arbori și, respectiv, furt de arbori. Curtea a arătat că, în contextul factual și personal relevat de actele dosarului, scopul pedepsei de 2 ani închisoare [obținută în urma contopirii celor două pedepse de câte 2 ani închisoare, potrivit dispozițiilor art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.pen. din 1969] poate fi atins și fără executarea efectivă a acesteia, motiv pentru care a apreciat ca satisfăcute exigențele textului art. 81 C.pen. din 1969 privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 4 ani, potrivit art. 82 C.pen. din 1969. Inculpatului i s-au aplicat și pedepsele accesorii ale interzicerii drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C.pen. din 1969, în condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 din același cod. Potrivit dispozițiilor art. 71 alin. (5) C.pen. din 1969, executarea pedepselor accesorii au fost suspendate pe durata termenului de încercare.

Față de argumentele ce preced, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C.pr.pen., Curtea a admis apelul declarat de inculpat, desființând sentința penală atacată numai sub aspectul aplicării dispozițiilor art. 5 alin. (1) C.pen., a individualizării judiciare a pedepselor și a modalității de executare, cu consecința celor reținute mai sus.

C.1.2. Tăierea, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier. Subiecți activi: muncitori forestieri (salariați ai unei societăți comerciale, având ca obiect de activitate exploatarea lemnului). Latura obiectivă: tăierea de pe picior a 15 arbori din pădurea Comarnic. Latura subiectivă: intenția directă. Individualizarea pedepsei: renunțarea la aplicarea pedepsei – în primă instanță; amenda penală – în apel. Legea penală mai favorabilă: chiar dacă maximul special al pedepsei cu închisoarea s-a micșorat de la 4 ani la 3 ani în noua reglementare, în baza art. 5 C.pen., legea penală mai favorabilă inculpaților este cea în vigoare la data comiterii faptelor. Prejudiciul cauzat are două componente: prejudiciul ecologic și prejudiciul material.

Fapta celor cinci inculpați, care în cursul lunii iunie 2009 au tăiat de pe picior, cu motofierăstrăul, un număr de 15 arbori, cu diametrele de 61,58 și 64 cm, din pădurea Comarnic, producând un prejudiciu de 5.500,25 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăiere, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național prevăzut în art. 108 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei).

Inculpații au arătat în apărarea lor că, raportat la modalitatea de comitere a faptei și la atitudinea procesuală, s-ar fi impus ca instanța să dispună renunțarea la aplicarea pedepsei și înlăturarea de la plata despăgubirilor civile.

(C. Ap. Alba Iulia, S. pen., Dec. pen. nr. 854/A/2016)

Prin Sentința penală nr. 122/2015, pronunțată de Judecătoria Alba Iulia în dosarul nr. 451/176/2014, față de inculpații C.G., G.V., C.V., B.T. și B.C.I. s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei, în baza art. 396 alin. (3) C.pr.pen. raportat la art. 80 C.pen., pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național. S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 404 alin. (3) C.pr.pen. raportat la art. 81 C.pen.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 2472/P/2009 emis la data de 24 ianuarie 2014, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia a trimis în judecată pe inculpații C.G., G.V., C.V., B.T. și B.C.I., pentru comiterea infracțiunii de tăiere, rupere, distrugere, degradare ori scoatere din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, prevăzută în art.108 alin. (l) lit. a) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei).

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța a reținut că, în cursul anului 2007, în unitatea amenajistică (în continuare u.a.) 64 din locul numit Comarnic au fost marcați pentru exploatare mai mulți arbori de esență fag și molid, printre aceștia rămânând și arbori nemarcați care urmau să nu fie tăiați. În primăvara anului 2009, Ocolul Silvic Sâpcea Cugir a predat parcela sus-menționată către societatea ,,M.G.” SRL Suceava în vederea exploatării masei lemnoase (arborii marcați), moment în care angajații acestei societăți, respectiv inculpații C.G., B.T., B.C.I., C.V. și G.V., au început lucrările de exploatare, urmând ca materialul rezultat să fie transportat la depozitul Ocolului Silvic Sâpcea Cugir.

La data de 4 iunie 2009, în jurul orelor 19.00, cu ocazia efectuării unor activități pe linie de pază, pădurarul R.M. și tehnicianul silvic T.I. au constatat că din pădurea situată în locul numit Comarnic, parcela u.a. 64, de unde exploatau masă lemnoasă angajații societății ,,M.G.” SRL, au fost tăiați un număr de 15 arbori nemarcați, de esență molid.

În baza art. 386 C.pr.pen., s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care inculpații au fost trimiși în judecată, cerere formulată prin apărător ales, din infracțiunea prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 în infracțiunea prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei).

La individualizarea pedepsei, în conformitate cu prevederile art. 74 C.pen., instanța a avut în vedere gravitatea infracțiunii săvârșite și periculozitatea infractorului, orientându-se după criteriile indicate expres de textul legal indicat, respectiv: împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite; starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită; natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit; natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal; nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

Raportat la aceste criterii, instanța a apreciat că fapta inculpaților prezintă un grad relativ mic de pericol social, având în vedere următoarele: împrejurarea că pe parcursul procesului penal inculpații au conștientizat consecințele faptelor lor, au recunoscut în cursul urmăririi penale faptele reținute în sarcina lor, conducând și indicând organelor silvice locul unde fiecare a săvârșit fapta; urmarea produsă nu este deosebit de gravă raportat la valoarea prejudiciilor produse de fiecare dintre aceștia, astfel cum a fost arătată de persoana vătămată Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A., modalitatea și modul de comitere a faptei. De asemenea, instanța a avut în vedere persoana și conduita inculpaților; aceștia sunt integrați în societate, au un loc de muncă, o ocupație – muncitori forestieri –, s-au prezentat pe parcursul procesului penal în fața organelor judiciare, manifestându-și regretul față de faptele săvârșite, iar din fișele de cazier judiciar depuse la dosar reiese că nu au mai suferit în trecut condamnări, nefiind nici măcar sancționați administrativ.

Instanța a constatat îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a fiecărui inculpat din prezenta cauză (fapta ilicită, tradusă în infracțiunea de tăiere, fără drept, de arbori din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia; vinovăția inculpatului, îmbrăcând forma intenției; prejudiciul material – ca o consecință firească a faptei săvârșite; legătura de cauzalitate dintre fapta inculpatului și prejudiciul produs). Față de considerentele mai sus arătate, în baza art. 397 alin. (l) și art. 25 alin. (1) C.pr.pen. raportat la art. 998-999 ale Codului civil din 1864 (în continuare C.civ. din 1864), s-a admis în totalitate acțiunea civilă formulată de persoana vătămată – constituită parte civilă – Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A., având ca obiect obligarea inculpatului C.G. la plata sumei de 1486,5 lei, a inculpatului G.V. la plata sumei de 907,96 lei, a inculpatului C.V. la plata sumei de 1318,13 lei, a inculpatului B.T. la plata sumei de 1024,42 lei, a inculpatului B.I.C. la plata sumei de 1651,25 lei, cu titlu de despăgubiri civile.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termenul legal Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și inculpații C.G., G.V., C.V., B.T. și B.C.I.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia a invocat:

– greșita schimbare de încadrare juridică, din art. 108 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei), în art. 108 alin. (1) lit. a) din același act normativ, prin înlăturarea alin. (2) (respectiv comiterea faptei de două sau mai multe persoane împreună). Totuși, s-a reținut că este legală înlăturarea agravantei, pe considerentul reținerii legii penale mai favorabile, de vreme ce prin schimbările aduse legii cu începere din data de 1 februarie 2014, această agravantă a fost înlăturată;

– netemeinicia soluției de renunțare la aplicarea pedepsei, câtă vreme fiecare dintre inculpați a tăiat ilegal câte trei arbori. S-a solicitat cel puțin aplicarea unei amenzi penale, eventual amânarea aplicării pedepsei.

Inculpații C.G., G.V., C.V., B.T. și B.C.I. au declarat apel numai pe latura civilă a cauzei, invocând faptul că Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A. nu s-a constituit parte civilă, datorită faptului că prejudiciul a fost recuperat. Prin urmare, s-a solicitat înlăturarea obligației inculpaților de plată a prejudiciului.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii apelate, prin prisma motivelor de apel invocate, precum și din oficiu, cu raportare la dispozițiile art. 417 alin. (2) C.pr.pen., Curtea de Apel Alba Iulia a constatat că apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia și inculpații C.G., G.V., C.V., B.T. și B.C.I. sunt întemeiate, pentru următoarele considerente:

De la momentul comiterii faptei și până la momentul judecării definitive a prezentei cauze a intervenit o succesiune de legi penale în timp, ceea ce impune analiza, identificarea și aplicarea legii penale mai favorabile inculpaților, în conformitate cu prevederile Deciziei nr. 265/2014 a Curții Constituționale[9] date în interpretarea art. 5 C.pen., legea penală mai favorabilă urmând a se aplica în mod global.

La momentul comiterii faptelor, fapta de tăiere, fără drept, de arbori era sancționată, conform art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu închisoare de la 6 luni la 4 ani sau cu amendă. În forma legii în vigoare în momentul judecății, fapta se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, iar agravanta comiterii faptei de două sau mai multe persoane împreună nu mai este prevăzută. Chiar dacă maximul special al pedepsei cu închisoarea s-a micșorat de la 4 ani la 3 ani în noua reglementare, în baza art. 5 C.pen., legea penală mai favorabilă inculpaților este cea în vigoare la data comiterii faptelor, respectiv art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008. În ceea ce privește limitele amenzii penale în cele două reglementări succesive, se constată că, sub imperiul art. 61 alin. (4) lit. c) C.pen., minimul special al amenzii penale ar fi de 1.800 lei _Și maximul de 150.000 lei, iar în temeiul art. 63 alin. (3) C.pen. din 1969 limitele amenzii penale sunt între 500 lei și 30.000 lei.

În propria evaluare a criteriilor de individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, cu referire la felul pedepsei, la durata acesteia și la modalitatea de executare, conform art. 74 C.pen., Curtea de Apel Alba Iulia a stabilit că în cauză nu sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 80 C.pen., pentru a se dispune renunțarea la aplicarea pedepsei.

Astfel, având în vedere natura infracțiunilor comise, valorile sociale ocrotite de lege prin norma de încriminare, consecințele produse, se apreciază că infracțiunea de tăiere de arbori nu prezintă o gravitate redusă, ca să poată justifica un asemenea regim de sancționare.

De asemenea, raportat la persoana inculpaților (care, în deplină cunoștință de cauză cu privire la gravitatea faptei comise, s-au folosit de faptul prestării muncii în domeniul exploatării materialului lemnos pentru a tăia, fără drept, în propriul beneficiu, câte 3 molizi) nu se poate aprecia că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea asupra lor.

Prin urmare, o soluție de condamnare a inculpaților la pedeapsa amenzii penale este proporțională cu gravitatea faptelor comise și corespunde cerințelor asigurării împlinirii dublului scop (educativ și represiv) al sancțiunii.

Prejudiciul cauzat prin tăierea, fără drept, de arbori din fondul forestier național are două componente, care nu se includ una pe cealaltă, respectiv:

– prejudiciul ecologic cauzat statului (cel aferent arborilor pe picior, calculat conform modalității de calcul prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 – ținând seama de factorul ”k”, diametrul cioatelor, natura arborilor);

– prejudiciul material, constând în contravaloarea materialului lemnos tăiat, cauzat proprietarului pădurii – statul sau persoana privată, după caz.

Această interpretare se deduce și din conținutul explicit al art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006, potrivit căruia, în cazul recuperării, în condițiile legii, de materiale lemnoase obținute prin producerea de pagube, răspunderea patrimonială este limitată la diferența dintre valoarea pagubelor stabilită în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe de urgență și valoarea încasată prin comercializarea materialelor lemnoase recuperate.

În situația dedusă judecății s-a calculat prejudiciul ecologic (cel indicat în fișele de calcul, sume calculate prin utilizarea factorului ”k”), însă nu s-a calculat și contravaloarea materialului lemnos tăiat (așa cum rezultă din aceleași tabele de calcul, la rubrica separată), deși materialul lemnos a fost recuperat. În sprijinul aprecierii, în sensul că prejudiciul avut în vedere de legiuitor în cadrul dispozițiilor art. 105 și art. 108 din Codul silvic (prejudiciul ecologic) există chiar dacă pădurea aparține inculpatului sau unei persoane care nu se constituie parte civilă, este și argumentul ce reiese din art. 116 din Codul silvic (în vigoare la data comiterii faptei), conform căruia materialul lemnos rezultat din săvârșirea infracțiunilor se confiscă și se valorifică potrivit legii, fără a se face vreo distincție după cum pădurea din care provine respectivul material lemnos ar aparține făptuitorului sau vreunei persoane care nu se constituie parte civilă. Ca atare, se constată că Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A. a comis o eroare de raționament atunci când a apreciat că prejudiciul s-ar fi acoperit prin recuperarea materialului lemnos. La dosarul cauzei nu există nicio dovadă a faptului că materialul lemnos a fost înstrăinat și la ce preț, pentru a se putea calcula, conform art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006, diferența dintre valoarea pagubei cauzate prin tăierea arborilor de pe picior și valoarea economică a materialului lemnos recuperat.

Potrivit dispozițiilor art. 105 alin. (3) din Codul silvic, în situațiile în care prejudiciul evaluat potrivit prevederilor alin. (1) și (2) nu a fost recuperat de ocolul silvic care asigură serviciile silvice sau administrarea pădurii, acesta se recuperează de autoritatea publică centrală pentru finanțe publice, ca reprezentant al statului român. Ca atare, această dispoziție legală îndreptățea Agenția Națională de Administrare Fiscală (în continuare ANAF) – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Alba să recupereze prejudiciul în discuție, acest text de lege fiind și cel care, implicit, acordă calitatea de parte civilă autorității publice centrale pentru finanțe publice, ca reprezentant al statului român, în litigiile de această natură. În situația dedusă judecății însă ANAF nu a fost introdusă la instanța de fond în calitate de parte civilă, în condițiile procedurale prevăzute în art. 20 C.pr.pen., astfel că, direct în faza de judecată a apelului, nu se putea introduce această parte civilă și, implicit, nu se puteau aplica prevederile art. 105 alin. (3) din actul normativ menționat mai sus.

Prin urmare, s-au admis apelurile declarate de inculpați și s-a dispus înlăturarea obligării inculpaților la plata despăgubirilor civile către partea civilă Ocolul Silvic Sâpcea Cugir R.A., pe motiv că acesta nu s-a constituit parte civilă în cauză și nu pe motiv că prejudiciul cauzat de inculpați ar fi fost recuperat.

C.2. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara

C.2.1. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Elemente constitutive. Subiecți activi: personal silvic și cadre militare cu grad superior. Latura obiectivă: tăierea a 858 m.c. material lemnos de calitate superioară, din incinta unei unități militare cantonată în pădurea Filiași, în scopul valorificării ulterioare. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei închisorii: în regim de detenție. Legea penală mai favorabilă. Măsuri preventive: reținerea, arestarea preventivă.

Fapta celor cinci inculpați, care în perioada 2002-2004 au tăiat, fără drept, și au sustras arbori din incinta unei unități militare (respectiv 832,99 m.c. masă lemnoasă), fără vreo solicitare în acest sens din partea structurilor teritoriale cu specific silvic, în scopul valorificării acestora, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori prevăzută în art. 97 alin. (1), (3) și (4) lit. a) din Legea nr. 26/1996 (în prezent, abrogată), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969, furt de arbori tăiați ilegal din fondul forestier național prevăzută în art. 98 alin. (1), (3), (4) din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 41  alin. (2) C.pen. din 1969 și art. 104 din Legea nr. 26/1996, ambele cu aplicarea art. 13 C.pen. din 1969.

Delictum subsequens: infracțiunea de înșelăciune prevăzută în art. 215 alin. (1) și (2) C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969, infracțiunea de favorizarea făptuitorului prevăzută în art. 264 alin. (1) C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969, infracțiunea de fals intelectual prevăzută în art. 289 alin. (1) C.pen. din 1969, infracțiunea de uz de fals prevăzută în art. 291 C.pen. din 1969, infracțiunea de folosire fără drept a ciocanului silvic de marcat prevăzută în art. 100 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 13 alin. (1) C.pen. din 1969.

Criticile inculpaților au avut în vedere situația de fapt reținută în actul de sesizare a instanței, pe care nu au recunoscut-o pe toată durata procesului penal, durata și modul de individualizare a pedepselor, precum și aplicarea legii penale în timp.

(C. Ap. Timișoara, S. pen., Dec. pen. nr. 510/A/2014)

Prin Sentința penală nr. 327/2014 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată, în rejudecare, în dosarul nr. 41/325/2008, s-a dispus, în temeiul art. 31 alin. (2) C.pen. din 1969 raportat la art. 97 alin. (1), (3) și (4) lit. a) din Legea nr. 26/1996 (în prezent, abrogată), cu aplicarea art. 13 alin. (1) și art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 și art. 104 din Legea nr. 26/1996, condamnarea inculpatului R.I. la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la tăiere ilegală de arbori din fondul forestier național. În temeiul art. 31 alin. (2) C.pen. din 1969 raportat la art. 98 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 26/1996 cu aplicarea art. 13 alin. (1) și art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 și art. 104 din Legea nr. 26/1996, același inculpat a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la furt de arbori tăiați ilegal din fondul forestier național. În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.pen. din 1969 au fost contopite pedepsele stabilite, aplicându-se pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 3 luni închisoare, stabilindu-se în final ca inculpatul R.I. să execute pedeapsa de 3 ani și 3 luni închisoare. În temeiul art. 71 alin. (2) C.pen. din 1969, au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din același cod.

În temeiul art. 31 alin. (2) C.pen. din 1969 raportat la art. 97 alin. (1), (3) și (4) lit. a) din Legea nr. 26/1996 cu aplicarea art. 13 alin. (1) și art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969, inculpatul B.I.I. a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la tăiere ilegală de arbori din fondul forestier național. În temeiul art. 31 alin. (2) C.pen. din 1969 raportat la art. 98 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 26/1996 cu aplicarea art. 13 alin. (1) și art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969, același inculpat a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la furt de arbori tăiați ilegal din fondul forestier național. În temeiul art. 31 alin. (2) C.pen. din 1969 raportat la art. 97 alin. (1), (3) și (4) lit. a) din Legea nr. 26/1996 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C.pen. din 1969, același inculpat a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la tăiere ilegală de arbori din fondul forestier național. În temeiul art. 31 alin. (2) raportat la art. 20 C.pen. din 1969 și art. 98 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 26/1996 cu aplicarea art. 13 alin. (1) C.pen. din 1969, același inculpat a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la tentativă la infracțiunea de furt de arbori tăiați ilegal din fondul forestier național. În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.pen. din 1969, au fost contopite pedepsele stabilite, stabilindu-se pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, pe care a sporit-o cu 6 luni închisoare, aplicându-se în final inculpatului B.I.I. pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare. În temeiul art. 71 alin. (2) C.pen. din 1969, inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. din 1969.

În temeiul art. 215 alin. (1) și (2) C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod, inculpatul T.N. a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune. În temeiul art. 264 alin. (1) C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod, același inculpat a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizarea făptuitorului. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură penală din 1969 (în continuare C.pr.pen. din 1969), art. 13 alin. (1) C.pen. din 1969 și art. 13 alin. (1) C.pr.pen. din 1969, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută în art. 289 alin. (1) C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C.pr.pen. din 1969, art. 13 alin. (1) C.pen. din 1969 și art. 13 alin. (1) C.pr.pen. din 1969, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului T.N. pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută în art. 291 teza I C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C.pr.pen. din 1969, art. 13 alin. (1) C.pen. din 1969 și art. 13 alin. (1) C.pr.pen. din 1969, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului T.N. pentru săvârșirea infracțiunii de folosire fără drept sau contrar dispozițiilor legale specifice a ciocanului silvic de marcat prevăzută în art. 100 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 13 alin. (1) C.pen. din 1969. În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.pen. din 1969, au fost contopite pedepsele stabilite, aplicându-se pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, care a fost sporită cu 3 luni închisoare, stabilindu-se în final ca inculpatul T.N. să execute pedeapsa de 3 ani și 3 luni închisoare. În temeiul art. 71 alin. (2) C.pen. din 1969, inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din același cod.

În temeiul art. 26 C.pen. din 1969 raportat la art. 97 alin. (1), (3) și (4) lit. a) din Legea nr. 26/1996 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 alin. (1) C.pen. din 1969, inculpatul S.E. a fost condamnat la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tăiere ilegală de arbori din fondul forestier național. În temeiul art. 26 C.pen. din 1969 raportat la art. 98 alin. (1), (3) și (4) din Legea nr. 26/1996 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 13 alin. (1) C.pen. din 1969, același inculpat a fost condamnat la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt de arbori tăiați ilegal din fondul forestier național. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C.pr.pen. din 1969, art. 13 alin. (1) C.pen. din 1969 și art. 13 alin. (1) C.pr.pen. din 1969, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la fals intelectual prevăzută în art. 31 alin. (1) raportat la art. 289 alin. (1) C.pen. din 1969. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C.pr.pen. din 1969, art. 13 alin. (1) C.pen. din 1969 și art. 13 alin. (1) C.pr.pen. din 1969, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută în art. 291 teza I C.pen. din 1969. În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.pen. din 1969 au fost contopite pedepsele stabilite, aplicându-se pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, care a fost sporită cu 3 luni închisoare, stabilindu-se în final ca inculpatul S.E. să execute pedeapsa de 3 ani și 3 luni închisoare. În temeiul art. 71 alin. (2) C.pen. din 1969, inculpatului i-au fost interzise drepturile prevăzute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din același cod.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C.pr.pen. din 1969, art. 13 alin. (1) C.pen. din 1969 și art. 13 alin. (1) C.pr.pen. din 1969, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului P.E. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută în art. 289 alin. (1) C.pen. din 1969.

În temeiul art. 14 și art. 346 alin. (1) C.pr.pen. din 1969, a fost admisă acțiunea civilă formulată în cauză de către partea civilă Direcția Silvică Dolj – Craiova. S-a constatat că acestei părți civile i s-a produs un prejudiciu în sumă de 2.614.684.024 lei.

Pentru a se pronunța astfel, Judecătoria Timișoara a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiași nr. 358/P/2004, înregistrat pe rolul Judecătoriei Timișoara sub nr. 41/325/2008, au fost trimiși în judecată inculpații R.I., B.I.I., T.N., S.E., P.E.

Starea de fapt a fost următoarea:

Unitatea Militară Filiași, fostă UM 1414, este cantonată din anul 1954 în pădurea aflată în proprietatea și administrarea Ocolului Silvic Filiași, unitățile amenajistice 30 B, cu o suprafață de 94,4 hectare (în continuarea ha) și, respectiv, 30 C, cu o suprafață de 24,4 ha.

Până în luna iulie 2004, funcția de pădurar, cu privire la suprafața de pădure sus-menționată, a fost îndeplinită de inculpatul R.I.; din anul 2002 până la data de 16 aprilie 2004, funcția de comandant al unității Filiași a fost îndeplinită de inculpatul S.E.

În această circumstanță, între cei doi inculpați au apărut relații care s-au circumscris sferei dreptului penal, constând în aceea că, întrucât în incinta unității militare existau arbori de calitate superioară, specia stejar pedunculat și frasin, inculpatul R.I., s-a hotărât să-i taie, fără drept, și să-i sustragă, cu permisiunea inculpatului S.E. Pe fondul legăturii subiective create între inculpații R.I. și S.E., în perioada 2002-16 aprilie 2004, primul inculpat, cu acordul inculpatului S.E., a pătruns, în mod repetat, în incinta unității militare, determinând cu intenție mai multe persoane să taie, fără drept, și să sustragă arbori din speciile menționate, respectiv din incinta sectorului administrativ și tehnic al unității militare, deși nu exista nicio partidă pusă în valorificare și nici vreo solicitare din partea Ocolului Silvic Filiași sau a Direcției Silvice Dolj – Craiova. Acțiunea de determinare a inculpatului R.I. s-a realizat față de martorii P.C., T.F., M.N., V.C.C., R.M. care, cu ajutorul unor fierăstraie mecanice și pe baza aprobării date de inculpatul S.E., au pătruns în incinta unității militare, de unde au tăiat 390 de arbori, cu un volum de 674,054 m.c., valoarea pagubei fiind stabilită prin expertiza tehnică la suma de 2.174.933.930 lei.

Procedând în maniera arătată, inculpatul S.E. a încălcat dispozițiile Regulamentului nr. A114/1989, dispozițiile Statului Major General nr. 6/2003, precum și ale Decretului nr. 249/1950 privitoare la accesul persoanelor în incinta sectorului administrativ și tehnic, precum și la regimul pădurilor necesare intereselor militare.

Masa lemnoasă tăiată în aceste circumstanțe a fost valorificată de către inculpatul R.I. în trei modalități:

Prima a constat în aceea că inculpatul R.I. a vândut masa lemnoasă unor persoane fizice, fără a li se elibera documente de proveniență, în cursul cercetării penale fiind identificate un număr de 61 de astfel de persoane, cărora inculpatul le-a vândut peste 221 m.c., încasând suma de 53.399.000 ROL; aceste persoane, la data achiziționării materialului lemnos, nu au cunoscut faptul că acesta provine din comiterea unor infracțiuni.

A doua modalitate a constat în vânzarea, de către același inculpat, de material lemnos unor persoane cărora însă le-a eliberat bonuri ce reliefau un atare fapt, dar pentru alte partide, aflate legal în exploatare.

Materialul lemnos livrat prin această modalitate a fost de calitate superioară (stejar pedunculat sau frasin, în loc de lemne de foc, diverse sau crengi) celui achitat de cumpărător, plusul astfel creat în partida pentru care s-a emis bonul de vânzare fiind valorificat ulterior altor persoane rămase neidentificate.

A treia modalitate a constat în livrarea către cumpărători a unui volum de material lemnos provenit din tăieri ilegale, mult mai mare decât cel menționat în bonurile de vânzare și încasarea de către inculpatul R.I. a sumelor de bani corespunzătoare volumului real livrat.

Pe fondul existenței unei relații de conivență cu inculpatul S.E., inculpatul R.I. s-a hotărât să taie fără drept și să sustragă material lemnos din incinta Unității Militare Filiași, pe care să-l vândă și inculpatului B.I.I., profitându-se de calitatea acestuia de administrator al societății ,,B.” SRL Craiova, societate ce avea ca obiect principal de activitate „exploatarea și valorificarea masei lemnoase pe picior”, prin intermediul căreia valorificarea s-a realizat la un preț superior.

În scopul îngreunării urmăririi penale și pentru a da aspect de legalitate pătrunderii în unitatea militară a persoanelor care au tăiat ilegal, fasonat și transportat material lemnos în luna aprilie 2004, anterior datei de 3 mai 2004, inculpatul S.E. a determinat cu intenție pe martorul B.I. să întocmească din culpă, cu date nereale și să antedateze „tabelul centralizator cu personalul din afara Ministerului Apărării Naționale care are aprobarea de a pătrunde în incinta Unității Militare Filiași în anul 2004, exceptând sectorul tehnic”, aspect ce reiese din declarația martorului. Potrivit adresei Unității Militare – Secția Dolj, în perioada 1 ianuarie 2003-20 aprilie 2004, conducerea Unității Militare Filiași nu a solicitat niciun aviz pentru accesul persoanelor civile în incinta sectorului tehnic și administrativ al unității.

Totodată, același inculpat S.E. a ordonat martorului P.M. (subordonat în ierarhia militară) să semneze un tabel la rubrica „aprob, pentru șeful UM Filiași”, dispoziție dusă la îndeplinire de către acesta. În ziua de 3 mai 2004, inculpatul S.E. a dispus telefonic martorului B.I. să înmâneze tabelul precizat martorului G.M., pe care să-l trimită la Ocolul Silvic Filiași pentru a fi înregistrat și semnat de șeful acestei instituții. Punând în executare ordinul primit, martorul G.M. s-a deplasat la Ocolul Silvic Filiași, înmânând înscrisul menționat martorei C.R., secretara acestei unități. În lipsa șefului de ocol, martora, după ce a înregistrat înscrisul la poziția nr. 2429/03.05.2004, l-a prezentat pentru semnare inculpatei P.E., contabil șef al Ocolului Silvic Filiași la acel moment.

Inculpata P.E., cunoscând că persoanele evidențiate în acel înscris de la nr. 7 la nr. 23 nu sunt salariați ai Ocolului Silvic Filiași (ci persoane determinate de inculpatul R.I. să-l însoțească în unitate pentru tăierea materialului lemnos) și fără a avea împuternicire de a semna documente în locul șefului de ocol, exceptând pe cele privind evidența contabilă, a semnat documentul nr. 2429/03.05.2004 pentru șeful de ocol și a aplicat ștampila numărul doi a unității, care în realitate trebuia aplicată numai pentru operațiuni contabile, circumstanță în care a dat valoare juridică acestui înscris în care erau consemnate aspecte necorespunzătoare adevărului.

La activitatea infracțională desfășurată de inculpatul R.I. a aderat și inculpatul T.N. Astfel, acesta, în calitatea sa de tehnician silvic și șef al districtului din care făcea parte cantonul 18 Filiași, gestionat de inculpatul R.I., conform regulamentului pentru paza fondului forestier, aprobat prin Ordinul nr. 15/1988 al Ministerului Silviculturii (în prezent, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor), avea și atribuții de control cu privire la activitatea inculpatului menționat și efectua inspecții de fond și parțiale în cantonul precizat. În vederea ajutării inculpatului R.I., inculpatul T.N., cu ocazia inspecțiilor de fond efectuate în cantonul 18 Filiași, în anii 2003 și 2004, a întocmit în fals actele de fond depuse și înregistrate la Ocolul Silvic Filiași, sub nr. 2179/25.04.2003, nr. 6741/23.12.2003, nr. 3614/30.06.2004, precum și raportul de activitate al delegației de folosire a ciocanului silvic marca pentagonală PS 291 nr. 107/27.06.2004. Cu ocazia întocmirii înscrisurilor oficiale menționate, inculpatul T.N. a atestat împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că a parcurs întreaga suprafață de pădure a cantonului, iar în incinta u.a. 30 din interiorul unității miliare nu există delicte silvice, situații de fapt contrare cu realitatea din teren.

Instanța a mai reținut că pe întreg parcursul procesului penal inculpații au avut o poziție de nerecunoaștere, contrară situației de fapt reținută în actul de sesizare a instanței și confirmată de concluziile cercetării judecătorești. Activitatea infracțională derulată în timp se regăsește, cu privire la inculpații S.E., T.N., B.I.I. și P.E., în multiple fapte realizate în temeiul aceleiași rezoluții infracționale, precum și faptul că inculpații au avut un mod de lucru concertat, în baza, în unele cazuri, a unei relații/înțelegeri preliminare care conturează o oarecare asociere, structură, activitate, organizare și care dau o mai mare periculozitate faptelor deduse judecății. De asemenea, este de menționat și faptul că săvârșirea majorității faptelor s-a desfășurat într-o unitate militară, cu conotații/implicații inclusiv în plan strategic, raportat la amplasarea unității militare, depozit de armament, într-o pădure cu arbori de talie mare, cu evident rol de camuflaj. Nu trebuie uitată nici cantitatea mare de material lemnos, de calitate superioară celui de foc și de dimensiuni ridicate, ceea ce dă pagubei suferite conotații speciale, modul organizat în care s-a realizat activitatea infracțională, inclusiv implicarea altor instituții în emiterea de acte false, care să justifice respectiva activitate, precum și obstrucționarea organelor judiciare în a-și derula cercetările prin interzicerea accesului în unitatea militară, creându-se condiții pentru dispariția de acte incriminatoare, în condițiile în care, nelegal, s-a permis accesul neautorizat unor persoane, pentru distrugerea de probe (alterarea cioatelor provenite din tăieri nelegale, pentru a nu mai putea fi valorificate ca probe).

La individualizarea pedepselor, instanța avut în vedere și împrejurarea că infracțiunile au fost săvârșite în perioada anilor 2002-2004, în urmă cu mai mult de 10 ani, împrejurare în care a apreciat că scopul educativ al pedepselor s-a redus considerabil, astfel că pedepsele ce au fost aplicate au fost orientate către minimul prevăzut de lege.

Împotriva Sentinței penale nr. 327/2014 a Judecătoriei Timișoara au declarat apel [în baza art. 9 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, cu modificările și completările ulterioare[10]], în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, inculpații și partea civilă.

Curtea de Apel Timișoara a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara și în rejudecare a dispus următoarele:

În baza art. 39 alin. (1) lit. b) și art. 45 alin. (3) lit. a) și alin. (5) C.pen. cu aplicarea art. 5 din același cod, inculpatul T.N. va executa pedeapsa principală cea mai grea, de 3 ani închisoare, sporită cu 8 luni, în final pedeapsa principală rezultantă de 3 ani și 8 luni închisoare (în regim de detenție), pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) și lit. g) C.pen. (printre care și dreptul de a face parte din personalul silvic) pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale și pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b) și lit. g) C.pen. (printre care și dreptul de a face parte din personalul silvic) din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C.pen. din 1969, inculpatul R.I. va executa pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și a dreptului de a face parte din personalul silvic, pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale aplicate.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C.pen. din 1969, inculpatul B.I.I. va executa pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și a dreptului de a exercita funcția de administrator în cadrul oricărei societăți comerciale, pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale aplicate.

În baza art. 65 alin. (1) raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. din 1969, inculpatul S.E. va executa pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 3 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale aplicate.

Din pedeapsa principală aplicată inculpatului S.E. se va deduce reținerea de 24 de ore din 19 aprilie 2005 și durata arestului preventiv în perioada 22 aprilie-6 mai 2005.

C.2.2. Tăierea, fără drept, de arbori. Subiectul activ: fără calitate specială. Latura obiectivă: tăierea a 17 arbori nemarcați, cu o valoare de 22.553 lei (cu TVA). Latura subiectivă: intenția indirectă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: suspendarea condiționată a executării pedepsei principale.

Fapta inculpatului care, la data de 12 iunie 2013, a tăiat un număr de 17 arbori nemarcați, cu un volum total de 31,466 m.c. și o valoare de 22.553,60 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăiere, fără drept, de arbori prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei).

Apărarea inculpatului a fost în sensul reprezentării greșite pe care a avut-o că a tăiat arborii de pe suprafața sa de pădure.

(C. Ap. Timișoara, Dec. pen. nr. 201/A/2014)

Prin Sentința penală nr. 19/2014, pronunțată de Judecătoria Făget în dosarul nr. 864/832/2013, în baza art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C.pr.pen. din 1969, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori. În temeiul art. 71 raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. din 1969, i s-a aplicat inculpatului S.D. pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții efective publice, precum și cea constând în interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat. În baza art. 81-82 C.pen. din 1969, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale aplicate inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 5 ani. În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C.pen. din 1969, s-a dispus confiscarea de la inculpat a fierăstrăului mecanic marca Partner seria 530-056674, de culoare galben cu negru, folosit de inculpat la săvârșirea infracțiunii.

Instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 12 iunie 2013, la sesizarea lui U.D., pădurar la Ocolul Silvic Coșava, organele de cercetare penală de la Postul de Poliție Tomești, împreună cu doi reprezentanți ai Ocolului Silvic Coșava, cu inculpatul S.D. și cu martorul asistent F.I., s-au deplasat în parcela U.P.VI u.a. 133A, unde se constatase anterior de către pădurarul U.D. că a fost tăiat un număr de 17 arbori nemarcați de esență gorun. La locul comiterii faptei, inculpatul S.D. a recunoscut că el este autorul faptei, arătând că a tăiat arborii de pe suprafața sa de pădure, reprezentanții Ocolului Silvic explicându-i însă că, după efectuarea unor noi măsurători în teren, suprafața de pădure de unde a tăiat arborii era în proprietatea Ocolului Silvic Coșava.

Potrivit Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 3283/2012 pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior[11], cu modificările și completările ulterioare, prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior era la momentul judecății de 85 lei, valoare valabilă și la data săvârșirii faptei de către inculpat, astfel încât valoarea prejudiciului produs este de peste 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

La termenul de judecată din data de 23 ianuarie 2014, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei pentru care a fost trimis în judecată, așa cum a fost descrisă în rechizitoriu și a fost de acord să fie judecat în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Împotriva sentinței Judecătoriei Făget a declarat recurs, recalificat în apel, inculpatul, solicitând admiterea apelului și reindividualizarea pedepsei pe care o apreciază prea mare, având în vedere că a recunoscut fapta, prevalându-se de dispozițiile art. 320¹ C.pr.pen. din 1969, precum și conduita înainte de săvârșirea faptei, dovedită cu caracterizările depuse la dosarul cauzei în cursul judecății.

Având în vedere împrejurările săvârșirii faptei, gradul de pericol social concret al acesteia, limitele de pedeapsă prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei), reduse conform art. 320¹ alin. (7) C.pr.pen. din 1969, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, poziția procesuală în fața organelor judiciare, lipsa antecedentelor penale care să atragă starea de recidivă, precum și aprecierea că, ținând seama de persoana inculpatului și de comportamentul său după comiterea faptei, pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta și chiar fără executarea pedepsei, el nu va mai săvârși infracțiuni, Curtea de Apel Timișoara a dispus reducerea cuantumului pedepsei la limita prevăzută în art. 320¹ alin. (7) C.pr.pen. din 1969, cu consecința reducerii și a termenului de încercare aplicat de prima instanță, păstrând ca modalitate de executare a pedepsei suspendarea condiționată a executării pedepsei principale pe durata unui termen de încercare de 3 ani și 6 luni închisoare, timp în care inculpatul se va supune măsurilor prevăzute la art. 83 C.pen. din 1969.

C.2.3. Tăierea, fără drept, de arbori. Subiectul activ: fără calitate specială. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, în ziua de 16 martie 2011, a 23 de arbori nemarcați, cu o valoare de 21.497.101 lei (cu TVA), aparținând fondului forestier național. Latura subiectivă: intenția indirectă. Modalitatea de individualizare a pedepsei închisorii: suspendarea condiționată a executării pedepsei. Circumstanțe atenuante judiciare.

Fapta inculpatului care, la data de 16 martie 2011, a tăiat, fără drept, 23 de arbori aparținând Ocolului Silvic Făget, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăiere, fără drept, de arbori prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei).

Inculpatul s-a apărat învederând că a avut reprezentarea că respectivii arbori se aflau pe terenul proprietate privată a familiei sale.

(Jud. Făget, Sent. pen. nr. 10/2012, rămasă definitivă prin nerecurare)

Prin Sentința penală nr. 10/2012, pronunțată de Judecătoria Făget în dosarul nr. 775/832/2011, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere, fără drept, de arbori prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C.pr.pen. din 1969, art. 74 lit. a), b) și c) și art. 76 lit. c) C.pen. din 1969.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

La data de 16 martie 2011, organele de cercetare penală de la Postul de Poliție Tomești s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea de către inculpat a infracțiunilor prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) și în art. 110 alin. (l) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor). În fapt, în timp ce se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe raza satului Baloșești, în locul numit ,,Valea Ursului” (UP IV Brănești, Cantonul Silvic nr. 16 Jupânești, aparținând Ocolului Silvic Făget), organele de cercetare penală au găsit în apropierea drumului forestier mai mulți arbori care au fost tăiați și transportați de către inculpat.

În aceeași zi, organele de cercetare penală, însoțite de martorii R.N. și C.D., ambii din cadrul Ocolului Silvic Făget, și de inculpat, s-au deplasat în zona numită „Valea Ursului”, unde acesta din urmă le-a indicat o bornă de hotar cu inscripția IV/12, despre care a afirmat că este limita din stânga a parcelei familiei sale, parcelă de pe care a tăiat arborii. Ulterior, inculpatul a indicat 23 de cioate de la arborii pe care i-a tăiat nemarcați, cioate care au fost măsurate și inventariate în vederea efectuării fișei de calcul a prejudiciului. Totodată, inculpatul a declarat că arborii, despre care știa că sunt nemarcați,  i-a tăiat cu motofierăstrăul personal, apoi o parte din materialul lemnos rezultat l-a transportat la domiciliu, iar mai multe bucăți de buștean de gorun le-a transportat la societatea „M.V.” Tomești, în vederea debitării.

Din fișa de calcul a prejudiciului a rezultat că arborii tăiați ilegal au un volum de 55,41 m.c. și o valoare de 17.336 lei (fără TVA), respectiv de 21.497,10 lei (cu TVA). Prin adresa nr. 2379/13.10.2011, Ocolul Silvic Făget s-a constituit parte civilă cu suma de 11.528,56 lei, sumă rămasă de recuperat din valoarea totală a prejudiciului, după valorificarea materialului lemnos care a fost ridicat de la inculpat după momentul comiterii faptei.

Fiind audiat în fața instanței, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, arătând că nu dorește administrarea altor probe în afara celor administrate în faza de urmărire penală și solicitând aplicarea dispozițiilor art. 320¹ C.pr.pen. din 1969. La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, și anume gravitatea infracțiunii și persoana inculpatului – aceasta neavând antecedente penale.

C.2.4. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori tăiați. Elemente constitutive. Subiecți activi: fără calitate specială. Latura obiectivă: tăierea, în perioada 19-25 octombrie 2010, de către inculpați a unui număr de 22 arbori nemarcați, în scopul valorificării ulterioare. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: în regim de detenție (inculpat major); măsura educativă a supravegherii pe o durată de 6 luni (inculpat minor). Legea penală mai favorabilă. Confiscarea specială.

Fapta inculpaților care, în perioada 19-25 octombrie 2010, au tăiat de pe picior și au sustras un număr de 22 de arbori nemarcați, în scopul valorificării ulterioare, producând un prejudiciu de 4.470,42 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori, prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 și de furt de arbori tăiați prevăzută în art. 110 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Delictum subsequens: infracțiunile de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, prevăzută în art. 85 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice[12], republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută în art. 86 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 (în vigoare la data comiterii faptelor).

(Jud. Reșița, Sent. pen. nr. 234/2014, rămasă definitivă prin neapelare)

Prin Sentința penală nr. 224/2014, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. 2018/290/2012, inculpații O.I. și O.L.I. au fost condamnați la 3 ani închisoare, respectiv la măsura educativă a supravegherii pe o durată de 6 luni, pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori, furt de material lemnos, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat și fără a poseda permis de conducere.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

În perioada 19-25 octombrie 2010, inculpatul O.L.I. și tatăl său, inculpatul O.I., au tăiat de pe picior un număr de 22 de arbori nemarcați, de esență fag și carpen, de pe terenul situat în punctul „Cioara” de pe raza localității Ezeriș, teren ce aparținea persoanelor vătămate S.I. și L.A. Apoi, cei doi inculpați, fiind ajutați de către martorii S.A., S.C., S.A. și B.I., i-au încărcat și transportat, în mai multe rânduri, cu un tractor cu remorcă, ce avea montate plăcuțele de înmatriculare CS 02 FFO, și i-au vândut mai multor persoane din localitatea Ezeriș, cu suma de 300 lei/remorcă. Tractorul a fost condus de către inculpatul minor O.L.I., care nu deținea permis de conducere, iar numărul de înmatriculare CS 02 FFO fusese atribuit la data de 22 ianuarie 1996 pentru un tractor rutier, marca U1010, serie șasiu 10013476, serie motor 0010440, proprietar fiind J.P., tractor care figura radiat de drept conform art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 189/2005 pentru stabilirea unor măsuri privind vehiculele rutiere înmatriculate[13], aprobată cu modificări prin Legea nr. 432/2006[14]. Valoarea totală a arborilor sustrași de la cele două persoane vătămate a fost de 4.470,42 lei, respectiv de 45,5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub pe picior, conform raportului de expertiză întocmit în cauză.

Cu privire la legea penală aplicabilă, este de menționat că, de la data săvârșirii faptelor și până la judecarea definitivă a cauzei, a intervenit o nouă lege penală, astfel că urmează a fi analizate prezentele fapte în raport de legea determinată ca fiind mai favorabilă, conform art. 5 C.pen.

În raport cu natura faptelor săvârșite, se observă că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii exercitării dreptului de a alege, care este o valoare fundamentală într-o societate democratică, nu ar fi proporțională și justificată față de scopul limitării exercițiului acestui drept, motiv pentru care, în baza art. 71 C.pen. din 1969 raportat la art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, se va interzice inculpatului O.I., cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 397 alin. (1) C.pr.pen. raportat la art. 1357, art. 1370 și art. 1372 din Codul civil (în continuare C.civ.), instanța a admis în parte acțiunea civilă exercitată de către partea civilă S.I. și a obligat inculpații, în solidar, iar pe inculpatul O.L.I. în solidar cu părțile responsabile civilmente (O.I. și O.A.), la plata sumei de 3.711,48 lei, actualizată, către această parte civilă, reprezentând despăgubiri materiale.

În temeiul art. 112 alin. (1) lit. b) C.pen., instanța a dispus confiscarea de la inculpatul O.L.I. a unui motofierăstrău marca Husqvarna, având seria de identificare 372XP, 900393.

C.2.5. Tăierea, fără drept, de arbori. Instigarea la săvârșirea infracțiunii de furt de material lemnos. Subiectul activ: personal silvic (pădurar). Latura obiectivă: tăierea a 29 de arbori nemarcați, din fondul forestier național, în vederea valorificării. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii. Legea penală mai favorabilă.

Fapta inculpatului care, în luna martie 2010, a tăiat 29 de arbori nemarcați și a instigat alte persoane, în scopul valorificării ulterioare, creând un prejudiciu de 1.123,9 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere ilegală de arbori prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 și instigare la săvârșirea infracțiunii de furt de material lemnos prevăzută în art. 25 C.pen. din 1969 raportat la art. 110 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Apărarea inculpatului a fost în sensul nerecunoașterii săvârșirii faptelor în ambele faze procesuale.

(Jud. Reșița, Sent. pen. nr. 93/2015, rămasă definitivă prin neapelare)

Prin Sentința penală nr. 93/2015, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. 163/290/2013, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere ilegală de arbori și instigare la săvârșirea infracțiunii de furt de material lemnos, prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 și în art. 25 C.pen. din 1969 raportat la art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

În prima jumătate a lunii martie 2010, inculpatul s-a deplasat în pădurea persoanei vătămate, situată în punctul Godinova de pe raza orașului Bocșa, unde, cu ajutorul unui motofierăstrău, a tăiat un număr de 29 de arbori nemarcați, cu un volum de 9,016 m.c., de pe tarlaua 7A, parcelele 19, 17, 25. După ce a tăiat arborii, inculpatul, împreună cu martorii C.N. și C.S., i-au secționat și încărcat în căruța inculpatului, după care, în mai multe rânduri, i-au transportat în orașul Bocșa, unde i-au încărcat în autoturismul ARO aparținând lui P.V.L., valorificându-i. Valoarea totală a arborilor tăiați și sustrași de către inculpat împreună cu cei trei martori din pădurea persoanei vătămate a fost de 1.123,9 lei, respectiv de 15,2 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei, conform fișei de calcul întocmită de către Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare Timișoara – Inspecția Silvică și de Vânătoare Caraș-Severin (în continuare ITRSV Timișoara – ISV Caraș Severin).

Ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 4/2015 pentru aprobarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior[15], prin care s-a stabilit că prețul mediu al unui cub de masă lemnoasă este de 115 lei/m.c., având în vedere că arborii tăiați și sustrași de inculpat au un volum de 9,016 m.c., valoarea lor ajunge la 1.123,9 lei (TVA inclus), valoare care este de 9,77 ori mai mare decât prețul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei.

Fiind audiat în ambele faze procesuale, inculpatul nu a recunoscut că ar fi tăiat arbori din pădurea persoanei vătămate, ci din pădurea pe care o are în administrare. Susținerile inculpatului sunt contrazise de probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească, motiv pentru care nu vor fi reținute de instanță. Mai mult, din cuprinsul adresei nr. 1098/14.06.2012 întocmită de către Ocolul Silvic Bocșa Română, precum și din înscrisurile anexate, rezultă următoarele: în cursul anilor 2009-2010, pădurarul C.G. a avut exploatări forestiere, după cum urmează: partida 2724, UP VIII Ocna de Fier, partidă de produse secundare rărituri, cu un volum de 66 m.c., autorizată la exploatare din 23 noiembrie 2009 până la data de 30 decembrie 2009, partidă din care s-au exploatat doar 26 m.c. în cursul anului 2009; partida 2724 S (stoc la 31 decembrie 2009), UP VIII Ocna de Fier, partidă de produse secundare rărituri, cu un volum de 40 m.c., autorizată la exploatare din 15 ianuarie 2010 până în data de 15 aprilie 2010; cele două parchete de exploatare a masei lemnoase sunt situate în zona numită „Mănăstire”, în partea stângă a Drumului Județean Bocșa-Ocna de Fier și la o distanță apreciabilă față de pădurea proprietate particulară a persoanei vătămate.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute în art. 72 C.pen. din 1969, potrivit cărora la stabilirea și aplicarea pedepselor se ținea seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Astfel, instanța a avut în vedere gradul de pericol social al faptei concretizat în valorile sociale care au fost vătămate – vegetația forestieră, faptul că inculpatul a tăiat un număr de 29 de arbori, deși cunoștea că aceștia nu erau marcați și, mai mult, a determinat alte persoane să sustragă materialul lemnos –, precum și rezultatul faptelor săvârșite – producerea de prejudicii în patrimoniul persoanei vătămate, săvârșirea de către inculpat a acestor fapte în concurs real de infracțiuni.

C.2.6. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori tăiați. Subiecți activi: fără calitate specială. Latura obiectivă: inculpații au tăiat, în cursul lunii ianuarie 2012, 4 arbori nemarcați, în scopul valorificării ulterioare, producând un prejudiciu de 2.407,965 lei. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: suspendarea condiționată a executării pedepsei. Legea penală mai favorabilă. Nereținerea de circumstanțe atenuante judiciare: inculpații au mai fost condamnați în trecut, dovedind prin comportamentul lor ulterior că nu au înțeles importanța valorilor sociale ocrotite.

Fapta inculpaților care, în luna ianuarie 2012, au tăiat, fără drept, 4 arbori nemarcați, pe care ulterior i-au valorificat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere ilegală de arbori și furt de arbori tăiați prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Inculpații au recunoscut faptele săvârșite.

(Jud. Reșița, Sent. pen. nr. 447/2014, definitivă prin neapelare)

Prin Sentința penală nr. 447/2014, pronunțată de Judecătoria Reșița în dosarul nr. 2/290/2014, inculpații M.M. și P.I.D. au fost condamnați la pedeapsa de 2 ani închisoare, respectiv 1 an și 6 luni ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere fără drept de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

În cursul lunii ianuarie 2012, inculpații P.I.D. și M.M. s-au deplasat în pădurea situată în punctul denumit „Picu” din comuna Exeriș, pădure ce aparținea persoanelor vătămate V.M. și V.N., de unde au tăiat, fără drept, un număr de patru arbori nemarcați, dintre care trei de esență stejar și unul de esență tei, după care i-au fasonat la lungimea de un metru și i-au transportat cu o remorcă, numărul de transporturi efectuate fiind de trei. Încărcătura unei remorci a fost dusă la locuința inculpatului M.M., o alta a fost vândută de către inculpatul P.I.D. martorului C.C.C., iar cea de-a treia a fost dusă la locuința celuilalt inculpat. Volumul arborilor tăiați a fost de 10.073 m.c., iar valoarea a fost de 2.407,96 lei fără TVA, conform adresei nr. 1165/14.11.2013 emisă de către ITRSV Timișoara – ISV Caraș Severin.

În faza de judecată, până la începerea cercetării judecătorești, inculpații M.M. și P.I.D. au arătat că recunosc săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală și nu au solicitat administrarea de probe noi.

Cu privire la legea penală aplicabilă, este de menționat că, de la data săvârșirii faptelor – ianuarie 2012 – și până la judecarea definitivă a cauzei a intervenit o nouă lege penală, astfel că urmează a fi analizate prezentele fapte în raport de legea determinată ca fiind mai favorabilă, conform art. 5 C.pen.

La individualizarea judiciară a pedepsei se va avea în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute în art. 72 C.pen. din 1969, potrivit cărora la stabilirea și aplicarea pedepselor se ținea seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă prevăzute în Legea nr. 46/2008 pentru infracțiunile săvârșite, reduse cu o treime, în conformitate cu art. 396 alin. (10) C.pr.pen. În acest sens, se vor reține, pe de o parte, următoarele: gradul ridicat de pericol social al faptelor concretizate în valorile sociale care au fost puse în pericol – vegetația forestieră și patrimoniul persoanelor vătămate V.N. și V.M., volumul mare al arborilor tăiați ilegal și sustrași, iar, pe de altă parte, se vor avea în vedere circumstanțele personale ale inculpaților, atitudinea acestora constant sinceră manifestată pe parcursul procesului penal, recunoscând și regretând faptele comise, precum și faptul că aceștia au achitat prejudiciul creat.

Totuși, nu se va reține în favoarea inculpaților circumstanțele atenuante prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. a) C.pen. din 1969, întrucât, așa cum rezultă din fișele de cazier judiciar, aceștia au mai fost condamnați în trecut, dovedind prin comportamentul lor ulterior că nu au înțeles importanța valorilor sociale ocrotite.

Față de aceste aspecte, instanța a hotărât să aplice inculpaților pedepse cu închisoarea orientate spre minimul special, redus ca urmare a aplicării dispozițiile art. 396 alin. (10) C.pr.pen., apreciind că acestea sunt de natură să asigure atingerea scopului prevăzut de lege, respectiv prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

C.2.7. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiectul activ: fără calitate specială. Latura obiectivă: în anul 2014 inculpatul a tăiat, fără drept, 44 de arbori nemarcați, în scopul valorificării ulterioare. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei închisorii: suspendarea condiționată a executării pedepsei. Eroarea: nu este incidentă această cauză de neimputabilitate, întrucât inculpatul trebuia să se edifice, înainte de a comite faptele, cu privire la delimitarea parcelei sale de cea învecinată.

Fapta inculpatului care, în luna mai 2014, a tăiat și sustras 44 de arbori din fondul forestier național, în scopul valorificării, producând un prejudiciu de 6.063 lei Ocolului Silvic Teregova, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere ilegală de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 și în art. 109 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008.

Inculpatul a recunoscut faptele săvârșite, însă a susținut că a avut convingerea că arborii pe care i-a tăiat se aflau pe proprietatea sa.

(Jud. Caransebeș, Sent. pen. nr. 36/2016, definitivă prin neapelare)

Prin Sentința penală nr. 36/2016, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. 3427/208/2015, inculpatul a fost condamnat la 1 an, 9 luni și 10 zile închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 107 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 și în art. 109 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

Din verificările efectuate s-a stabilit că autorul infracțiunilor de tăiere ilegală de arbori și furt de arbori este inculpatul, acesta deținând o suprafață de pădure de circa 0,58 ha (în baza unui titlu de proprietate și a unui contract de moștenitor), învecinată cu cea care aparținea Primăriei Teregova, gestionată de Ocolul Silvic Teregova, în zona forestieră „Tarsatura”.

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut că a tăiat arborii în cauză, o parte fiind vânduți către o societate comercială. Acesta a precizat însă că a comis faptele având convingerea că arborii se aflau pe proprietatea sa. În acest sens, inculpatul a susținut că, fiind într-o criză financiară, a tăiat ilegal cei 44 de arbori de esență fag din zona respectivă, crezând că erau din pădurea sa, aflată în acea zonă, și i-a comercializat societății ,,D.L.” SRL Timișoara. În formarea convingerii sale eronate, inculpatul s-a bazat pe spusele bunicului său B.P. (decedat), care i-a arătat în urmă cu mult timp limita parcelei de pădure ce le aparținea față de pădurea primăriei, aceasta fiind în partea de sus a drumului forestier și nu a celor două borne identificate de către organul silvic. În cauză s-a efectuat o conducere în teren cu inculpatul, în prezența reprezentantului Ocolului Silvic Teregova, ocazie cu care s-a stabilit că în partea de sus a suprafeței de pădure deținute de inculpat și până în drumul forestier din zona respectivă exista suprafața de pădure de unde au fost tăiați arborii la care se face referire, la fața locului găsindu-se cioate vechi de arbori tăiați.

Inculpatul a arătat că recunoaște faptele reținute în sarcina sa, nu dorește administrarea altor probe și este de acord cu prestarea unei munci în folosul comunității.

Cu privire la latura subiectivă, s-a apreciat că în cauză nu este incident cazul de neimputabilitate al erorii cu privire la comiterea infracțiunii de furt de arbori, întrucât parcelele în cauză erau delimitate în mod clar, limita constând în vopsea roșie pe arbori, vizibilă și nu departe de drumul forestier – punctul de reper în funcție de care chiar inculpatul susține că s-a ghidat atunci când a ales să taie arbori din locul cu pricina, considerat de acesta că îi aparține. În aceste condiții nu se poate susține că inculpatul s-a aflat în eroare în momentul comiterii faptei de furt de arbori. Urmând să taie arbori situați în apropierea limitei dintre cele două parcele, inculpatul trebuia să se edifice mai întâi cu privire la delimitarea parcelelor.

La alegerea și individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute în art.74 C.pen.; astfel, a ținut seama de limitele de pedeapsă stabilite de textul incriminator pentru faptele săvârșite, de valorilor sociale care au fost lezate, dar mai ales care vor putea fi vătămate în viitor; totodată, au fost avute în vedere și circumstanțele personale ale inculpatului – vârsta acestuia, lipsa antecedentelor penale, așa cum reies acestea din fișa de cazier judiciar, și atitudinea acestuia de recunoaștere a faptelor reținute în sarcina sa.

C.2.8. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiecți activi: fără calitate specială. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, a 12 arbori nemarcați din fondul forestier național, în vederea valorificării ulterioare. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a pedepsei închisorii: suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Fapta inculpaților care, în luna noiembrie 2012, au tăiat 12 arbori nemarcați din fondul forestier național, pentru valorificare, amenințându-l și lovindu-l pe pădurarul Ocolului Silvic Oțelu Roșu, aflat în executarea serviciului de pază și control al circulației materialului lemnos, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de ultraj, tăiere fără drept de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 239 alin. (1) și (2) C.pen. din 1969, în art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Delictum subsequens: ultraj prevăzut în art. 239 alin. (1) și (2) C.pen. din 1969.

Inculpații au recunoscut faptele reținute în sarcina lor.

(Jud. Caransebeș, Sent. pen. nr. 504/2013, definitivă prin nerecurare)

Prin sentința penală nr. 504/2013, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. 2449/208/2013, inculpatul M.P.A. a fost condamnat la 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj și furt de arbori prevăzute în art. 239 alin. (1) și (2) C.pen. din 1969 și în art. 110 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Aceeași pedeapsă a fost pronunțată și față de inculpatul G.L.A. pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 14 noiembrie 2012, lucrători din cadrul Postului de Poliție Obreja au fost sesizați telefonic de către B.I.P., pădurar din cadrul Ocolului Silvic Oțelu Roșu, cu privire la faptul că G.L.A., M.P.A. și I.I. taie și sustrag material lemnos de pe raza localității Var, din cantonul silvic din zona „Văruțu”, precum și că M.P.A. l-a lovit pe pădurarul B.I.P. și pe tatăl acestuia, B.P., ceea ce l-a determinat pe B.I.P. să tragă un foc de avertisment cu arma din dotare.

Audiați în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței de judecată, inculpații au avut o atitudine relativ sinceră, recunoscând și regretând săvârșirea faptei. La termenul de judecată din data de 10 octombrie 2013, inculpații au arătat că înțeleg să se prevaleze de dispozițiile art. 320¹ C.pr.pen. din 1969 și că solicită soluționarea cauzei pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Starea de fapt prezumată în rechizitoriu este corect reținută, aceasta rezultând din probele administrate în faza de urmărire penală, ce se coroborează cu recunoașterea din declarațiile inculpaților. În drept, faptele săvârșite de inculpatul M.P.A. de a amenința persoana vătămată B.I.P., pădurar în cadrul Ocolului Silvic Oțelu Roșu, aflat în executarea serviciului de pază și control al circulației materialului lemnos, și de a lovi cu pumnul în zona feței, precum și de a transporta materialul lemnos tăiat de către G.I.A. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de ultraj și furt de arbori prevăzute în art. 239 alin. (1) și (2) C.pen. din 1969 și 110 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 75 lit. c) C.pen. din 1969, fiind dovedite cu probele administrate în faza de urmărire penală.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute la art. 72 C.pen. din 1969, respectiv gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete de săvârșire a acesteia, precum și persoana inculpatului, lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră a inculpatului, dând eficiență și dispozițiilor art. 320¹ C.pr.pen. din 1969.

Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 345 alin. (2) C.pr.pen. din 1969, în sensul că faptele săvârșite de inculpați sunt prevăzute de legea penală, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de aceștia cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea.

C.2.9. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiectul activ: fără calitate specială. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, a 26 de arbori nemarcați în scopul valorificării ulterioare. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei închisorii: suspendare condiționată a executării pedepsei. Conducerea în teren a inculpatului.

Fapta inculpatului care, în luna martie 2011, a tăiat, fără drept, 26 de arbori din fondul forestier național, cu o valoare de 13.421,69 lei (fără TVA), în scopul valorificării ulterioare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Inculpatul a recunoscut faptele săvârșite și reținute în sarcina sa.

(Jud. Caransebeș, Sent. pen. nr. 564/2012, definitivă prin nerecurare)

Prin Sentința penală nr. 564/2012, pronunțată de Judecătoria Caransebeș, în dosarul nr. 2464/208/2012, inculpatul a fost condamnat la 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) și art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

La data de 10 martie 2011, Poliția Comunală Teregova a fost sesizată de către A.A., pădurar în cadrul Primăriei comunei Teregova, cu privire la faptul că, din locul numit „Laz”, unde Primăria Comunei Teregova deținea pădure, s-au tăiat și sustras arbori de către R.S. Cu ocazia efectuării conducerii în teren, inculpatul a indicat locul comiterii faptelor, respectiv parcela 89A din UPV1 ce aparținea Primăriei comunei Teregova, unde au fost identificate un număr de 26 de cioate de esență fag, ce nu aveau aplicate marcajul cu ciocanul silvic, valoarea prejudiciului fiind de 13.421,69 lei, fără TVA.

Din adresa nr. 5521/12.03.2012 a Ocolului Silvic Teregova a rezultat faptul că parcela de pădure ce aparținea inculpatului, conform titlului de proprietate, se afla situată în zona Potoc, la aproximativ 5 km de parcela din care a tăiat inculpatul arborii, comunicând și faptul că, în cursul anului 2011, inculpatul nu a solicitat marcarea de arbori în proprietatea sa.

Audiat în cauză, în faza de judecată, inculpatul a avut o atitudine sinceră, recunoscând săvârșirea faptei, a arătat că înțelege să se prevaleze de dispozițiile art. 320¹ alin. (7) C.pr.pen. din 1969 și că solicită soluționarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale la art. 72 C.pen. din 1969, respectiv gradul de pericol social al faptei, împrejurările concrete de comitere a acesteia, persoana inculpatului, precum și dispozițiile art. 320¹ alin. (7) C.pr.pen. din 1969.

Pe cale de consecință, apreciind că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 345 alin. (2) C.pr.pen. din 1969, în sensul că faptele comise de inculpat sunt prevăzute de legea penală, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de acesta cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea acestuia.

C.2.10. Tăierea, fără drept, de arbori. Elemente constitutive. Subiectul activ: personal silvic. Latura obiectivă: tăierea fără drept a 13 arbori din fondul forestier național. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei închisorii: în regim de detenție – în primă instanță; cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere – în apel. Legea penală mai favorabilă: regimul sancționator, conform modificării Legii nr. 46/2008 prin art. 202 din Legea nr. 187/2012, era închisoarea de la 3 la 10 ani și 6 luni, regim mai blând față de cel de la data comiterii faptei, chiar dacă se reține varianta agravantă prevăzută la art. 108 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 46/2008, inexistentă la acea dată.

Fapta inculpatului care, la data de 17 februarie 2011, în calitate de pădurar, a tăiat, fără drept, arbori și ulterior a traficat în interesul său materialul lemnos care se afla în gestiunea sa, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de delapidare și tăiere, fără drept, de arbori prevăzute în art. 215¹ C.pen. din 1969 și în art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Delictum subsequens: infracțiunea de delapidare prevăzută în art. 215¹ C.pen. din 1969.

Apărarea inculpatului, în sensul că arborii au fost tăiați de autori necunoscuți și a fost nevoit în aceste condiții să identifice un transportator și un cumpărător, nu a fost susținută de nicio probă din dosar.

(C. Ap. Timișoara, Dec. pen. nr. 181/A/2013)

Prin sentința penală nr. 586/2013, pronunțată de Judecătoria Caransebeș în dosarul nr. 4208/208/2012, inculpatul N.M. a fost condamnat la 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 64 lit. a) teza a II-a și b) și art. 71 C.pen. din 1969, pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare și tăiere, fără drept, de arbori, prevăzute în art. 215¹ C.pen. din 1969 și în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 17 februarie 2011, ora 23,30, lucrătorii din cadrul Poliției Rusca Montană au oprit pentru control pe Drumul Județean (în continuare DJ) 684 autoutilitara marca MAN cu nr. B 97 JRO, în care se afla material lemnos. Șoferul autoutilitarei a fost identificat ca fiind B.P., care a declarat că efectuează un transport pentru C.A.I., din Lugoj, și că acesta a luat lemnul de la pădurarul N.M. După oprirea în trafic de către lucrătorii poliției, s-a stabilit că materialul lemnos a fost încărcat din locul numit „Orizont 705”, fiind încărcate 13 bucăți de lemn de esență paltin; în zona numită „Geamăna” au fost identificate un număr de 4 cioate nemarcate, cantonul nr. 6 aflându-se în gestiunea inculpatului N.M., respectiv UP III u.a. 52 a-53-A. Potrivit actului de control nr. 734/17.03.2011 și a fișei de calcul, din cele 4 cioate a rezultat material lemnos în valoare de 5.212,42 lei, materialul lemnos fiind ridicat și depozitat în Depozitul Voislova al Ocolului Silvic Rusca Montană. Din adresele nr. 1390/18.05.2011 și nr. 1267/6.05.2011 ale Ocolului Silvic Rusca Montană a rezultat că inculpatul N.M. era angajat al acestei unități silvice în funcția de pădurar, el având în gestiune cantonul „Geamăna nr. 6”. S-a comunicat și faptul că, la data de 17 februarie 2011, în UP III Ruschița, u.a. 52 a și 53, nu a fost autorizat spre exploatare niciun parchet și nici nu a fost în exploatare vreunul.

Sub aspect subiectiv, fapta a fost săvârșită cu intenție directă, inculpatul prevăzând și urmărind producerea rezultatului socialmente periculos, cu atât mai mult cu cât infracțiunea de tăiere ilegală de arbori a constituit infracțiunea mijloc pentru săvârșirea infracțiunii scop, de delapidare în forma vânzării materialului lemnos aflat în gestiunea inculpatului.

La individualizarea sancțiunii aplicate inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare, instanța a avut în vedere, conform dispozițiilor art. 72 C.pen. din 1969, limitele de pedeapsă fixate pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, determinat de modul și mijloacele de săvârșire a faptei (inculpatul a contactat un cumpărător pentru materialul lemnos aflat în gestiunea sa și i-a prezentat acestuia o situație nereală, în sensul că deține documente de proveniență pentru materialul lemnos), de împrejurările în care a fost săvârșită (inculpatul nu a fost constrâns în niciun mod. săvârșirea faptei fiind motivată doar de dorința obținerii unui folos material), de urmările faptei (producerea unui prejudiciu de 5.212,42 lei). De asemenea, instanța a avut în vedere și faptul că inculpatul nu a mai săvârșit fapte prevăzute de legea penală, fiind la prima abatere, precum și faptul că inculpatul a achitat suma de bani cu care a fost prejudiciat Ocolul Silvic Rusca Montană. Întrucât inculpatul nu a prețuit valorile sociale legate de patrimoniul persoanelor și de respectarea atribuțiilor de serviciu, instanța a constatat că se impune interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a C.pen. din 1969, pe durata și în condițiile art. 71 din același cod.

Împotriva Sentinței penale nr. 586/2013 a Judecătoriei Caransebeș a declarat recurs, calificat drept apel potrivit art. 10 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale, inculpatul N.M. solicitând achitarea pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, susținând că a procedat într-un mod obișnuit în cadrul ocoalelor silvice, că a încercat să prevină cauzarea unui prejudiciu atât personal, cât și angajatorului.

Analizând apelul declarat de inculpat prin prisma motivelor de apel și din oficiu conform art. 417 alin. (2) C.pr.pen., Curtea de Apel Timișoara a constatat că este întemeiat doar în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor legii mai favorabile raportat la infracțiunea prevăzută în art. 108 din Legea nr. 46/2008, precum și al individualizării modalității de executare a pedepsei, pentru următoarele considerente:

Faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute în art. 215¹ alin. (1) C.pen. din 1969 (în vigoare la data faptei) și art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în forma în vigoare la data faptei), întrucât inculpatul este persoana responsabilă de tăierea ilegală a materialului lemnos și de operațiunea de vânzare în interesul său, deși bunurile se aflau în propria gestiune.

Sub aspectul incidenței legii penale mai favorabile, în aplicarea art. 5 C.pen., instanța de apel a constatat că infracțiunea de delapidare este incriminată în art. 295 alin. (1) C.pen., fiind sancționată cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică. Având în vedere că dispozițiile art. 215¹ alin. (1) C.pen. din 1969 prevedeau pedeapsa închisorii de la 1 la 15 ani închisoare, că prima instanță a aplicat inculpatului pentru această infracțiune o pedeapsa de 1 an închisoare și calea de atac este declarată doar de inculpat, se observă că legea penală din 1969 (în vigoare la data faptei) este mai favorabilă pentru infracțiunea de delapidare, relevant fiind minimul special prevăzut de lege. În ceea ce privește infracțiunea prevăzută în art. 108 din Legea nr. 46/2008, se impune a fi menționat faptul că încadrarea juridică, în urma modificărilor operate prin art. 202 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal[16], cu modificările și completările ulterioare, este în art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în forma în vigoare la data faptei), aceasta fiind legea penală mai favorabilă. În acest sens, dispozițiile art. 108 alin. (1) din Legea nr. 46/2008 (în forma de la data comiterii faptei) prevedeau că: „Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se sancționează după cum urmează: (…) d) cu închisoare de la 4 ani la 16 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei”. Ca urmare a modificărilor intervenite prin art. 202 din Legea nr. 187/2012, art. 108 din Legea nr. 46/2008 avea următorul conținut: „(1) Tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se sancționează după cum urmează: (…) d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei. (2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări: (…) d) de personal silvic”. Ca atare, regimul sancționator, conform modificării Legii nr. 46/2008 prin art. 202 din Legea nr. 187/2012, era închisoarea de la 3 la 10 ani și 6 luni, regim mai blând față de cel de la data comiterii faptei.

Referitor la cererea inculpatului de a se înlătura varianta agravantă constând în valoarea prejudiciului, întrucât conform adresei nr. 186/05.03.2014 a Direcției Silvice Caraș-Severin se menționează că prejudiciul în cuantum de 3.219.67 lei – și nu de 5.212,42 lei – a fost recuperat, instanța de apel a reținut că este neîntemeiată. Cuantumul prejudiciului a fost stabilit în urma unei proceduri de evaluare atât a materialului lemnos găsit cu ocazia verificării transportului din data de 17 februarie 2011, cât și prin identificarea cioatelor din teren. Astfel, suma ce constituie valoarea prejudiciului a fost determinată de o comisie de verificare și inventariere, sens în care există în dosarul de urmărire penală actul de control, fișa de calcul și fișa carnetului de inventar.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, instanța de apel a constatat că nu se impune executarea în regim de deținere, inculpatul fiind la primul conflict cu legea penală. Astfel, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, întrucât în funcție de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, se observă că aplicarea pedepsei este suficientă și, chiar fără executarea acesteia, nu va mai comite alte infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă determinată.

În concluzie, instanța de apel a dispus condamnarea inculpatului N.M. la 3 ani închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe un termen de supraveghere de 5 ani.

C.2.11. Tăierea ilegală de arbori. Subiecți activi: personal silvic. Latura obiectivă: tăierea ilegală a 715 arbori de către inculpați, ulterior materialul lemnos fiind valorificat în interesul acestora. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei închisorii: suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Fapta inculpaților care, în perioada iunie-august 2012, au tăiat ilegal 715 arbori aflați în paza și gestiunea unuia dintre inculpați, materialul lemnos fiind vândut ulterior, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de gestiune frauduloasă și tăiere, fără drept, de arbori prevăzute în art. 214 alin. (1) și (2) C.pen. din 1969 și în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Delictum subsequens: gestiune frauduloasă prevăzută în art. 214 alin. (1) și (2) C.pen. din 1969.

Inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor, apărările fiind însă infirmate de probele administrate în cauză, pe tot parcursul procesului penal.

(Jud. Lipova, Sent. pen. nr. 40/2014, definitivă prin neapelare)

Prin Sentința penală nr. 40/2014, pronunțată de Judecătoria Lipova în dosarul nr. 402/250/2013, inculpații B.N.F. și S.E.D. au fost condamnați la 2 ani închisoare, respectiv 1 an și 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunilor de gestiune frauduloasă și tăiere ilegală de arbori prevăzute în art. 214 alin. (1) și (2) C.pen. din 1969 și în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

În sarcina inculpaților s-a reținut în fapt că, la data de 30 august 2012, organele de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Arad – Compartimentul Silvic s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că în perioada iunie-august 2012, în cadrul procesului de exploatare a unui număr de trei partizi din cantonul nr. 19 Feneș, pădure aflată în paza și gestiunea pădurarului inculpat B.N.F., au fost tăiați ilegal un număr de 715 arbori, iar pădurarul a vândut materialul lemnos provenit din tăierea lor, sumele de bani obținute din vânzare fiind însușite de către acesta.

Cu ocazia cercetării locului faptei și a inspecției făcute de specialiștii silvici din cadrul Direcției Silvice Arad, Ocolul Silvic Lipova și reprezentanți ai proprietarilor, s-a constatat că pe raza cantonului 19 Feneș au fost tăiați ilegal un număr de 715 arbori, în volum de 505.705 m.c., în valoare de 103.584,51 lei, conform actului de control și a anexei acestuia, din care 595 de arbori în volum de 428,74 m.c. și valoare de 88.024,09 lei din pădurea Primăriei comunei Ususău, aflată sub contract de pază și administrare cu Ocolul Silvic Lipova, 59 de arbori în volum de 31,771 m.c. și valoare de 5.871,05 lei din pădurea proprietatea societății G. ,,G.R.” SRL aflată sub contract de pază cu Ocolul Silvic Lipova și un număr de 61 de arbori în volum de 45,194 m.c. și valoare de 9.689,37 lei din pădurea proprietatea statului aflată în administrarea Ocolului Silvic Lipova. Tot cu aceeași ocazie, s-a constatat că, din cele 715 cioate identificate ca provenite de la arborii tăiați ilegal, un număr de 217 prezentau la baza acestora o amprentă a unui dispozitiv de marcare nesilvic, care nu corespundea cu dispozitivul silvic nr. RP-2-204 cu care s-a făcut marcarea în cele trei partizi autorizate spre exploatare în cadrul cantonului; au fost ridicate 6 mostre de pe 6 cioate pe care a fost aplicat acel dispozitiv nesilvic pentru expertizare, în urma expertizei tehnico-științifice traseologice stabilindu-se că acel dispozitiv nesilvic era fals.

Este de menționat și că inculpatul S.E.D. și martorul M.F. au tăiat ilegal dintr-o altă parcelă de pădure, respectiv parcela 64/B, proprietatea Primăriei comunei Ususău, un număr de 157 de arbori, din care 73 purtau amprenta unui dispozitiv fals de marcare, în această parcelă nefiind autorizate lucrări de exploatare.

Întreaga cantitate de material lemnos exploatată legal, cât și cea provenită de la arbori tăiați ilegal de către inculpatul S.E.D. și muncitorii martorului M.F., a fost gestionată și vândută de către pădurarul inculpat B.N.F.. acesta având cunoștință despre tăierile ilegale din cadrul cantonului aflat în gestiunea sa. Mai mult, pentru materialul lemnos achiziționat de martorul M.F., provenit din tăieri ilegale, pădurarul inculpat B.N.F. nu a emis avize de însoțire, martorul făcând transportul cu avize obținute de la societatea ,,D.M.” S.R.L. Tot în această perioadă, inculpatul S.E.D. a avut o înțelegere cu martorul F.N. de a-i da material lemnos în schimbul unor cauciucuri de tractor, fapt pentru care inculpatul S.E.D. l-a condus în parcela 64/B unde nu se afla partidă în exploatare și i-a indicat acestuia mai mulți arbori care prezentau cioplaj pe trunchiul acestora și amprenta unui dispozitiv de marcare la baza arborelui, prezentându-i ca marcați și puși în valoare, pe care F.N. i-a exploatat și, ajutat de către martorii M.T.C. și F.V.M., i-a transportat la diferite persoane din Lipova, precum și la M.F. Ca urmare a conducerii în teren, făcută de către martorul M.T.C., și a indicării de către acesta a tuturor cioatelor provenite de la arborii tăiați de F.N., au fost identificate un număr de 32 de cioate, care au fost găsite anterior, cu ocazia inspecției silvice, acestea prezentând toate număr de inventariere cuprins între nr. 152 și 183, fiind trecute în carnetele de inventar și fișa de calcul a prejudiciului în parcela de pădure 64/B, aparținând Primăriei comunei Ususău.

Inculpatul B.N.F. nu a recunoscut învinuirile ce i s-au adus, iar în timpul cercetărilor a încercat să inducă în eroare organele de cercetare penală, consemnând în numele martorilor M.T.C. și F.V.M. o plângere către Ocolul Silvic Lipova, pe care i-a pus să o semneze fără a le citi conținutul, indicând în aceasta că autorul tuturor tăierilor ilegale și al sustragerilor de material lemnos ar fi F.N., lucru infirmat de martori cu ocazia audierilor. Totodată, a încercat influențarea martorului M.F. ca să nu divulge legătura dintre ei și să recunoască că a primit de la acesta doar două transporturi de material lemnos, pentru care sunt încheiate avize de însoțire de către pădurarul inculpat.

La rândul său, nici inculpatul S.E.D. nu a recunoscut învinuirile ce i s-au adus și a susținut că întreaga activitate efectuată de către el și muncitorii martorului M.F. a fost făcută sub îndrumarea și cu acordul pădurarului inculpat B.N.F., care a și gestionat întreaga cantitate de material lemnos tăiată de pe raza cantonului acestuia.

C.2.12. Tăierea, fără drept, de arbori. Subiectul activ: fără calitate specială. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, din fondul forestier a 169 de arbori. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei închisorii: suspendarea condiționată a executării pedepsei. Parte civilă: ocolul silvic, atunci când proprietarul fondului forestier este subiect activ al infracțiunii.

Fapta inculpatului care, în luna septembrie 2012, a tăiat, fără drept, 169 de arbori nemarcați întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei).

Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei.

(Jud. Lipova, Sent. pen. nr. 47/2014, definitivă prin neapelare)

Prin Sentința penală nr. 47/2014, pronunțată de Judecătoria Lipova în dosarul nr. 31/250/2014, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere, fără drept, de arbori prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei).

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

În luna septembrie 2012, inculpatul a tăiat, fără drept, de pe raza Ocolului Silvic Săvârșin un număr de 169 de arbori, din speciile cer, gorun, carpen și fag. Arborii respectivi nu au fost marcați de organele silvice și s-au aflat în locul numit „Jidovina sub pripor”. Volumul de material lemnos rezultat în urma tăierii, fără drept, a celor 169 de arbori a fost de 132,797 m.c., iar valoarea acestora a fost de 28.107,47 lei, sumă cu care Ocolul Silvic Săvârșin s-a constituit parte civilă în cauză. Din cercetările organelor de poliție a rezultat că inculpatul era proprietarul parcelei de pe care au fost tăiați, fără drept, cei 169 de arbori, precum și că nu era cunoscut cu antecedente penale.

În baza art. 397 alin. (1) C.pr.pen., instanța l-a obligat pe inculpat să plătească părții civile Ocolul Silvic Săvârșin suma de 28.107,47 lei daune materiale, având în vedere Decizia nr. 2/2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite, prin care a fost soluționat un recurs în interesul legii și prin care s-a stabilit că, în cazul infracțiunilor prevăzute în Legea nr. 46/2008, prin care se aduce atingere fondului forestier proprietate privată a persoanei fizice sau persoanei juridice, calitatea de persoană vătămată ori de parte civilă o pot avea atât ocolul silvic, în calitate de reprezentant al statului, cât și proprietarul fondului forestier, cu excepția situației în care acesta din urmă este subiect activ al infracțiunii; or, în speța de față, inculpatul este subiect activ al infracțiunii și, pe cale de consecință, calitatea de parte civilă o are ocolul silvic.

C.2.13. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiecți activi: fără calitate specială. Latura obiectivă: tăierea a 6 arbori nemarcați în vederea valorificării ulterioare. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea. Circumstanța agravantă referitoare la săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună. Aplicarea unor pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Fapta inculpaților care, în luna mai 2013, au tăiat 6 arbori nemarcați din fondul forestier național în vederea valorificării ulterioare, creând un prejudiciu de 8.298 lei, Ocolului Silvic Sebiș, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor) cu aplicarea art. 77 lit. a) și art. 5 C.pen.

Inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor.

(C. Ap. Timișoara, Dec. pen. nr. 320/A/2015)

Prin Sentința penală nr. 49/23.12.2014, pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosarul nr. 915/238/2014, inculpații F.D.D., D.D.M. și P.T. au fost condamnați la pedeapsa de câte 1 an și 8 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

În seara zilei de 13 mai 2013, inculpații F.D.D., B.D.M. și P.T. s-au deplasat cu microbuzul cu numărul MD 10 RZJ pe Valea Hurezului, situată în comuna Chisindia, cu scopul de a tăia și fura paltin de pădure, lemn folosit la fabricarea de viori.

Având informații despre intenția infracțională a celor trei, martorii M.A.V., M.I., P.I. și T.M., silvicultori, însoțiți de lucrători din cadrul Postului de Poliție Chisindia, s-au deplasat pe urma acestora și, în jurul orei 2 și 30 de minute, i-au surprins pe cei trei în timp ce doborau arbori paltin de munte în parcela 129 U.P. II situată în locul numit „Calea lui Harip”, aflată în administrarea Ocolului Silvic privat „Codrii Zarandului” Sebiș și în parcela învecinată 116 U.P. II situată în locul numit ,,Hurez – Pârâul Vizuinii“, aflată în administrarea Ocolului Silvic Moneasa – Sebiș. Deși inculpații au încercat să fugă prin pădure, ei au fost prinși și identificați, asupra lor fiind găsit și motofierăstrăul Husqvarna, proprietatea inculpatului F.D.D., care a și fost ridicat în vederea confiscării. În urma cercetărilor făcute în teren s-a constatat că în parcela 129 U.P.II administrată de Ocolul Silvic privat „Codrii Zarandului”, inculpații au doborât trei arbori, iar la alții deja era făcută tapă în vederea doborârii. Volumul celor 5 arbori a fost stabilit la 16,567 m.c., iar valoarea la 6.214,69 lei fără TVA, iar în parcela 116 U.P. II, aparținând Ocolului Silvic Sebiș, a fost găsit doborât un arbore al cărui volum a fost de 4,851 m.c., iar valoarea de 2.083,95 lei fără TVA. Lemnele fasonate au fost predate în custodia celor două ocoale silvice.

Inculpații au recunoscut comiterea faptelor, care sunt confirmate de planșele fotografice realizate la fața locului și de declarațiile martorilor M.A.V., M.I. și T.M., date în faza urmăririi penale.

Și în faza cercetării judecătorești inculpații au recunoscut comiterea faptelor și au solicitat ca judecarea lor să aibă loc în condițiile art. 396 alin. (10) C.pr.pen., numai în baza probelor de la urmărirea penală.

La individualizarea judiciară a pedepselor, instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă pentru infracțiunile săvârșite, gravitatea faptelor rezultând din pericolul social concret, precum și valoarea arborilor doborâți și fasonați, precum și faptul că inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor și că aveau locuri de muncă.

Împotriva sentinței penale sus-menționate a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Gurahonț, arătându-se în motivare că hotărârea primei instanțe este nelegală sub aspectul aplicării unor pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege, solicitând să se dispună desființarea hotărârii atacate și, în rejudecare, soluționarea laturii penale sub aspectul condamnării inculpaților, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 77 lit. a) și art. 5 C.pen., la o pedeapsă în limitele legale.

Examinând sentința penală apelată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 417 alin. (2) C.pr.pen., Curtea de Apel Timișoara a constatat că apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Gurahonț este fondat, pentru următoarele considerente:

Faptele inculpaților au rezultat din probele administrate pe parcursul procesului penal, care se coroborează cu declarațiile de recunoaștere ale inculpaților care au uzat de procedura simplificată a recunoașterii vinovăției, astfel că prezumția de nevinovăție de care au beneficiat inculpații a fost răsturnată în speța de față, iar sancționarea penală a celor trei inculpați intimați în cauză a avut loc într-o manieră temeinică.

Observația parchetului cu privire la încadrarea juridică a faptelor, în sensul aplicării dispozițiilor art. 77 lit. a) C.pen., a circumstanței agravante referitoare la săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună, este fondată, în sensul că aceasta trebuia aplicată în cazul infracțiunii de furt de arbori prevăzută în art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din Legea nr. 46/2008, pentru cei trei inculpați în cauză, fiind aplicabile în speță și dispozițiile art. 5 C.pen., dispozițiile art. 77 lit. a) C.pen. nefiind aplicabile în cazul infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, reținută în sarcina inculpatului F.D.D.

Hotărârea instanței de fond este criticabilă sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpaților F.D.D., B.D.M. și P.T. în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de furt de arbori prevăzută în art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. b) din Legea nr. 46/2008, limitele de pedeapsă ale închisorii fiind de 2 ani și, respectiv, 7 ani, pentru încadrările juridice ale infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, după aplicarea dispozițiilor art. 396 alin. (10) C.pr.pen., astfel că pedeapsa aplicată de Judecătoria Gurahonț este sub limita prevăzută de legea penală, iar această situație urmează a fi îndreptată printr-o dispoziție de majorare a pedepselor de la 1 an și 8 luni închisoare la 2 ani închisoare pentru fiecare inculpat în parte.

Referitor la individualizarea judiciară a pedepsei, instanța de apel a avut în vedere criteriile menționate la art. 74 C.pen., respectiv: gradul de pericol social al infracțiunilor, modalitatea și împrejurările comiterii faptei, prejudiciul creat, dar și circumstanțele personale ale inculpaților, care au avut o atitudine corectă pe parcursul procesului penal, recunoscând săvârșirea faptelor și uzând de procedura simplificată a recunoașterii învinuirii prevăzută în art. 396 alin. (10) C.pr.pen., cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă ale închisorii cu o treime; raportat la toate aceste elemente, pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori, în ceea ce-i privește pe cei trei inculpați, respectiv pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare, în ceea ce-l privește pe inculpatul F.D.D., apar ca fiind corect dozate, pedepsele fiind suspendate condiționat conform dispozițiilor legii vechi, respectiv ale art. 81 și urm. C.pen. din 1969, întrucât sunt îndeplinite condițiile legale în acest sens.

C.2.14. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiecți activi: fără calitate specială. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, în perioada august-septembrie 2013, a 370 de arbori în scopul valorificării ulterioare. Latura subiectivă: intenția directă. Infracțiuni continuate. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei închisorii: suspendarea condiționată a executării pedepsei. Prejudiciul cauzat, în valoare de 93.204,80 lei, nu a fost recuperat.

Fapta inculpaților care, în perioada august-septembrie 2013, au tăiat ilegal 370 de arbori nemarcați din fondul forestier național, dintr-o parcelă de pădure, în scopul valorificării ulterioare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor continuate de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor), cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 38 alin. (1) C.pen.

Inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor, dar apărările acestora au fost nesusținute de către probele administrate în cauză pe parcursul procesului penal.

(Jud. Lipova, Sent. pen. nr. 5/2015, definitivă prin neapelare)

Prin Sentința penală nr. 5/2015, pronunțată de Judecătoria Lipova în dosarul nr. 134/250/2014, inculpații S.D.V. și S.G. au fost condamnați la pedeapsa de câte 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor), cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 38 alin. (1) C.pen.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut în fapt următoarele:

La data de 9 septembrie 2013, organele de poliție din cadrul Inspectoratul de Poliție Județean Arad – Compartimentul Silvic, împreună cu lucrători silvici din cadrul Direcției Silvice Arad și Ocolului Silvic Lipova, au efectuat un control în zona forestieră de pe raza localității Bruznic, în zona numită popular ,,Satul Bătrân”. Mergând pe un drum de tractor ce făcea legătura între DJ Zăbalț – Bruznic și pădurea Primăriei Ususău, au fost depistați inculpatul S.D.V., fratele acestuia S.A. și martorul M.V., care transportau material lemnos cu un tractor cu monoaxă, stabilindu-se că materialul lemnos a fost tăiat ilegal din pădurea aparținând Primăriei comunei Ususău, de către inculpatul S.D.V., cu un motoferăstrău mecanic tip drujbă pe care îl avea asupra sa. Cu ocazia cercetării locului faptei și a conducerii în teren, la indicarea martorului M.V. a fost identificat un număr de 370 de cioate de diferite dimensiuni și specii, provenite de la arborii tăiați ilegal de către inculpatul S.D.V. în perioada lunilor august-septembrie 2013.

Tot la data de 9 septembrie 2013, inculpatul S.G. a fost depistat în localitatea Bruznic, după plecarea de la domiciliu, în timp ce transporta cu autoutilitara cantitatea de 4 metri steri lemn de foc, speciile fag, gârniță și păr pădureț, folosindu-se, pe timpul transportului de avizul de însoțire cu nr. 3681036, emis de societatea ,,E.C.” SRL cu data de 7 septembrie 2013. În realitate, respectivul aviz a fost emis de martorul C.C. la data de 1 septembrie 2013 pentru un alt transport de material lemnos, stabilindu-se că materialul lemnos cu care a fost depistat provenea din tăierile ilegale de arbori din pădurea Primăriei comunei Ususău.

Continuând cercetările în cauză, s-a stabilit că inculpatul S.G., ocupându-se cu transportul și comercializarea de material lemnos, i-a solicitat martorului M.V. să presteze, alături de fiii săi, diferite munci de exploatare și transport de material lemnos din pădurea aparținând Primăriei comunei Ususău, pentru munca depusă fiind remunerat cu diverse sume de bani. Din datele analizate a rezultat că martorul M.V. a participat efectiv la încărcarea materialului lemnos, tăiat ilegal, în semiremorca tractorului aparținând familiei S., pe care îl transportau la domiciliul acestora, în localitatea Bruznic. O mare parte din materialul lemnos era transportat de la domiciliu și comercializat în Ungaria de către inculpatul S.G., cu autoutilitara acestuia, restul de material lemnos fiind încărcat în diferite mijloace de transport și comercializat către diverse persoane fizice (printre care martora B.A.), fără a avea documente de proveniență și transport în acest sens.

Pentru punerea în legalitate a provenienței materialului lemnos rezultat din tăieri ilegale și furt din pădurea Primăriei comunei Ususău, inculpatul S.G. folosea, pe timpul transportului, avize de la diferite societăți, printre care societatea ,,E.C.” SRL, efectuând mai multe transporturi cu același aviz, aspecte confirmate și de martorul P.C., care cunoștea faptul că inculpații comercializau în mod frecvent material lemnos provenit din tăieri ilegale din pădurea primăriei sus-menționate, fapt ce le permitea să vândă materialul lemnos sub prețul de vânzare pe piață în Ungaria.

Cei doi inculpați au refuzat să dea declarații pe timpul cercetărilor și, mai mult, inculpatul S.D.V., cu ocazia depistării și deplasării pentru a indica locul tăierii arborilor, a fugit de organele de poliție. Totodată, pentru îngreunarea identificării tuturor cioatelor provenite de la arborii tăiați ilegal de către inculpatul S.D.V., acestea au fost în mare parte acoperite cu vegetație forestieră, precum și impregnate cu ulei ars de motor.

Primăria comunei Ususău a comunicat instanței că prejudiciul nu a fost recuperat de la cei doi inculpați și s-a constituit parte civilă în procesul penal, cu suma de 93.204,80 lei.

C.2.15. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiecți activi: fără calitate specială. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, a 9 arbori din fondul forestier național, în vederea valorificării ulterioare. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: suspendarea condiționată a executării pedepsei. Judecata în cazul recunoașterii vinovăției.

Fapta inculpaților care, în luna martie 2010, au tăiat, fără drept, 9 arbori nemarcați, în vederea valorificării ulterioare, producând un prejudiciu de 6.805 lei fără TVA, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor continuate de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art.108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor), cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 42 și art. 33 lit. a) C.pen.

Inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor.

(Jud. Gurahonț, Sent. pen. nr. 8/2011, definitivă prin neapelare)

Prin Sentința penală nr. 8/2011, pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosarul nr. 12/238/2011, inculpații L.V.F. și M.F.F. au fost condamnați la pedeapsa de câte 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 11 martie 2010, în baza planului de acțiune existent la nivelul județului Arad, lucrătorii de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Arad și organele silvice din cadrul Direcției Silvice Arad au efectuat un control în pădurea situată în extravilanul localității Mădrigești și aflată în administrarea Ocolului Silvic Gurahonț. Deplasându-se în cantonul 32, Valea Cârjească – canton aflat în gestiunea lui S.C., care la acea dată avea calitatea de pădurar în cadrul Ocolul Silvic Gurahonț – și ajungând în partida 1234, au identificat un tractor agricol ce tracta tulpina unui arbore, iar la volanul tractorului se afla inculpatul M.F.F. Întrebat cu privire la prezența sa în locul respectiv, inculpatul a susținut că a tras lemnele pentru societatea ,,S.L.” SRL – societate ce avea încheiat cu Ocolul Silvic Gurahonț un contract de prestări servicii și ai cărei muncitori se aflau în parchet. Din această cauză, pe moment, nu au fost create suspiciuni privind proveniența materialului. Auzind în apropiere zgomot de fierăstrău mecanic, organele de poliție și silvice s-au deplasat în direcția respectivă și au observat, la o distanță de aproximativ 10-15 m, o persoană ce dobora de pe picior un arbore, încercând să-l fasoneze. La vederea organelor de poliție și silvice, persoana respectivă a abandonat activitatea și a dispărut de la fața locului. Procedându-se la verificarea cioatelor din perimetrul respectiv, inclusiv a cioatei rămase după doborârea arborelui, s-a constatat existența mai multor cioate cu diametre cuprinse între 50 și 70 cm și care nu purtau marca ciocanului silvic. Coborând pe urmele tractorului la volanul căruia a fost identificat inculpatul M.F.F., s-a ajuns la rampa primară unde era depozitat material lemnos în două locuri apropiate.

S-a stabilit că în acea zi, de comun acord, inculpații L.V.F. și M.F.F. au hotărât să taie și arbori de pe picior, iar materialul lemnos să fie transportat la domiciliu, astfel că inculpatul L.V.F. a procedat la doborârea unui număr de 3-4 arbori nemarcați, pe care, după fasonare, cei doi i-au legat de tractor, iar tulpinile au fost coborâte de către inculpatul M.F.F. pe o distanță de 500-700 m în rampa primară, unde se mai afla depozitat material lemnos al societății ,,S.L.” SRL, și așezate separat de acesta. A doua zi au revenit în pădure, de data aceasta în apropiere efectuând activități de exploatare și echipa societății sus-menționate, ocazie cu care inculpatul L.V.F. a continuat să doboare arbori nemarcați (în total 9 arbori) ce au fost trași în rampă, cu excepția ultimului arbore, care a fost lăsat la fața locului în momentul în care a fost sesizată prezența organelor de control.

Inculpații au recunoscut comiterea faptei pe tot cursul anchetei penale, iar în faza de cercetare judecătorească au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc și și le însușesc, nesolicitând administrarea de probe.

Ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor[17], act normativ care a modificat unele dispoziții ale Codului de procedură penală din 1969, instanța a făcut aplicarea dispozițiilor art. 320¹ din acest cod privind judecata în cazul recunoașterii vinovăției.

C.2.16. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiectul activ: fără calitate specială. Latura obiectivă: tăierea a 5 arbori nemarcați din fondul forestier național, în vederea valorificării. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: în regim de detenție – în primă instanță; cu suspendarea condiționată a executării pedepsei – în apel. Sustragerea inculpatului: atât de la urmărirea penală, cât și de la judecata în primă instanță. Legea penală mai favorabilă: Codul penal din 1969.

Fapta inculpatului care, la data de 27 octombrie 2012, a tăiat, fără drept, 5 arbori din fondul forestier național, în vederea valorificării, producând un prejudiciu de 4.663 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor), cu aplicarea art. 5 C.pen.

Inculpatul a negat săvârșirea faptelor, dar apărările sale au fost înlăturate de probele administrate în cauză.

(C. Ap. Timișoara, S.pen., Dec. pen. nr. 862/A/2015)

Prin Sentința penală nr. 20/2015, pronunțată de Judecătoria Gurahonț în dosarul nr. 489/238/2014, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor), cu aplicarea art. 5 C.pen.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut în fapt următoarele:

În data de 27 octombrie 2012, în jurul orelor 15, inculpatul D.G., care presta cu utilajul propriu TAF prestații de serviciu pentru Composesoratul Urbarial Bănești, constând în exploatarea de lemn pentru membrii asociației, a semnalat o defecțiune la utilaj pentru a determina plecarea de la locul exploatării a martorilor L.G. și T.I.V., care supravegheau lucrările, după care a tăiat și a fasonat un număr de 5 arbori specia fag și gorun din locul numit „Vâlceaua” aflat într-o zonă unde nu a fost aprobată exploatarea, reușind să transporte o parte din ei. Inculpatul a fost surprins de martorul T.I.V., președintele Composesoratului Urbarial Bănești, în timp ce transporta în sat tulpinile fasonate de la un gorun. Sunat fiind imediat de martor, la fața locului s-a prezentat și martorul L.G. și au constatat tăierea celor 5 arbori nemarcați. Prejudiciul cauzat Ocolului Silvic „Codrii Iancului” Hălmagiu prin tăierea și sustragerea celor 5 arbori este de 4.633,38 lei.

Atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească inculpatul s-a sustras cercetărilor.

La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă pentru infracțiunea săvârșită, gravitatea faptei rezultând din pericolul social, precum și valoarea bunurilor furate, în sumă de 4.633,38 lei. De asemenea, a avut în vedere și faptul că inculpatul s-a sustras urmăririi penale, nu s-a prezentat în instanță, deși s-au făcut toate demersurile procedurale în acest sens, și nu a achitat prejudiciul.

Împotriva sentinței penale sus-menționate a declarat apel inculpatul.

În memoriu de apel, în esență, inculpatul a solicitat achitarea sa, iar în subsidiar condamnarea la pedeapsa amenzii sau a închisorii îndreptată spre limita minimă, cu suspendarea condiționată a executării acesteia.

În concluziile orale expuse în fața instanței de apel, inculpatul, prin avocat ales, nu a mai susținut cererea de achitare formulată în scris în cuprinsul memoriului de apel.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței penale apelate, prin prisma criticilor aduse acesteia în motivele de apel, precum și din oficiu, în limitele prevăzute în art. 417 și art. 418 C.pr.pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, Curtea de Apel Timișoara a constatat că apelul declarat de inculpat este fondat pentru cele ce vor fi expuse în continuare:

Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul urmăririi penale și în cursul judecății. Potrivit art. 5 C.pen., „în cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă”. Pentru determinarea legii penale mai favorabile trebuie comparate legile penale succesive (cea din momentul săvârșirii faptei și cea din momentul judecării faptei) în raport cu normele și instituțiile care guvernează răspunderea penală în cauza concretă dedusă judecății. Folosirea criteriilor de determinare a legii penale mai favorabile trebuie să conducă la găsirea acelei legi care oferă soluția cea mai favorabilă pentru infractor. Analizând modalitatea de săvârșire a infracțiunii, dispozițiile cuprinse în cele două legi penale care incriminează faptele, modalitatea de individualizare a executării pedepsei și în funcție de împrejurările care atenuează sau agravează pedeapsa, se observă că legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969, astfel cum a reținut și instanța de fond.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei, este de menționat că aceasta a fost efectuată corect de instanța de fond, ținând seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute în art. 72 C.pen. din 1969, respectiv caracterul grav al faptelor săvârșite raportat la relațiile sociale încălcate prin comiterea acestora, dar și persoana inculpatului, care nu are antecedente penale, atitudinea procesuală a acestuia fiind sinceră, precum și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Astfel, se observă că cele două pedepse de câte 1 an închisoare, contopite, potrivit art. 33 și art. 34 lit. b) C.pen. din 1969, în pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere ilegală de arbori și furt de arbori, au fost corect individualizate în limitele prevăzute de lege și sunt în măsură să asigure scopul pedepsei, care este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

Cu privire însă la modalitatea de individualizare a executării pedepsei, Curtea de Apel Timișoara, având în vedere faptele săvârșite, împrejurările în care au fost comise, pedeapsa aplicată și personalitatea inculpatului, a constatat că sunt îndeplinite condițiile art. 81 C.pen. din 1969 privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, scopul pedepsei putând fi atins și fără executarea acesteia.

Prin urmare, instanța superioară a admis apelul declarat de inculpat și a desființat sentința atacată numai sub aspectul modalității de individualizare a executării pedepsei.

C.3. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava

C.3.1. Participație improprie la tăiere, fără drept, de arbori. Subiectul activ: administrator societate comercială având ca obiect de activitate exploatarea lemnului. Elemente constitutive. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, de arbori nemarcați (3.256,26 m.c.), cu o valoare totală de 543.669 lei. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei închisorii: în regim de detenție – în primă instanță; cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere – în apel.

Fapta inculpatului, reprezentant al unei societăți comerciale având ca obiect de activitate exploatarea lemnului, de a determina tăierea unui număr de 1.751 de arbori din fondul forestier național, în perioada 5 aprilie -11 aprilie 2006, cu o valoare de 543.669 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de participație improprie la tăierea ilegală de arbori prevăzută în art. 31 alin. (2) C.pen. din 1969 raportat la art. 32 alin. (1), (3) și (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național[18], republicată, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C.pen. din 1969.

Apărările inculpatului, în sensul că nu a avut intenția de a tăia arbori nemarcați, au fost înlăturate de materialul probator administrat la dosarul cauzei.

(C. Ap. Suceava, S. pen., Dec. pen. nr. 351/2013)

Prin Sentința penală nr. 544/2011, pronunțată în dosarul nr. 3607/206/2008, Judecătoria Rădăuți l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la tăierea ilegală de arbori prevăzută în art. 31 alin. (2) C.pen. din 1969 raportat la art. 32 alin. (1), (3) și (4) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, republicată, cu aplicarea art. 13 alin. (1) C.pen. din 1969. În baza art. 71 alin. (2) C.pen. din 1969, instanța i-a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din același cod.

Din probatoriul administrat a rezultat următoarea situație de fapt:

Inculpatul are calitatea de asociat unic și administrator al societății „R. COM” S.R.L. Gura Humorului, societate care avea ca obiect principal de activitate silvicultura și exploatarea forestieră. Ca urmare a perfectării unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate în lunile noiembrie-decembrie 2005 și legalizate la birourile notariale ulterior, societatea a devenit proprietara unei suprafețe totale de 23,795 ha teren împădurit, situată în cartierul Voroneț din orașul Gura Humorului, suprafețele fiind dispuse pe trei amplasamente. Inculpatul, în calitate de administrator al societății, a solicitat și a obținut de la organele silvice aprobările necesare în vederea exploatării materialului lemnos de pe aceste suprafețe de pădure, fiind constituite un număr de patru partizi de exploatare. Astfel, la data de 15 decembrie 2005, organele silvice au procedat la marcarea unui număr de 56 de arbori de esență rășinoasă, cu un volum de 87 m.c., pe amplasamentul „Popovici” (în parcela U.P.II u.a. 22), în baza autorizației de exploatare emisă de Ocolul Silvic Gura Humorului. La aceeași dată au fost marcați cu ciocanul silvic arbori de esență rășinoasă în volum de 130 m.c., masă lemnoasă pe amplasamentul „Popovici” (în parcela U.P.II u.a. 59 A), conform autorizației de exploatare.

Ocolul Silvic Gura Humorului a aprobat doar exploatarea de produse accidentale și igienă. La data de 21 martie 2006, organele silvice au marcat cu ciocanul silvic un număr de 35 de arbori de esență rășinoasă, cu un volum de 60 m.c., în parcela de pădure U.P.II u.a. 22, pe amplasamentul „Popovici”, și un număr de 68 de arbori, în volum de 140 m.c., pe amplasamentul „Oniceag”, în parcela U.P. II u.a. 59 A, autorizațiile fiind date de Ocolul Silvic Gura Humorului pentru efectuarea de tăieri de produse accidentale și doborâturi.

Deși obținuse aprobările necesare pentru exploatarea unei anumite cantități de material lemnos în cele trei parcele de pădure proprietate a societății pe care o administra, iar organele silvice procedaseră, așa cum s-a arătat, la marcarea arborilor destinați tăierii, inculpatul a hotărât să efectueze tăieri masive de arbori pe toate cele trei amplasamente. În realizarea rezoluției infracționale, la sfârșitul lunii martie 2006, acesta s-a întâlnit cu martorul C.I. (pe care îl cunoștea), căruia i-a spus că intenționa să exploateze lemnul de pe cele trei parcele de pădure proprietate a societății, al cărei administrator era, motiv pentru care i-a cerut să participe la lucrările de tăiere de arbori și, de asemenea, să mai caute un număr de 4-5 persoane, de preferință drujbiști, arătând că este dispus să îi plătească cu suma de 700.000-800.000 ROL pe zi pentru munca prestată.

Inculpatul i-a adus la cunoștință martorului C.I. că trebuiau executate lucrări de tăiere de arbori în masă în toate cele trei trupuri de pădure, urmând a fi doborâți numai arborii de esență rășinoasă, atât cei marcați de organele silvice, cât și cei nemarcați, cu excepția celor de esență fag și a celor de esență rășinoasă, cu diametrele mici la cioată. Referitor la tăierea copacilor nemarcați, inculpatul i-a spus că nu trebuie să-și facă niciun fel de probleme, întrucât în perioada imediat următoare organele silvice urmau să se deplaseze în teren pentru a proceda la aplicarea marcajelor, deoarece avea aprobat un studiu de fezabilitate în baza căruia urma să-i fie eliberată autorizația de exploatare a materialului lemnos. În perioada 5-11 aprilie 2006, martorii C.I., R.G.D, I.V.S., B.M. și G.G. au efectuat lucrări de tăiere de arbori în pădurea proprietatea societății „R. COM” S.R.L. Gura Humorului pe toate cele trei amplasamente, fiind doborâți un număr total de 1.751 de arbori de esență rășinoasă (molid și brad), cu un volum de masă lemnoasă de 3.256,26 m.c. și cu o valoare de 543.669 lei.

Conform art. 72 C.pen., la individualizarea judiciară a pedepsei aplicată inculpatului, prima instanță a avut în vedere gradul de pericol social ridicat al faptei săvârșite de către inculpat, care a defrișat hectare de pădure, tăindu-se 1.609 arbori nemarcați de organele silvice, urmările acestei fapte asupra mediului înconjurător, persoana inculpatului care a avut o atitudine total nesinceră, faptul că ulterior materialul lemnos a fost valorificat de către societatea al cărui administrator unic era acesta, modul în care inculpatul a încercat să se sustragă de a răspunde penal, depunând o plângere penală la Poliția orașului Gura Humorului, la data de 12 aprilie 2006, după ce se încheiase exploatarea arborilor, precum și presiunile exercitate asupra celor cinci martori de a nu declara situația reală. Astfel, prima instanță a apreciat că pedeapsa aplicată inculpatului nu poate fi orientată spre minimum, iar scopul acesteia poate fi atins doar prin executare.

Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs inculpatul.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, precum și în conformitate cu dispozițiile art. 385⁶ alin. (3) C.pr.pen. din 1969, Curtea de Apel Suceava a constatat că acesta este întemeiat, pentru următoarele considerente:

Vinovăția inculpatului a fost în mod corect stabilită, instanța de fond reținând o stare de fapt conformă cu realitatea și sprijinită pe interpretarea și analiza judiciară a probelor administrate în cauză.

Față de situația de fapt reținută – a cărei argumentație, redată în considerentele hotărârii recurate, Curtea de Apel Suceava și-o însușește în întregime, astfel după cum această posibilitate este conferită de practica Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare C.E.D.O. sau Curtea de la Strasbourg) și potrivit căreia preluarea motivelor instanței inferioare poate constitui o motivare (cauza Helle contra Finlandei) – rezultă că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat de prima instanță, atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective, urmând a fi subliniate doar aspectele relevante referitoare la criticile formulate prin motivele de recurs. Prin urmare, este de menționat că Statul Român asigură cadrul legislativ pentru exercitarea dreptului fiecărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, iar persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și ameliora acest mediu. Dreptul la proprietate este constituțional garantat, însă caracterul și limita drepturilor sunt stabilite prin lege. Între altele, dreptul la proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului.

Astfel, exploatarea pădurilor și a vegetației forestiere nu se face în mod arbitrar de către proprietari, chiar dacă este vorba despre păduri sau terenuri cu vegetație forestieră proprietate privată, ci respectându-se regulile de exploatare stabilite prin lege, iar cei ce încalcă aceste reguli trebuie trași la răspundere disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, potrivit legii, după caz. Având în vedere faptul că din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul i-a determinat cu intenție pe martorii C.I., R.G.D., I.V.S., G.G. și B.M. să taie de pe cele trei parcele aparținând societății „R. COM” arborii nemarcați de organele silvice, cei cinci primind asigurări de la inculpat că vor fi îndeplinite toate formalitățile legale pentru executarea lucrărilor de tăiere, susținerile inculpatului fiind apreciate ca reale și întemeiate, precum și faptul că obiectul de activitate al firmei pe care o administra era exploatarea materialului lemnos, este de observat că în cauză este realizată și latura subiectivă a infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și condamnat de prima instanță.

În aceste condiții, nu pot fi primite susținerile inculpatului în sensul nevinovăției sale, întrucât din analiza întregului material probator administrat în cauză rezultă că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care acesta a fost trimis în judecată și condamnat de prima instanță, atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective, astfel încât solicitările de achitare a inculpatului, pe diferite temeiuri dintre cele prevăzute la art. 10 C.pr.pen. din 1969, sunt neîntemeiate.

Relativ la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului recurent, se observă că acesta a fost just și proporțional individualizat, cu respectarea criteriilor generale prevăzute la art. 72 C.pen. din 1969, pedeapsa aplicată fiind în măsură să răspundă cerințelor de sancționare, coerciție și reeducare prevăzute în art. 52 din același cod și să satisfacă imperativul justei individualizări a pedepsei.

În ceea ce privește individualizarea modalității de executare a pedepsei aplicate, față de împrejurarea că inculpatul se află la primul conflict cu legea penală, este de menționat că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru inculpat și, chiar fără executarea pedepsei, acesta nu va mai săvârși alte infracțiuni, scopul pedepsei aplicate putând fi atins și fără privarea de libertate, prin stimularea eforturilor inculpatului de autoeducare, pedeapsa de 4 ani închisoare, cu suspendarea executării acesteia sub supraveghere, fiind în măsură să răspundă cerințelor de sancționare, coerciție și reeducare prevăzute în art. 52 C.pen. din 1969; resocializarea viitoare pozitivă a inculpatului este posibilă prin această modalitate de executare a pedepsei.

Având în vedere cele reținute, în temeiul dispozițiilor art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C.pr.pen. din 1969, Curtea de Apel Suceava a admis recursul declarat de inculpat, a casat în parte Sentința penală nr. 544/2011, pronunțată de Judecătoria Rădăuți și în rejudecare:

– În baza art. 86¹ C.pen. din 1969, a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei principale de 4 ani închisoare pe durata termenului de încercare de 9 ani, conform art. 86² din același cod.

C.3.2. Tăierea ilegală de arbori. Furtul de arbori. Subiecți activi: reprezentanți societate comercială având ca obiect exploatarea lemnului. Latura obiectivă: tăierea ilegală a 66 de arbori nemarcați, cu o valoare totală de 34.327 lei, în vederea valorificării ulterioare. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Procedura în cazul recunoașterii învinuirii.

Fapta inculpaților de a tăia un număr de 66 de arbori nemarcați, cu o valoare totală de 34.327,27 lei, în scopul valorificării ulterioare, în calitate de reprezentanți ai unei societăți comerciale având ca obiect de activitate exploatarea lemnului, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Inculpații au recunoscut faptele, astfel cum au fost reținute în sarcina lor.

(Jud. Câmpulung Moldovenesc, Sent. pen. nr. 1124/2015, definitivă prin neapelare)

Prin Sentința penală nr. 1124/2015, pronunțată de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în dosarul nr. 1470/206/2015, inculpații O.C.P. și A.M.N. au fost condamnați la pedeapsa de câte 1 an și 4 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru infracțiunile de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor), cu aplicarea art. 349, art. 374 și art. 396 C.pr.pen.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

Inculpatul A.M.N. este administrator al societății ,,T.W.” SRL, cu sediul în comuna Sadova, județul Suceava, având ca obiect exploatarea de material lemnos. În cursul lunii august 2013, în urma unei licitații organizate la Ocolul Silvic Tomnatic Câmpulung Moldovenesc, firma pe care o administrează a câștigat dreptul de exploatare a unei cantități de 125 m.c. material lemnos, respectiv 420 de arbori situați în U.P.VI u.a. 2A, din zona „Pârâul Morii”, de pe raza localității Sadova, județul Suceava.

La data de 1 septembrie 2013, inculpatul A.M.N. a obținut de la Ocolul Silvic Tomnatic Câmpulung Moldovenesc autorizația de exploatare, iar după marcarea arborilor în terenul sus-menționat, în zilele de 16 și 17 septembrie 2013, inculpatul și alte două persoane, muncitori în cadrul societății sale, au procedat la tăierea arborilor marcați și respectiv la scoaterea din pădure a materialului lemnos rezultat. În aceste împrejurări, inculpatul O.C.P., singur, a tăiat din suprafața de teren și un număr de 66 de arbori nemarcați. Ulterior, inculpatul A.M.N. și-a însușit materialul lemnos rezultat din tăierea celor 66 de arbori nemarcați, acesta personal efectuând transportul materialului lemnos și eliberând avizele de însoțire.

Potrivit calculului valoric întocmit de lucrătorii silvici, cei 66 de arbori tăiați ilegal au înregistrat un volum de 85,706 m.c. și o valoare de 34.327,27 lei, depășind de 325,7 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.

Pe parcursul urmăririi penale, inculpatul A.M.N. a achitat o parte din prejudiciu, în sumă de 13.841,64 lei. Prin adresa nr. 10788/04.06.2014, Ocolul Silvic Tomnatic Câmpulung Moldovenesc a arătat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma totală de 17.163,63 lei, din care 13.841,64 lei diferență de valoare prejudiciu și 3.321,99 lei reprezentând TVA. Fiind audiat, inculpatul A.M.N. a recunoscut și a regretat săvârșirea faptei reținute în sarcina sa.

Inculpatul O.C.P. a recunoscut și acesta tăierea de arbori, ilegal, dar a motivat că ar fi procedat astfel întrucât trebuia să creeze drum pentru scoaterea materialului lemnos exploatat legal. Susținerile sale au fost infirmate de martorii audiați în cauză, lucrători silvici.

În etapa camerei preliminare, inculpații au formulat cereri și excepții, acestea fiind respinse prin încheierea pronunțată de judecătorul de cameră preliminară la data de 10 iulie 2015.

Prin aceeași încheiere, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea rechizitoriului cu nr. 1581/137/P/2013 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, a administrării probelor, precum și legalitatea efectuării actelor de urmărire penală, dispunând începerea judecății privind pe cei doi inculpați.

La data de 26 iunie 2015, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Dracea” a depus la dosar o cerere de constituire parte civilă, prin care a arătat că se constituie parte civilă în prezenta cauză cu suma de 17.163,63 lei, din care 13.841,64 lei o reprezintă valoarea prejudiciului și 3.321,99 lei, TVA.

În etapa cercetării judecătorești, inculpații au solicitat judecarea cauzei în procedura simplificată – procedura în cazul recunoașterii învinuirii –, cererile formulate de aceștia fiind admise.

C.4. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța

C.4.1. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiecți activi: fără calitate specială. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, a mai multor arbori din fondul forestier național în vederea valorificării ulterioare. Latura subiectivă: intenția directă. Pedeapsa aplicată: amendă – sistemul zilelor-amendă (pentru inculpații majori); măsura educativă a supravegherii pe o perioadă de 6 luni (pentru inculpatul minor).

Fapta inculpaților care, la data de 16 februarie 2013, au tăiat, fără drept, arbori din fondul forestier național și au sustras acești arbori tăiați, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Inculpații au recunoscut faptele reținute în sarcina lor.

(Jud. Hârșova, Sent. pen. nr. 156/2014, definitivă prin neapelare)

Prin Sentința penală nr. 156/2014, pronunțată de Judecătoria Hârșova în dosarul nr. 236/842/2014, inculpații T.G., V.P., D.N., D.V. și M.A.M. au fost condamnați la pedeapsa amenzii, cuantumul său fiind stabilit prin sistemul zilelor-amendă, și, respectiv, la măsura educativă a supravegherii (pentru inculpatul minor) pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 16 februarie 2013, în jurul orelor 15.00, inculpații T.G., V.P., D.N., D.V. și M.A.M., de comun acord, au hotărât să sustragă material lemnos dintr-o pădure aflată în balta Ialomiței, pentru a-l valorifica.

Cei cinci inculpați, din care unul minor, au mers cu o ambarcațiune până la cantonul 12 Ghindărești UP VI Zatoaca UA 43 A. Inculpații V.P. și D.N. tăiau arborii din specia frasin, în timp ce inculpații T.G., D.V. și M.A.M. cărau lemnele tăiate la ambarcațiune. După ce au plecat și au acostat la mal, în dreptul plajei comunei Ghindărești, inculpații T.G., D.V. și M.A.M. au descărcat lemnele din ambarcațiune, iar inculpații V.P. și D.N. au mers să caute un mijloc de transport. Au revenit însoțiți de martorul N.M., proprietarul unui atelaj hipo, și au încărcat materialul lemnos în atelaj. Ulterior, l-au vândut martorului M.A. contra sumei de 230 lei.

În noaptea de 16/17 februarie 2013, în jurul orelor 23.00, inculpații T.G., V.P., D.N. și D.V. au mers împreună cu aceeași ambarcațiune la cantonul sus-menționat, unde aveau cunoștință că exista un depozit de material lemnos; de aici au sustras 4 metri steri de salcie fasonată, transportând-o cu ajutorul unui atelaj hipo, pe care l-au găsit în depozit, în zona cunoscută sub denumirea ,,Colțanul de piatră”. Inculpatul D.N. a apelat la martorul I.D.V., acesta venind la malul Dunării și încărcând materialul lemnos pe care l-a transportat la locuința sa.

Probatoriul administrat în cauză, precum și recunoașterea faptelor de către inculpați au dovedit că aceștia au săvârșit faptele reținute în sarcina lor, motiv pentru care trebuie să răspundă penal.

La stabilirea pedepsei la care urmează să fie condamnați inculpații, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute în norma de incriminare pentru fiecare faptă săvârșită, gradul de pericol social concret al faptelor relevat de modul lor de săvârșire, precum și circumstanțele personale ale inculpaților, care au avut o poziție procesuală sinceră în cursul procesului penal, recunoscând săvârșirea faptelor.

C.4.2. Tăiere, fără drept, de arbori. Subiectul activ: fără calitate specială (minor). Latura obiectivă: tăierea, fără drept, a unui număr de 45 de arbori de către inculpatul minor, în scopul valorificării. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate (3 luni închisoare).

Fapta inculpatului care, în perioada aprilie-august 2009, a fost surprins de către personalul silvic în timp ce transporta un număr total de 45 arbori tăiați fără drept, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăiere, fără drept, de arbori prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 99 C.pen. din 1969 (în vigoare la data comiterii faptei).

Inculpatul a recunoscut faptele reținute în sarcina sa.

(Jud. Babadag, Sent. pen. nr. 220/2011, definitivă prin nerecurare)

Prin Sentința penală nr. 220/2011, pronunțată de Judecătoria Babadag în dosarul nr. 1438/179/2011, inculpatul minor a fost condamnat la 3 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere, fără drept, de arbori prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 99 și art. 109 alin. (1) C.pen. din 1969 și art. 320¹ alin. (7) C.pr.pen. din 1969 (în vigoare la data comiterii faptei).

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 16 octombrie 2009, la Postul de Poliție Stejaru a fost înregistrată sesizarea Ocolului Silvic Stejaru privind săvârșirea de către inculpatul minor a unui număr de cinci contravenții silvice în mai puțin de un an, respectiv în perioada aprilie-august 2009, contravaloarea cumulată a materialului lemnos sustras de către inculpat depășind de 16,96 ori prețul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, creându-se astfel un prejudiciu în sumă totală de 1579,76 lei (fără TVA), sumă cu care ocolul s-a constituit parte civilă.

Până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul a declarat personal că recunoaște săvârșirea faptei reținute în actul de sesizare al instanței și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, nesolicitând administrarea de probe și nici de înscrisuri în circumstanțiere, recunoscând în totalitate pretențiile civile formulate de partea civilă, susținând că este de acord să despăgubească partea civilă în limita pretențiilor învederate.

Din evaluarea judiciară a materialului probator administrat în cauză în faza de urmărire penală și raportat la recunoașterea vinovăției inculpatului, s-a reținut existența faptei și a vinovăției certe a inculpatului. Din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Tulcea a reieșit că situația familiei inculpatului minor nu este una favorabilă, părinții fiind despărțiți (despre mamă nu se știe nimic, iar tatăl este cioban și nu are o locație stabilă), iar bunica maternă, cea care l-a crescut pe inculpat, a decedat în urmă cu trei ani; deopotrivă, inculpatul minor este o persoană a cărei evoluție socio-comportamentală pozitivă indică o funcționare corespunzătoare, precum și faptul că este integrat în comunitatea în care trăiește, tânărul adoptând, cu excepția perioadei în care a comis actele materiale componente ale infracțiunii de care este acuzat, un stil de viață conform cu normele de conviețuire în comunitate, acesta reușind de-a lungul timpului să-și construiască o imagine pozitivă în comunitate și să utilizeze resursele de care dispune în promovarea unei conduite dezirabile, în ciuda piedicilor materiale provenite din familie; deși a trăit într-o familie dezorganizată și, de 3 ani, în urma dispariției bunicii, a învățat să se descurce singur cu greutățile vieții, inculpatul minor a reușit să-și dezvolte un sistem de cenzură funcțional și a dovedit și o atitudine corectă față de muncă și față de câștigul obținut prin efort propriu, fiind obișnuit să muncească de la vârsta de 15 ani și să-și construiască un stil de viață mulțumitor potrivit propriilor așteptări; contactul cu organele judiciare se pare că a avut un impact pozitiv asupra minorului; vârsta inculpatului permite modelarea personalității sale, încă în formare, într-o manieră acceptabilă conviețuirii sociale, iar resursele interne de care dispune pot fi suficiente pentru a-și menține motivația de a se feri de situații similare pe viitor.

C.4.3. Distrugerea de puieți prin pășunat în pădure. Subiect activ: fără calitate specială. Latura obiectivă: inculpatul a deplasat abuziv o turmă de 300 de oi într-o zonă de pădure unde activitatea de pășunat era interzisă, fiind distruși 930 de puieți de diferite specii. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Fapta inculpatului care, în perioada aprilie – mai 2011, a pășunat abuziv un cârd de oi în pădurea Cetatea – județul Constanța, distrugând 930 de puieți de diferite specii, cu o valoare totală de 2.929 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de pășunat în pădurile în care acesta este interzis, prevăzută în art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 C.pen.

Inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, susținând că nu a observat intrarea animalelor în plantația de puieți, fapt infirmat de materialul probator administrat.

(C. Ap. Constanța, S. pen., Dec. pen. nr. 723/P/2015)

Prin Sentința penală nr. 616/2015, pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul nr. 5890/256/2014, s-au hotărât următoarele:

– În baza art. 386 C.pr.pen., schimbarea încadrării juridice a faptelor deduse judecății din infracțiunea de pășunat în pădurile în care acesta este interzis, în forma continuată (două acte materiale din 14 aprilie și 6 mai 2011), prevăzută în art. 109 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 46/2008 (așa cum a fost modificată prin art. 202 din Legea nr. 187/2012) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 C.pen., în infracțiunea prevăzută în art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 (așa cum a fost modificată prin art. 202 din Legea nr. 187/2012) cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 C.pen.

– În baza noii încadrări juridice, condamnarea inculpatului la pedeapsa de 1 an închisoare.

– În baza art. 91 C.pen., suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și stabilirea unui termen de supraveghere de 2 ani, conform dispozițiilor art. 92 din același cod.

Pentru a pronunța sentința penală menționată, prima instanță a reținut următoarele:

La data de 14 aprilie 2011, ora 15.00, inculpatul s-a deplasat cu un cârd de aproximativ 300 de oi în trupul de pădure Cetatea, comuna Dobromir, județul Constanța, unde a pășunat abuziv cârdul pe suprafața de 12,1 hectare, fiind distruși 540 de puieți de diferite specii și creându-se astfel un prejudiciu de 1903,14 lei.

În ziua de 6 mai 2011, ora 08.00, inculpatul s-a deplasat cu un cârd de aproximativ 300 de oi în trupul de pădure Cetatea, comuna Dobromir, județul Constanța unde a pășunat abuziv cârdul pe suprafața de 1 hectar, fiind distruși 390 de puieți de diferite specii și creându-se astfel un prejudiciu de 1.026,24 lei.

La data de 15 aprilie 2011, martorul S.A., având funcția de pădurar în cadrul Direcției Silvice Constanța – Ocolul Silvic Murfatlar, a întocmit procesul-verbal de constatare a infracțiunii seria CT nr. 0019, din care rezultă că la data de 14 aprilie 2011 l-a surprins pe inculpat în timp ce pășuna o turmă de 300 de oi în pădurea denumită Cetatea, comuna Dobromir, județul Constanța, distrugând un număr de 540 de puieți. Deși prezent la întocmirea procesului-verbal de constatare a infracțiunii, inculpatul a refuzat să-l semneze.

La data de 6 mai 2011, același pădurar, S.A., a întocmit un alt  proces-verbal de constatare a infracțiunii din care reiese că l-a surprins pe inculpat în timp ce pășuna o turmă de aproximativ 300 de oi în locul denumit Cetatea, comuna Dobromir, județul Constanța, distrugând un număr de 390 de puieți.

Inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, deoarece cunoștea că nu are dreptul să pășuneze oile în trupul de pădure sus-menționat.

La individualizare judiciară a pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale prevăzute la art. 74 C.pen. Astfel, pentru a stabili în concret pedeapsa, instanța a luat în considerare faptul că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, iar scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni; deopotrivă, instanța a ținut seama și de faptul că prin executarea pedepsei se urmărește formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, fără însă ca executarea pedepsei să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească persoana condamnatului. Prin urmare, instanța a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, modul și împrejurările de săvârșire a faptelor așa cum au fost expuse mai sus, gradul de pericol social relativ ridicat al faptei, datele personale ale inculpatului: este cetățean român; are antecedente penale; are 6 clase; are ocupația de cioban, precum și faptul că pe parcursul cercetărilor a avut o atitudine parțial nesinceră. Este de menționat că inculpatul a fost condamnat în anul 2002 la o pedeapsa de 5 ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, însă cu câteva zile înainte de săvârșirea infracțiunii ce face obiectul prezentei cauze s-a împlinit termenul de reabilitare judecătorească pentru pedeapsa aplicată în 2002.

Împotriva sentinței sus-menționate au declarat apel inculpatul și partea responsabilă civilmente care, în esență, au criticat soluția instanței de fond și, în temeiul dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. a) C.pr.pen., au solicitat admiterea apelului, desființarea hotărârii apelate și, urmare rejudecării, achitarea inculpatului în baza dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. c) C.pr.pen.

Examinând sentința penală apelată prin prisma criticilor formulate de parchet, precum și din oficiu, conform art. 420 C.pr.pen., Curtea de Apel Constanța a constatat că apelurile formulate sunt nefondate, întrucât prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt și vinovăția inculpatului apelant, pe baza mijloacelor de probă administrate în fazele de urmărire penală, de cameră preliminară și de cercetare judecătorească.

C.5. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj

C.5.1. Tăierea, fără drept, de arbori. Subiectul activ calificat: personal silvic. Participația penală: instigarea; complicitatea. Latura obiectivă: inculpații și-au însușit material lemnos din fondul forestier administrat, cauzând RNP – Romsilva un prejudiciu în valoare de 86.367,77 lei. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: în regim de detenție (pentru subiectul activ calificat) și, respectiv, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere (pentru subiectul activ necalificat).

Faptele inculpaților care, în cursul anului 2011, au tăiat și și-au însușit, în interesul lor, 151 de arbori din cantonul pe care îl administra ca pădurar unul dintre inculpați, cauzând astfel RNP – Romsilva un prejudiciu în valoare totală de 86.367,77 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor continuate de tăiere, fără drept, de arbori și delapidare prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei) și în art. 295 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 C.pen.

Delictum subsequens: infracțiunile de delapidare, fals intelectual și uz de fals.

Apărările inculpaților, în sensul că au fost tăiați și transportați doar arbori marcați, au fost înlăturate în baza probelor administrate în cauză.

(C. Ap. Cluj, S. pen., Dec. pen. nr. 990/A/2015)

Prin Sentința penală nr. 101/2015 a Judecătoriei Zalău, pronunțată în dosarul nr. 1738/337/2014:

În temeiul art. 47 C.pen. raportat la art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei), cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 C.pen., a fost condamnat inculpatul R.Ș.S. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tăierea ilegală de arbori.

În temeiul art. 295 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din același cod, a fost condamnat inculpatul R.Ș.S. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de delapidare.

În temeiul art. 321 alin. (1) C.pen., cu aplicarea art. 5 din același cod, a fost condamnat inculpatul R.Ș.S. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.

În temeiul art. 323 teza I C.pen., cu aplicarea art. 5 din același cod, a fost condamnat inculpatul R.Ș.S. la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals.

În temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen., i s-a aplicat inculpatului R.Ș.S. pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse aplicate, și anume 1 an și 1 lună închisoare, inculpatul având de executat în total 3 ani și 1 lună închisoare în regim de detenție.

În temeiul art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 C.pen., inculpatul H.O.C. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori.

În temeiul art. 48 raportat la art. 295 C.pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) și art. 5 din același cod, a fost condamnat inculpatul H.O.C. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la delapidare.

În temeiul art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen., i s-a aplicat inculpatului H.O.C. pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă aplicată, și anume 8 luni închisoare, inculpatul având de executat în total 2 ani și 8 luni închisoare în regim de detenție.

În temeiul art. 397 raportat la art. 25 C.pr.pen., precum și la art. 1349, art. 1382 și art. 1357 C.civ., a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă RNP – Romsilva, Direcția Silvică Sălaj și inculpații au fost obligați în solidar la plata către partea civilă a sumei de 86.367,77 lei, cu titlu de despăgubiri.

Pentru a pronunța această sentință, judecătoria a reținut următoarele:

Inculpatul R.Ș.S. a îndeplinit funcția de pădurar în cadrul Ocolului Silvic Cehu Silvaniei, fiind titularul cantonului nr. 8 Aluniș, aparținând Districtului II Șoimuș. În decursul anului 2011, perioada de sfârșit a activității infracționale fiind iunie-septembrie 2011, inculpatul R.Ș.S. l-a instigat pe inculpatul H.O.C. să taie din cantonul său arbori nemarcați cu ciocanul silvic. Ulterior, masa lemnoasă rezultată în urma tăierii arborilor a fost vândută de inculpatul R.Ș.S., cu ajutorul inculpatului H.O.C., contra unor sume de bani cuprinse între 120 și 150 lei/m.c. către diverse persoane, sume însușite apoi de inculpatul R.Ș.S. și împărțite cu inculpatul H.O.C. și cu persoanele ce au ajutat la fasonarea și transportul arborilor.

Tăierea efectivă a arborilor de pe picior a fost efectuată numai de către inculpatul H.O.C., în mai multe rânduri, acesta fiind ajutat la fasonarea arborilor și încărcarea materialului lemnos de martorii I.G. și M.T. Arborii care urmau a fi tăiați erau indicați de către inculpatul R.Ș.S. sau, dacă acesta nu se afla în pădure, îi însemna anterior prin cioplire sau îi indica prin telefon.

În urma controalelor efectuate în perioada septembrie-octombrie 2011 de către reprezentanții Direcției Silvice Sălaj a rezultat că au fost tăiați, în modul descris mai sus, un număr total de 151 de arbori, cu un volum total de masă lemnoasă de 255 m.c. și o valoare de 86.367,77 lei, reprezentând mai mult de 1.000 de ori valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei.

Pentru a ascunde săvârșirea faptelor menționate mai sus, la data de 15 septembrie 2011, inculpatul R.Ș.S. a întocmit în fals un proces-verbal de constatare a contravenției silvice prin care l-a sancționat pe martorul I.G. cu suma de 500 lei, pentru tăierea fără drept a doi arbori. Procesul-verbal astfel întocmit a fost depus la Ocolul Silvic Cehu Silvaniei, pentru scăderea din gestiune a celor doi arbori menționați în cuprinsul său. Acest proces-verbal a fost întocmit la locuința inculpatului H.O.C. în vederea ascunderii faptelor, fără a fi respectată procedura conducerii în teren și măsurării la cioată, precum și fără a fi conformă cu realitatea comiterea contravenției de către martor, fapt ce a reieșit din declarațiile martorilor I.G. și H.V.

Împotriva sentinței sus-menționate, în termen legal, au declarat apel inculpații R.Ș.S. și H.O.C., solicitând, în primul rând, achitarea în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) C.pr.pen. și, în subsidiar, reducerea pedepselor și dispunerea suspendării executării sub supraveghere.

Verificând hotărârea atacată, în baza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor invocate și a reglementărilor în materie, în temeiul dispozițiilor art. 417 și ale art. 420 alin. (8) C.pr.pen., Curtea de Apel Cluj a constatat ca fiind nefondat apelul formulat în cauză de inculpatul R.Ș.S.

Cu privire la apelul formulat în cauză de inculpatul H.O.C., reținând aceeași stare de fapt, Curtea de Apel Cluj a apreciat că este fondat în ceea ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei rezultante stabilite de instanța de fond. Astfel, lipsa vreunei atribuții în gestionarea fondului forestier, numărul mai mic de fapte imputate (două infracțiuni, față de patru, pentru care a fost trimis în judecată inculpatul R.Ș.S.), alături de conduita bună anterioară și poziția de recunoaștere și asumare a vinovăției – chiar dacă această poziție a intervenit spre finalul procesului penal – justifică suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei rezultante de 2 ani și 8 luni închisoare. Derularea procesului penal l-a ajutat pe inculpatul H.O.C. să conștientizeze gravitatea faptelor, precum și a urmărilor cauzate prin conduita adoptată, dar mai ales a riscului de a-și pierde libertatea în condițiile în care își menține comportamentul infracțional.

Prin urmare, în temeiul art. 91 C.pen., instanța de apel a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani.

C.5.2. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiectul activ: fără calitate specială; recidivist. Latura obiectivă: tăierea a 6 arbori nemarcați din fondul forestier național în scopul valorificării ulterioare. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: în regim de detenție. Legea penală mai favorabilă.

Fapta inculpatului care, la data de 24 aprilie 2013 și 8 iunie, a tăiat și a sustras din pădure un număr total de 6 arbori nemarcați, cauzând un prejudiciu de 1.331 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 și art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei), cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 37 lit. b) C.pen. din 1969 și art. 5 C.pen.

Inculpatul a recunoscut infracțiunile reținute în sarcina sa.

(Jud. Năsăud, Sent. pen. nr. 281/2015, definitivă prin neapelare)

Prin Sentința penală nr. 281/2015, pronunțată de Judecătoria Năsăud, în dosarul nr. 2692/190/2014, inculpatul a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare, în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei), cu aplicarea art. 33 lit. a) și art. 37 lit. b) C.pen. din 1969 și art. 5 C.pen.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 24 aprilie 2013, inculpatul a plecat singur, de la locuința sa din comuna Dumitrița, satul Budacu de Sus, cu un atelaj hipo și o drujbă marca Stihl, în pădurea „Caldu”, pentru a sustrage material lemnos. A lăsat căruța cu caii la marginea pădurii, după care s-a deplasat aproximativ 100 de metri (în continuare m) prin pădure, unde a tăiat de pe picior un arbore specia molid, cu un diametru de 80 centimetri (în continuare cm). După ce a doborât arborele, inculpatul l-a secționat în patru bucăți, pentru a putea fi încărcat pe căruță. În continuare, cu ajutorul celor doi cai, inculpatul a tras lemnele rezultate din arborele doborât până lângă căruță, urmând apoi să le încarce. Întrucât la fața locului au sosit organele de poliție și organele silvice, inculpatul nu a mai reușit să încarce lemnele.

Organele silvice au procedat la măsurarea cioatei și la întocmirea procesului-verbal de constatare a infracțiunii silvice, pe care inculpatul l-a semnat fără a avea obiecții.

La data de 8 iunie 2013, inculpatul a plecat de la locuința sa, singur, cu căruța trasă de un cal, în pădurea din locul numit „Recele”, cu intenția de a sustrage material lemnos. După ce a ajuns în pădure, a găsit doborâți la pământ 5 arbori specia molid, pe care i-a secționat în bucăți de câte 4 metri fiecare, după care i-a încărcat în căruță, pentru a-i transporta la locuința sa. În drum spre casă, pe drumul forestier, inculpatul a fost depistat de către organele silvice, care l-au oprit și, întrucât acesta nu a putut prezenta acte de proveniență a materialului lemnos, au procedat la măsurarea acestuia și au întocmit procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice, pe care inculpatul l-a semnat la rubrica „făptuitor”, fără a avea obiecții de făcut.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice rezultă că inculpatul a sustras: 3 arbori cu diametrul de 40 cm și 2 arbori cu diametrul de 38 cm. Materialul lemnos nu a fost reținut de către organele silvice în vederea confiscării, fiind transportat de către inculpat la domiciliul său și ulterior valorificat de către acesta. Cu ocazia audierii, inculpatul a recunoscut faptele comise, declarația acestuia coroborându-se și cu celelalte probe administrate în cauză.

Având în vedere diametrele cioatelor, s-a constatat că valoarea prejudiciului cauzat prin fapta din 24 aprilie 2013 și valoarea prejudiciului cauzat prin fapta din 8 iunie 2013, fiecare în parte, depășește de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de lemn pe picior.

La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute la art. 74 C.pen. Este de menționat că din fișa de cazier judiciar atașată la dosar a reieșit faptul că inculpatul a fost condamnat de mai multe ori pentru comiterea de infracțiuni silvice, furt calificat și violare de domiciliu. Prin urmare, executarea efectivă a pedepsei în penitenciar s-a impus, în primul rând, prin prisma dispozițiilor legale imperative în materie [art. 37 lit. b) C.pen. din 1969], dar și în vederea realizării scopului pedepsei, respectiv formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept, față de regulile de conviețuire socială, precum și prevenirea săvârșirii unor noi infracțiuni.

C.6. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova

C.6.1. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiectul activ: reprezentant societate comercială ce avea ca obiect de activitate exploatarea lemnului. Participație improprie. Latura obiectivă: tăierea unui număr de 160 de arbori nemarcați, fără drept. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii. Lipsa antecedentelor penale este greșit valorificată cu titlu de circumstanță atenuantă, în condițiile în care reprezintă o stare de normalitate, iar nu una de excepție care să conducă automat la aplicarea unor pedepse sub minimul special.

Fapta inculpatului care, în cursul anului 2008, a instigat la tăierea, fără drept, în scopul valorificării ulterioare, a unui număr de 160 de arbori nemarcați, în valoare de 124.055,71 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de participație improprie la tăierea, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 31 alin. (1) C.pen. din 1969 raportat la art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 și art. 31 alin. (1) C.pen. din 1969 raportat la art. 110 alin. (1) lit. (d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor), cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen. din 1969.

Apărarea inculpatului în sensul că arborii erau deja tăiați în momentul când a început exploatarea suprafeței în cauză, a fost înlăturată de instanță în baza probelor administrate în cursul procesului penal.

(C. Ap. Craiova, S. pen., Dec. pen. nr. 1507/2013)

Prin Sentința penală nr. 160/2012, pronunțată de Judecătoria Novaci în dosarul nr. 643/267/2012:

În baza art. 31 alin. (1) C.pen. din 1969 raportat la art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) C.pen. din 1969, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 31 alin. (1) C.pen. din 1969 raportat la art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) C.pen. din 1969, a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.pen. din 1969, au fost contopite pedepsele aplicate, dispunându-se ca inculpatul să execute pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 alin. (1) raportat la art. 82 alin. (1) C.pen. din 1969, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei aplicate inculpatului, pe perioada termenului de încercare de 4 ani.

A fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de RNP – Romsilva, Direcția Silvică Gorj și a fost obligat inculpatul la plata către aceasta a sumei de 113.604,89 lei, reprezentând prejudiciul creat.

Instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 9 septembrie 2008, Direcția Silvică Gorj a sesizat faptul că, în urma unui control efectuat în UP I Galbenu u.a. 90 D, 91 A și 93 C, din raza de activitate a Ocolului Silvic Polovragi, parchet ce a fost adjudecat prin licitație de societatea ,,B.” SRL Baia de Fier, s-a sustras cantitatea de 594,023 m.c. masă lemnoasă, reprezentând 160 de arbori pe picior tăiați ilegal din speciile brad, fag și paltin, în valoare de 124.055,71 lei, sumă cu care s-a și constituit parte civilă.

Efectuându-se cercetări, s-a stabilit că tăierea arborilor a fost executată de către P.D. și M.P., aceștia declarând că au tăiat arborii nemarcați din dispoziția inculpatului, reprezentant al societății ,,B.” SRL Baia de Fier. Materialul lemnos tăiat ilegal a fost luat și comercializat de către inculpat către diferiți agenți economici din Teleorman, Olt și Râmnicu Vâlcea.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice în domeniul silvic, cu obiectivele stabilite de părții și organul de cercetare penală, și conform raportului de expertiză a rezultat un număr total de 160 de cioate nemarcate cu un volum de masă lemnoasă de 618,238 m.c., din care 71,820 m.c. în afara parchetelor, în valoare de 113.604,89 lei.

Împotriva sentinței sus-menționate au declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Novaci și inculpatul. Parchetul, prin motivele de recurs formulate în scris, a criticat individualizarea pedepselor și modalitatea de executare, susținând că pedepsele la care a fost condamnat inculpatul sunt prea mici în raport cu modul de comitere a faptelor, comportamentul procesual al inculpatului și importanța deosebită a relațiilor sociale având ca obiect exploatarea fondului forestier. În raport cu aceleași aspecte s-a arătat că nu se justifică suspendarea condiționată a executării. Inculpatul, prin motivele scrise de recurs, a solicitat într-o primă ipoteză să se dispună achitarea, întrucât din materialul probator administrat în cauză nu rezultă că a comis infracțiunile pentru care a fost condamnat, iar, în subsidiar, a solicitat redozarea pedepselor, în sensul reducerii acestora prin acordarea unei relevanțe sporite circumstanțelor atenuante reținute de prima instanță.

Examinând recursurile declarate în cauză, Curtea de Apel Craiova a constatat următoarele:

În ceea ce privește recursul inculpatului, critica privind greșita condamnare este nefondată, deoarece din materialul probator administrat în cauză rezultă, așa cum corect a reținut și prima instanță, că în perioada august-septembrie 2008, inculpatul i-a determinat cu intenție pe martorii M.P. și P.D. să taie material lemnos nemarcat silvic, cu o valoare de peste 50 de ori mai mare decât valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, faptă comisă de aceștia fără intenție. Apărarea inculpatului, în sensul că arborii erau deja tăiați când a început exploatarea suprafeței în cauză și că nu a dat dispoziție celor doi martori să taie material lemnos nemarcat, a fost corect respinsă de prima instanță în raport cu depozițiile pe care le-au dat cei doi martori, M.P. și P.D., atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața primei instanțe și care au fost examinate pe larg în considerentele hotărârii recurate, considerente însușite de instanța de recurs. Suplimentar se reține, cu titlu de prezumție judiciară, că apărarea inculpatului apare neveridică și în raport cu faptul că, dacă situația de fapt ar fi fost aceea pe care a prezentat-o – la momentul când a început exploatarea a constatat lipsa unui număr mare de arbori –, nu se explică motivul pentru care nu s-a prezentat la ocolul silvic și nu a solicitat personalului de specialitate efectuarea unei constatări. Este de menționat că, totodată, deși inculpatul a solicitat să fie achitat în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. c) C.pr.pen., în declarația dată în fața instanței de prim grad a recunoscut că drumul de acces a fost făcut de el și nu-și amintește să-i fi fost indicat un traseu ori ca lemnul respectiv să fi fost marcat, declarație în funcție de care se reține că implicit inculpatul a recunoscut cel puțin comiterea faptei raportat la arborii tăiați în vederea realizării drumului de acces și care nu erau marcați corespunzător.

În ceea ce privește individualizarea pedepselor, solicitarea formulată de inculpat, în subsidiar, în sensul reducerii acestora este neîntemeiată, fiind în schimb fondat recursul parchetului. Astfel, se impune înlăturarea circumstanței atenuante judiciare prevăzută la art. 74 alin. (1) lit. a) C.pen. din 1969, lipsa antecedentelor penale fiind greșit valorificată cu titlu de circumstanță atenuantă, în condițiile în care reprezintă o stare de normalitate, iar nu una de excepție care să conducă automat la aplicarea unor pedepse sub minimul special.

Se impune așadar înlăturarea circumstanțelor atenuante și majorarea pedepselor aplicate de prima instanță, care nu sunt în măsură să asigure realizarea scopului educativ-preventiv, astfel cum era reglementat în art. 52 C.pen. din 1969, față de gravitatea faptelor comise, reliefată prin modalitatea în care au fost săvârșite, de numărul mare de arbori care au fost nelegal tăiați, de valoarea mare a prejudiciului cauzat, dar și față de datele ce caracterizează persoana inculpatului, care pe parcursul procesului penal a negat comiterea faptelor și a încercat să-l determine pe martorul P.D. să dea declarații mincinoase. În ceea ce privește datele ce caracterizează favorabil persoana inculpatului, inclusiv lipsa antecedentelor penale, vor fi valorificate prin aplicarea unor pedepse orientate către minimul special.

Criticile din recursul parchetului sunt însă nefondate în ceea ce privește modalitatea de executare care a fost corect stabilită de instanță, prezența inculpatului, la aproape toate termenele de judecată, atât în fața primei instanțe, cât și în recurs constituind un element de natură să formeze convingerea instanței că desfășurarea procedurilor penale și pronunțarea hotărârii de condamnare sunt suficiente pentru a constitui un avertisment serios, de natură să-l împiedice să comită infracțiuni pe viitor.

Pentru considerentele expuse, în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. b) C.pr.pen. din 1969, instanța de apel a admis recursul declarat de parchet.

C.7. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov

C.7.1. Folosirea fără drept a dispozitivelor speciale de marcat, ce era prevăzută în art. 112 din Legea nr. 46/2008 (încadrare juridică schimbată de către instanța de apel). Subiecți activi calificați: personal silvic. Latura obiectivă: identificarea și marcarea a 104 arbori care nu figurau și în înscrisurile întocmite cu această ocazie, fiind efectuate mențiuni false. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitate de individualizare a executării pedepsei: suspendarea condiționată a executării pedepsei. Aplicarea legii penale de dezincriminare. Infracțiunea de abuz în serviciu are caracter subsidiar, ceea ce înseamnă că abuzul săvârșit de un funcționar public se încadrează în dispozițiile din art. 246 C.pen. din 1969 (în prezent, art. 297 C.pen.) doar dacă acest abuz nu are o incriminare distinctă în Codul penal sau în alte legi speciale cu dispoziții penale; o astfel de dispoziție specială a constituit-o art. 112 din Legea nr. 46/2008, fapta incriminată prin acest text legal reprezentând o formă specială a infracțiunii de abuz în serviciu.

Faptele inculpatului, salariat al Regiei Publice Locale a Pădurilor Săcele R.A. (denumită în continuare R.P.L.P. Săcele R.A.), care a identificat și marcat un număr de 104 arbori, considerați ca fiind prejudiciați, după care a întocmit acte în care au fost marcați doar 24 de arbori, fără ca în documentele întocmite să fie menționate dimensiunile biometrice corecte ale arborilor marcați și fără a fi verificate de către al doilea inculpat, în baza atribuțiilor de serviciu, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzut în art. 246 C.pen. din 1969, de fals intelectual, prevăzut în art. 289 alin. (1) C.pen. din 1969, de uz de fals, prevăzut în art. 291 C.pen. din 1969 și de neglijență în serviciu, prevăzută în art. 249 alin. (1) C.pen. din 1969, cu aplic. art. 33 lit. a) C.pen. din 1969 și art. 5 C.pen. Prejudiciul cauzat a fost de 115.980,56 lei.

Delictum subsequens: infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, de fals intelectual, de uz de fals și de neglijență în serviciu.

Apărarea inculpatului referitoare la lipsa de experiență în domeniul marcării arborilor a fost înlăturată de instanță pe baza coroborării celorlalte probe administrate în cauză.

(C. Ap. Brașov, S. pen., Dec. pen. nr. 137/AP/2015)

Prin Sentința penală nr. 1653/2014, pronunțată de Judecătoria Brașov în dosarul penal nr. 27586/197/2012, a fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice a infracțiunii, formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, din infracțiunea de folosire, fără drept sau contrar reglementărilor specifice în vigoare, a dispozitivelor speciale de marcat, care a avut drept consecință producerea unui prejudiciu cu o valoare de 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior prevăzută în art. 112 din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei) în infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută în art. 297 alin. (1) C.pen. În baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C.pr.pen., a fost achitat inculpatul I.J. pentru săvârșirea infracțiunii de folosire, fără drept sau contrar reglementărilor specifice în vigoare, a dispozitivelor speciale de marcat, care a avut drept consecință producerea unui prejudiciu cu o valoare de 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

În baza art. 249 alin. (1) C.pen. din 1969 (art. 298 C.pen.), cu aplicarea art. 5 C.pen., inculpatul I.J. a fost condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu. În baza art. 289 alin. (1) C.pen. din 1969 [art. 321 alin. (1) C.pen.), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 (2 acte materiale) și art. 5 C.pen., același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual. În baza art. 291 teza I C.pen. din 1969 (art. 323 teza I C.pen), cu aplicarea art. 5 C.pen., inculpatul I.J. a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.pen. din 1969, pedepsele de mai sus au fost contopite, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare. În baza art. 81 C.pen. din 1969, executarea pedepsei aplicate a fost suspendată condiționat pe o durată de 3 ani, reprezentând termen de încercare stabilit potrivit art. 82 C.pen. din 1969. În baza art. 71 alin. (2) C.pen. din 1969, a fost interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din același cod, iar în baza art. 71 alin. (5) C.pen. din 1969, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate a fost suspendată și executarea pedepsei accesorii.

Prin aceeași sentință, în baza art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C.pr.pen., a fost achitat inculpatul S.A. pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, întrucât fapta nu există.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că:

Inculpatul I.J. a fost angajat la R.P.L.P. Săcele R.A. la data de 17 decembrie 2007, în funcția de șef district GM 122107. Conform prevederilor contractului colectiv de muncă și ale contractului individual de muncă la nivel de regie, pentru fiecare nou angajat în funcție de conducere se acorda o perioadă de probă de 90 de zile, perioadă care a expirat în cazul inculpatului la data de 17 martie 2008. La expirarea perioadei de probă, inculpatul a fost automat definitivat pe funcția de șef de district, acesta participând anterior lunii octombrie 2008 la mai multe lucrări de punere în valoare. Inculpatul a avut în perioada de mai sus atribuțiile menționate în fișa postului, printre care se număra și aceea de a organiza, de a controla și de a răspunde de întreaga activitate care se desfășura pe raza districtului silvic.

În baza autorizației de exploatare nr. 76/22.05.2008, emisă de persoana vătămată R.P.L.P. Săcele R.A., societatea ,,B.I.” S.R.L. a exploatat masă lemnoasă din partida 245/Accidentale 1, U.P. VII Doftana în u.a. 146 A, B, 147 A, B, 148 A, C, 149, 150, 152 A, B, 153 A, B, în baza contractului de  vânzare-cumpărare nr. 98/15.05.2008. Ca urmare a acestei exploatări, au fost prejudiciați accidental arbori ce nu au fost marcați în vederea exploatării inițiale, motiv pentru care societatea ,,B.I.” S.R.L. a solicitat persoanei vătămate R.P.L.P. Săcele R.A. suplimentarea exploatării și cu privire la acești arbori. Urmare a cererii formulate, inculpatul I.J. a fost însărcinat să efectueze marcarea arborilor prejudiciați în UP VII Doftana u.a 146-153, fiind întocmită delegația de folosire a ciocanului de marcat nr. 420/33 din data de 27 octombrie 2008.

Inculpatul I.J. s-a deplasat în zona unde se făcuse exploatarea pentru a identifica și marca arborii prejudiciați, fără ca la acel moment să fie însoțit de pădurarii titulari de canton, martorii C.G. și S.I., deși conform normelor tehnice prezența acestora era obligatorie, iar inculpatul a cunoscut acest aspect. În cadrul operațiunii sus-menționate, inculpatul I.J. a identificat și marcat un număr de 104 arbori considerați ca fiind prejudiciați, după care a întocmit procesul-verbal de marcare și carnetul de inventariere în care s-a menționat că au fost marcați doar 24 de arbori (17 fire molid, 4 fire fag și 3 fire brad), volumul fiind de 47 m.c. brut/45 m.c. net, fără ca în documentele întocmite să fie indicate dimensiunile biometrice corecte ale arborilor marcați; documentele sus-menționate au fost asumate de inculpat prin semnătură.

Inculpatul S.A. a întocmit la data de 4 noiembrie 2008 actul de punere în valoare pe baza actelor întocmite de către inculpatul I.J. (acte în care a fost consemnată marcarea doar a numai 24 de arbori, în vreme ce faptic au fost marcați 104 arbori), fără a efectua verificări în teren.

La data de 6 noiembrie 2008, între R.P.L.P. Săcele R.A. și societatea ,,B.I.” S.R.L. a fost întocmit actul adițional nr. 2 la contractul de vânzare-cumpărare nr. 98/15.05.2008, conform căruia s-a suplimentat cantitativ și valoric contractul sus-menționat cu 47 m.c. brut/45 m.c. net masă lemnoasă pe picior (partida 324, UP VII Doftana, u.a. 146 A, 147 A, 148 A, 149, 153 A). La data de 7 noiembrie 2008, a fost întocmit procesul-verbal de către I.J. și C.G. din partea R.P.L.P. Săcele R.A. și de către martorul J.Z. din partea societății sus-menționate, în care s-a consemnat predarea parchetului spre exploatare către societate. Ulterior, la data de 2 decembrie 2008, inculpatul S.A. și martorul Ș.N.A. (tehnician în cadrul R.P.L.P. Săcele R.A.) au efectuat o acțiune de pază și patrulare pe Valea Adâncă, UP VII Doftana u.a. 146-153, ocazie cu care au constatat că față de volumul existent în actul de punere în valoare referitor la partida 324, în teren sunt mai multe cioate marcate cu ciocanul silvic PP-BV-09-04 (cel folosit de inculpatul I.J.). Totodată, s-a constatat că materialul lemnos era exploatat și transportat în întregime. S-a întocmit astfel raportul nr. 6568/02.12.2008, în baza căruia, la data de 3 decembrie 2008, s-a procedat la inventarierea cioatelor marcate de către inculpatul I.J. cu ciocanul silvic având amprenta PP-BV-09-04. La activitatea de inventariere au participat inculpatul S.A., martorii Ș.S.D. și N.V.C., precum și inculpatul I.J., întocmindu-se un proces-verbal. În cadrul activității desfășurate au fost identificate un număr de 104 cioate, marcate cu ciocanul silvic anterior menționat, care au fost măsurate, niciunul dintre participanți neavând obiecțiuni la cele consemnate.

Împotriva sentinței sus-menționate au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, partea civilă R.P.L.P. Săcele R.A. și inculpatul I.J. Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov a criticat sentința cu privire la netemeinicia soluției de achitare a inculpatului I.J. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută în art. 112 din Legea nr. 46/2008 și a inculpatului S.A. pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu.

În memoriul cuprinzând motivele de apel, depus la dosarul cauzei, s-a arătat, în esență, că prin abrogarea art. 112 din Legea nr. 46/2008 fapta nu a fost dezincriminată, ea întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută în art. 297 alin. (1) C.pen. (art. 246 C.pen. din 1969), infracțiune cu caracter subsidiar și care trebuia reținută în lipsa altor reglementări specifice în materie. În ceea ce îl privește pe inculpatul S.A., s-a arătat că, potrivit fișei postului, avea ca atribuții asigurarea integrității fondului forestier, proprietate publică a Municipiului Săcele, organizarea și asigurarea realizării programului de punere în valoare a masei lemnoase ce urma a se recolta anual, certificarea cantitativă și calitativă a tuturor lucrărilor executate pe linie de fond forestier, verificarea pe teren a documentațiilor pentru scoateri definitive din fondul forestier. Cât privește capitolul 8 din Normele tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializării, aprobate prin Ordinul nr. 1651/2000[19], procurorul a menționat că verificarea se putea efectua nu o dată, ci de mai multe ori, respectiv ori de câte ori se considera necesar, și nu așa cum au înțeles atât instanța de judecată, cât și inculpatul, că verificarea ar fi opțională. Or, faptul că Ordinul nr. 1651/2000 lăsa la latitudinea inculpatului verificarea nu exclude răspunderea pentru decizia luată de a nu verifica realitatea celor consemnate de către inculpatul I.J.; certificând realitatea celor consemnate de acesta, prin întocmirea actului de punere în valoare, inculpatul S.A. și-a asumat răspunderea datelor înscrise pe foaia de inventar și pe procesul-verbal din data de 31 octombrie 2008, întocmite de inculpatul I.J.

Apelanta parte civilă R.P.L.P. Săcele R.A. a criticat sentința pentru lăsarea nesoluționată a laturii civile, având ca obiect cererea de acordare a despăgubirilor cauzate. Abordarea instanței privind dezincriminarea faptei prevăzute în art. 112 din Legea nr. 46/2008 este greșită, întrucât deși dezincriminarea operează, de obicei, prin abrogarea expresă a normei de incriminare, ea trebuie apreciată in concreto, fiind posibil ca în noua lege fapta să constituie infracțiune, dar sub o altă denumire, sau să fie absorbită de o altă infracțiune. În speță, deși fapta inculpatului este dezincriminată, ea întrunește totuși elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută în art. 297 C.pen., opinie susținută și de procuror cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei. Prin urmare, infracțiunea de abuz în serviciu reprezintă dreptul comun în privința infracțiunilor săvârșite cu intenție de către funcționarul public care, prin îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, a cauzat o pagubă persoanei juridice.

Apelantul inculpat I.J. a solicitat desființarea sentinței și achitarea sa relativ la acuzațiile de săvârșire a infracțiunilor de neglijență în serviciu, fals intelectual și uz de fals, în temeiul art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C.pr.pen., precum și respingerea acțiunii civile formulate de partea civilă R.P.L.P. Săcele R.A. pentru suma de 1.761,87 lei; în subsidiar, a solicitat aplicarea unei pedepse cu închisoarea sub minimul special prevăzut de lege, ținând seama de criteriile generale de individualizare a pedepsei și de circumstanțele atenuante aplicabile în cauză, precum și amânarea aplicării pedepsei, fiind întrunite toate condițiile limitativ prevăzute la art. 83 C.pen.

Verificând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu, sub toate aspectele, astfel cum se prevede în art. 420 alin. (8) C.pr.pen., dar în limitele prevăzute la art. 417 alin. (1) din același cod, Curtea de Apel Brașov a constatat că apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov și partea civilă R.P.L.P. Săcele R.A. sunt fondate, pentru următoarele considerente:

Prima instanță a stabilit în mod corect starea de fapt, coroborând judicios probele aflate în dosarul de urmărire penală cu cele administrate în cursul cercetării judecătorești efectuate. Contrar celor susținute de apelantul inculpat I.J., în speță a fost dovedit în afara oricărei îndoieli faptul că, fiind însărcinat să identifice și să marcheze arborii prejudiciați accidental în urma exploatării silvice realizate în mod legal de societatea ,,B.I.” S.R.L., acesta a identificat și a marcat un număr de 104 arbori, dar a consemnat în procesul-verbal de marcare și carnetul de inventariere doar 24 de copaci, fără ca în documentele întocmite să fie menționate dimensiunile biometrice corecte ale arborilor marcați. Apărarea realizată de inculpat – în sensul că nu a avut posibilitatea marcării unui număr atât de mare de arbori întrucât la datele de 27 și 29 octombrie 2008 nu a desfășurat astfel de activități, iar la data de 28 octombrie 2008 a mers în teren doar patru ore – nu poate fi primită, întrucât nu se coroborează cu nicio altă probă administrată în cauză, inculpatul însuși consemnând în raportul de folosire sus-menționat că intervalul în care a făcut marcarea arborilor a fost 27-29 octombrie 2008.

În ceea ce privește încadrarea în drept a faptei inculpatului I.J. – constând în aceea că, în calitate de inginer silvic la R.P.L.P. Săcele R.A., fiind însărcinat să marcheze arborii prejudiciați în U.P.VII Doftana u.a. 146-153, contrar reglementărilor specifice cuprinse în Ordinul nr. 1651/2000 (fără a anunța în prealabil pădurarii titulari de canton)[20], a procedat la marcarea unui număr mai mare de arbori (104) decât cel consemnat în actele întocmite (24), prin exploatarea tuturor acestor arbori producându-se un prejudiciu părții civile în valoare de 115.980,56 – se observă că, prin actul de sesizare a instanței s-a apreciat că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 112 din Legea nr. 46/2008. Cum la data intrării în vigoare a noului Cod penal dispozițiile art. 112 din Legea nr. 46/2008 au fost abrogate (prin art. 202 pct. 5 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal), Judecătoria Brașov a apreciat că fapta săvârșită de inculpat a fost dezincriminată, respingând cererea procurorului de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea de abuz în serviciu. Această soluție a instanței de fond este neîntemeiată, deoarece fapta mai sus descrisă întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută în art. 246 C.pen. din 1969. În argumentarea acestei concluzii, este de menționat că infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor are caracter subsidiar, ceea ce înseamnă că abuzul săvârșit de un funcționar public sau alt funcționar se încadrează în dispozițiile art. 246 C.pen. din 1969 doar dacă acest abuz nu are o incriminare distinctă în Codul penal sau în alte legi speciale cu dispoziții penale. O astfel de dispoziție specială a constituit-o art. 112 din Legea nr. 46/2008, instanța de fond reținând corect că a reprezentat o formă specială a infracțiunii de abuz în serviciu.

Spre deosebire însă de fapta incriminată în Codul penal, a cărei urmare imediată o reprezintă producerea unei vătămări intereselor legale ale unei persoane, infracțiunea prevăzută în art. 112 din Legea nr. 46/2008 avea ca urmare imediată producerea unui prejudiciu cu o valoare de 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Potrivit art. 4 C.pen., legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche, dacă acestea nu mai sunt prevăzute de legea nouă, iar potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, dispozițiile art. 4 C.pen. nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire. Din momentul abrogării art. 112 din Legea nr. 46/2008, fapta nu a fost dezincriminată, ci, fiind săvârșită de un angajat al unei regii autonome, funcționar public în sensul dat acestei noțiuni prin art. 147 C.pen. din 1969 (art. 175 C.pen.), prin exercitarea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 246 C.pen. din 1969 [art. 297 alin. (1) C.pen.].

Prin urmare, în baza art. 386 C.pr.pen., se impune schimbarea încadrării juridice reținută în sarcina inculpatului I.J. din infracțiunea de folosire fără drept sau contrar reglementărilor specifice în vigoare a dispozitivelor speciale de marcat care a avut drept consecință producerea unui prejudiciu cu o valoare de 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, prevăzută în art. 112 din Legea nr. 46/2008, în infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută în art. 246 C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen.

Pentru considerentele expuse de prima instanță și față de limitele de pedeapsă mai reduse prevăzute în vechiul Cod penal pentru infracțiunea prevăzută în art. 246, se observă că legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969.

La individualizarea pedepsei trebuie să se țină seama de criteriile generale prevăzute la art. 72 C.pen. din 1969, reținând în special pericolul ridicat al faptei, rezultat din modalitatea de comitere (numărul arborilor marcați cu încălcarea atribuțiilor de serviciu), urmarea produsă, materializată într-o pagubă însemnată produsă părții civile, precum și circumstanțele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, dar în prezenta cauză a negat orice vinovăție, în ciuda probelor care demonstrează contrariul susținerilor sale.

În ceea ce privește modalitatea de individualizare a pedepselor stabilite pentru infracțiunile de neglijență în serviciu, fals intelectual și uz de fals, evaluând global legea penală mai favorabilă, este întemeiată concluzia primei instanțe în sensul că legea veche este mai favorabilă; această concluzie rezultă nu doar din limitele de pedeapsă prevăzute în Codul penal pentru fiecare infracțiune, ci și din regimul sancționator al pluralității de infracțiuni incidente în speță, precum și din modalitatea de individualizare a executării pedepsei. Reevaluând criteriile de individualizare prevăzute la art. 72 C.pen. din 1969, în mod corect s-a ținut seama atât de pericolul social al faptelor comise de inculpat – rezultat din modalitatea de săvârșire, precum și din prejudiciul produs părții civile și nereparat –, cât și de datele care caracterizează persoana, care nu este cunoscută cu antecedente penale, este bine integrată social, dar nu și-a asumat niciuna dintre acuzațiile care i-au fost aduse. Așa fiind, cuantumurile determinate de prima instanță – de 3 luni închisoare pentru neglijență în serviciu, 1 an închisoare pentru fals intelectual și 6 luni închisoare pentru uz de fals – reflectă o temeinică valorificare a tuturor criteriilor prevăzute la art. 72 C.pen. din 1969, fiind în măsură să asigure realizarea scopului și a funcțiilor pedepsei.

Întrucât este necesară condamnarea inculpatului I.J. și sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute în art. 246 C.pen. din 1969, se impune refacerea procedeului de contopire realizat de prima instanță, pentru a include și a pedeapsa stabilită pentru această infracțiune.

În consecință, se va proceda mai întâi la descontopirea pedepsei rezultante de 1 an închisoare, aplicată inculpatului I.J., fiind repuse în individualitatea lor pedepsele de 3 luni închisoare, stabilită în baza art. 249 alin. (1) C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen., de 1 an închisoare, stabilită în baza art. 289 alin. (1) C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) din același cod și art. 5 C.pen., de 6 luni închisoare, stabilită în baza art. 291 teza I C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen., pedepsele de mai sus vor fi contopite cu pedeapsa de 8 luni închisoare, stabilită în baza art. 246 C.pen. din 1969, cu aplicarea art. 5 C.pen., inculpatului I.J. urmând a-i fi aplicată pedeapsa cea mai grea, de 1 an închisoare. Cât privește modalitatea de executare, în mod corect s-a stabilit că sunt întrunite toate condițiile legale pentru aplicarea suspendării condiționate, astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 81 C.pen. din 1969.

În privința criticilor aduse de apelantul procuror soluției de achitare a inculpatului S.A., acestea sunt nefondate, hotărârea primei instanțe fiind la adăpostul oricărei critici. În acest sens, este de menționat că acest inculpat a fost acuzat de comiterea infracțiunii de neglijență în serviciu, constând în aceea că nu a verificat în teren realitatea celor consemnate de inculpatul I.J. cu ocazia activității de marcare de arbori prejudiciați, pe care a desfășurat-o în perioada 27-29 octombrie 2008, întocmind la data de 4 noiembrie 2008 actul de punere în valoare doar pe baza înscrisurilor produse de inculpatul I.J. Instanța de apel achiesează la interpretarea dată de Judecătoria Brașov capitolului 8 din Normele tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializării, aprobate prin Ordinul nr. 1651/2000, conform cărora verificarea lucrărilor de teren se efectuează ori de câte ori se consideră necesar; dat fiind numărul mic de arbori consemnat de inculpatul I.J. ca fiind prejudiciați și multitudinea de activități importante pentru unitate în care era angajat în acea perioadă, inculpatul S.A. a arătat că a interpretat că nu este necesară verificarea în teren. Cât privește autorul faptei ilicite cauzatoare de prejudiciu, având în vedere că doar în sarcina inculpatului I.J. au fost reținute infracțiunile prevăzute în art. 246 și în art. 249 C.pen. din 1969, acesta trebuie să fie obligat, în baza art. 397 alin. (1) raportat la art. 19 alin. (5) și art. 25 alin. (1) C.pr.pen., coroborate cu art. 998-999 C.civ. din 1864, la plata sumei totale de 115.980,56 lei către partea civilă R.P.L.P. Săcele R.A., cu titlu de despăgubiri civile.

C.7.2. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiecți activi: fără calitate specială. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, a unui număr de 55 de arbori, în scopul valorificării ulterioare. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: în regim de detenție. Legea penală mai favorabilă. Dezincriminarea variantei agravate a săvârșirii faptei de către două sau mai multe persoane împreună, prevăzute în art. 108 alin. (2) lit. a) și, respectiv, în art. 110 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008.

Fapta inculpaților care, în cursul lunii noiembrie 2011 au tăiat, fără drept, și sustras un număr de 55 de arbori nemarcați, cu o valoare de 23.918,12 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere ilegală de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 și art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor), cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen. din 1969.

Inculpații au recunoscut faptele reținute în sarcina lor.

(Jud. Brașov, S. pen., Sent. pen. nr. 1964/2015, definitivă prin neapelare)

Prin Sentința penală nr. 1964/2015, pronunțată de Judecătoria Brașov în dosarul nr. 11759/197/2015, inculpații C.A. și C.G. au fost condamnați la pedeapsa de 5 ani și 8 luni închisoare, respective 6 ani și 10 luni închisoare, în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori, prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 și art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor), cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen. din 1969.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

La sfârșitul lunii noiembrie a anului 2011, inculpații C.A. și C.G. s-au deplasat în zona acoperită cu vegetație forestieră, situată în proximitatea Municipiului Săcele, în locul cunoscut sub numele ,,La Crepuri-Căciula”, în zona muntelui Rențea, de unde au tăiat și sustras 55 de pomi de Crăciun din specia brad, pe care i-au depozitat la domiciliul lor.

La data de 28 noiembrie 2011, la domiciliul inculpaților a avut loc o percheziție domiciliară în altă cauză, ocazie cu care organele de cercetare penală au identificat cei 55 de pomi de Crăciun pentru care inculpații nu au putut prezenta documente de proveniență.

Audiați ulterior, inculpații au recunoscut comiterea faptelor, iar inculpatul C.A. a condus organele de cercetare penală la locul cunoscut sub numele ,,La Crepuri-Căciula”, de unde a tăiat și sustras pomii de Crăciun identificați la domiciliul său.

În conformitate cu adresa R.P.L.P. Săcele R.A. nr. 5950/14.12.2011, prejudiciul produs prin faptele inculpaților depășește de 336,87 ori prețul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilit conform Ordinului ministrului mediului și pădurilor nr. 2353/2011[21], cuantumul prejudiciului fiind astfel estimat la suma de 23.918,12 lei.

Din coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale cu declarația de recunoaștere dată în fața instanței de inculpatul C.A. rezultă că faptele pentru care inculpații au fost trimiși în judecată sunt prevăzute de legea penală, prezintă pericolul social al unei infracțiuni și au fost comise de aceștia cu vinovăție, în forma prevăzută de lege. În drept, faptele inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de „tăiere, fără drept, de arbori din fondul forestier național” prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările aduse până la data de 1 februarie 2014 exclusiv, și ale infracțiunii de „furt de arbori din fondul forestier național”, prevăzută în art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările aduse până la data de 1 februarie 2014 exclusiv.

S-a pus în discuție aplicarea art. 5 C.pen., stabilindu-se că forma Legii nr. 46/2008, aflată în vigoare înainte de data de 1 februarie 2014, și dispozițiile din vechiul Cod penal sunt mai favorabile inculpaților, în contextul în care acestora le-au fost deja aplicate condamnări în baza vechiului Cod penal, iar tratamentul sancționator al întregii pluralității de infracțiuni reținute în sarcina inculpaților este mai favorabil potrivit vechiului Cod penal. Trebuie să se aibă în vedere și faptul că, dată fiind pluralitatea de infracțiuni reținută în sarcina inculpaților în prezenta cauză, dacă s-ar face aplicarea noului Cod penal pentru infracțiunile săvârșite și ulterior stabilirea pedepsei aferente întregii pluralități de infracțiuni reținută în sarcina inculpaților și prin celelalte sentințe de condamnare, s-ar ajunge la crearea unei lex tertia pe cale judecătorească, soluție interzisă prin Decizia Curții Constituționale a României nr. 265/2014[22]. Deopotrivă, față de limitele de pedeapsă prevăzute de lege în raport cu încadrarea juridică dată faptelor reținute, respectiv față de modalitățile de individualizare a pedepselor prevăzute de legile succesive, având în vedere și Decizia Curții Constituționale a României nr. 265/2014, se observă că prevederile în vigoare înainte de 1 februarie 2014 sunt mai favorabile inculpaților și se impune aplicarea acestora în prezenta speță.

Elementele constitutive sunt întrunite pentru că prejudiciul creat este mai mare decât limita minimă prevăzută de lege pentru forma de incriminare reținută. Infracțiunile săvârșite de inculpați sunt infracțiuni de rezultat, existând legătura de cauzalitate între faptele ilicite și rezultatul socialmente periculos produs.

Cu privire la reținerea variantei agravate a săvârșirii faptei de două sau mai multe persoane împreună, ce era prevăzută în art. 108 alin. (2) lit. a) și, respectiv, în art. 110 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008, este de menționat că în contextul noului Cod penal, aprecierea intervenției legii de dezincriminare se face in concreto, în sensul că se poate vorbi de o dezincriminare doar atunci când, în raport de legea nouă, fapta concretă comisă nu mai atrage răspunderea penală. Se poate reține incidența dezincriminării în două situații: atunci când legea nouă suprimă o incriminare, incriminarea din legea veche nemaiavând un corespondent în legea nouă; în ipoteza în care, prin prevederile noii legi, se restrânge sfera de incidență a unui anumit text, astfel încât fapta concretă comisă nu mai întrunește condițiile impuse de acesta. În speță, nu este însă incident niciunul dintre aceste cazuri, neexistând o dezincriminare a variantei agravate din vechea lege pentru că, deși norma de incriminare din legea veche nu se mai regăsește în legea nouă, conținutul ei este acoperit de incriminarea generală existentă în Codul silvic, astfel cum a fost modificat după data de 1 februarie 2014, cu privire la infracțiunile reținute în sarcina inculpaților.

Sub aspectul laturii subiective, se observă că inculpații au acționat cu intenție indirectă, întrucât au prevăzut și, chiar dacă nu au urmărit, au acceptat producerea rezultatului socialmente periculos.

La individualizarea pedepselor trebuie să se aibă în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de vechiul Cod penal. În concret, inculpații au antecedente penale, infracțiunile comise au produs o pagubă importantă, prejudiciul nefiind integral recuperat. Conduita inculpaților a fost de recunoaștere și regret a faptelor comise în faza de urmărire penală. Pentru inculpatul C.A. vor fi avute în vedere însă limitele de pedeapsă reduse, potrivit art. 396 alin. (10) C.pr.pen. Se va aplica tratamentul sancționator prevăzut de vechiul Cod penal pentru pluralitatea de infracțiuni reținută în sarcina inculpaților.

Pentru aceste motive, având în vedere și Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale a României, precum și antecedentele penale ale inculpaților C.A. și C.G., instanța a menținut încadrarea juridică a faptelor cu privire la care inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul procurorului.

C.8. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești

C.8.1. Instigare la falsificarea dispozitivelor speciale de marcat. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Elemente constitutive. Subiectul activ: reprezentant societate comercială având ca obiect exploatarea lemnului. Latura obiectivă: tăierea și sustragerea unui număr de 248 de arbori, din fondul forestier național. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: amânarea aplicării pedepsei închisorii pe un termen de supraveghere de 2 ani. Legea penală mai favorabilă.

Fapta inculpatului care, în perioada mai-iunie 2013, a instigat o persoană necunoscută să îi falsifice un dispozitiv special de marcare pe care l-a aplicat pe 248 de arbori nemarcați, în scopul tăierii ilegale și sustragerii materialului lemnos, producând un prejudiciu de 79.837 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de instigare la falsificarea de instrumente oficiale, de tăiere, fără drept, de arbori și de furt de arbori, prevăzute în art. 47 raportat la art. 317 alin. (2) C.pen. (instigare la falsificarea dispozitivelor speciale de marcat prevăzută în art. 25 C.pen. din 1969 raportat la art. 113 din Legea nr. 46/2008), în art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor), cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a) C.pen. din 1969 și art. 5 C.pen.

Inculpatul a recunoscut faptele reținute în sarcina sa.

(Jud. Buzău, Sent. pen. nr. 45/2015)

Prin Sentința penală nr. 45/2015, pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 16702/200/2014, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 10 luni închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în art. 47 raportat la art. 317 alin. (2) C.pen., în art. 108 alin. (1) lit. d) și în art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor) cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpatul era administratorul societății ,,E.” S.R.L., societate cu asociat unic, având ca obiect de activitate, printre altele, exploatarea forestieră, astfel cum rezultă din certificatul de înregistrare al societății, precum și din actele constitutive.

În luna iunie 2012, Ocolul Silvic Tisău a marcat un număr de 1.580 de arbori de diferite specii în pădurea sa, UP V u.a. 48 A și C, arbori care au fost evidențiați în carnetul de inventar ce a stat la baza întocmirii actului de punere în valoare (în continuare APV), constituindu-se partida nr. 948 SR. Marcarea arborilor s-a realizat prin efectuarea la bază a unui cioplaj pe care a fost aplicat dispozitivul de marcare silvic rotund cu inscripția PS 169-2, cu vopsea de culoare albastru.

La data de 14 ianuarie 2013, prin contractul de vânzare-cumpărare masă lemnoasă pe picior nr. 25 din 07.12.2013, inculpatul, în calitate de asociat unic al societății sus-menționate, a câștigat dreptul de exploatare a masei lemnoase din partida nr. 948 SR aparținând Ocolului Silvic Tisău, situată în UP V u.a. 48 A și C. Dreptul efectiv de exploatare a partizii i-a fost acordat prin autorizația nr. 584907 din 18 ianuarie 2013. La data de 22 ianuarie 2013 s-a predat partida 948 SR de către Ocolul Silvic Tisău prin reprezentanții săi, șeful de district D.C. și pădurarul V.R., către societatea ,,E.” SRL, reprezentată de inculpat, întocmindu-se procesul-verbal de recepție semnat de ambele părți cu mențiunea că ,,nu au fost constatate nereguli în parchet, respectiv arbori lipsă sau tăiați ilegal, iar materialul lemnos corespunde din punct de vedere calitativ și cantitativ”.

În luna mai 2013, inculpatul s-a deplasat în Târgul Buzău, denumit popular „Drăgaica”, pentru a achiziționa piese de schimb pentru o drujbă. Aici, conform propriilor declarații, a întâlnit o persoană care vindea piese metalice și a întrebat-o dacă poate să îi confecționeze un dispozitiv silvic de marcare. Vânzătorul a declarat că el se ocupă doar de vânzare, dar că are cunoștință despre o persoană care poate să confecționeze orice obiect, în acest sens furnizându-i inculpatului un număr de telefon. A doua zi, inculpatul a contactat telefonic persoana respectivă, care s-a recomandat drept ,,Nicu”, acesta confirmând că îi poate confecționa acel dispozitiv, însă va avea nevoie de un specimen de marcă-mulaj, în speță acea bucată de lemn pe care este aplicat dispozitivul silvic de marcat.

În acest sens, inculpatul s-a deplasat în pădure, în parchetul de exploatare și, de la cioata unui arbore, a decupat o bucată de lemn pe care era imprimată amprenta dispozitivului silvic de marcat cu însemnele PS 169-2, iar duminica următoare i-a înmânat-o acelei persoane.

După 2-3 zile inculpatul a fost sunat de către persoana numită „Nicu”, care i-a confirmat că poate fabrica un dispozitiv silvic de marcaj, contra sumei de 300 lei. Inculpatul a fost de acord cu cererea acestuia, stabilind să se întâlnească în duminica următoare în târgul „Drăgaica”. În acea zi, „Nicu”, contra sumei de 300 lei, i-a predat un dispozitiv silvic de marcat ce imita amprenta ciocanului silvic rotund PS 169-2, având două capete cu aceeași amprentă.

Ulterior, cu ajutorul dispozitivului contrafăcut, inculpatul a mers în pădure și a aplicat marcajul silvic pe cioatele a 248 de arbori nemarcați din speciile fag, carpen și tei, după ce, în prealabil, a efectuat cioplajul pe fiecare cioată. Pentru îmbătrânirea artificială a cioplajului, inculpatul a folosit o substanță denumită leșie (apă și cenușă), pe care a turnat-o pe cioplaj. În perioada următoare, în lunile mai și iunie 2013, inculpatul, cu drujba societății al cărei administrator era, a tăiat fără drept un număr de 257 de arbori nemarcați din speciile fag, carpen și tei pe care, în care în cea mai mare parte, i-a sustras.

La data de 17 iunie 2013, martorii D.C. și V.R., în exercitarea atribuțiilor de serviciu, s-au deplasat în parchetul de exploatare al societății sus-menționate, unde, pe rampa de exploatare nr. 3, au găsit mai mulți arbori din speciile fag, carpen și tei, care nu purtau cioplajul cu număr de inventar pe tulpină, existând astfel suspiciunea că aceștia erau tăiați fără drept. Ca urmare a acestor constatări, cele două organe silvice au urcat în pădure, unde au găsit mai multe cioate de arbori care purtau la bază un cioplaj recent, de câteva zile, pe care se distingea o amprentă a ciocanului silvic rotund cu inscripția PS 169-2, de culoare albastră. Cele două organe silvice au informat șeful Ocolului Silvic Tisău cu privire la neregulile constatate, iar acesta s-a deplasat la fața locului și a solicitat inculpatului să înceteze activitatea de exploatare până la clarificarea situației, acesta dându-și acordul verbal.

A doua zi, la data de 18 iunie 2013, inculpatul împreună cu fratele său și martorii D.I. și J.G. s-au deplasat în rampa de exploatare a societății sus-menționate, de unde au încărcat o cantitate de 2,2 m.c. din arborii tăiați ilegal în autoutilitara proprietatea inculpatului și s-au îndreptat spre comuna Ulmeni.

Pe raza satului Vernești, autoutilitara condusă de inculpat a fost oprită de martorul M.G., tehnician silvic în cadrul Ocolului Silvic Tisău, care i-a solicitat acestuia să furnizeze actele de însoțire a masei lemnoase, inculpatul prezentând avizul nr. 3633091 din 18 iunie 2013. Întrucât exista suspiciunea că inculpatul deținea un dispozitiv de marcare silvic fals, martorul i-a solicitat inculpatului să se întoarcă la sediul Ocolului Silvic Tisău pentru clarificarea situației, fiind anunțate și organele de poliție, care au venit la fața locului. În urma percheziției efectuate în autoutilitara proprietatea inculpatului, sub scaunul conducătorului auto, într-o geantă de culoare verde, a fost găsit un dispozitiv de marcare silvic cu două capete, ambele imitând amprenta ciocanului silvic rotund PS 169-2, unul din capete fiind impregnat cu vopsea de culoarea albastru. Aceste aspecte au fost consemnate în procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, semnat de inculpat.

În considerarea celor ce preced, instanța a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, constituie infracțiune și au fost comise de inculpat. Deopotrivă, a apreciat că, în drept, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de instigare la falsificarea dispozitivelor speciale de marcat, de tăiere, fără drept, de arbori din fondul forestier național în formă continuată și de furt de arbori în formă continuată.

Totodată, prima instanță a menționat că la data de 1 februarie 2014 au intrat în vigoare noul Cod penal și noul Cod de procedură penală, iar identificarea legii mai favorabile în cursul procesului, până la judecarea definitivă a cauzei, se realizează conform Deciziei Curții Constituționale a României nr. 265/2014, prin compararea legilor succesive, stabilirea în concret a legii penale mai favorabile și, în final, aplicarea acesteia în ansamblu. La aplicarea legii mai favorabile trebuie să se aibă în vedere faptul că în noua reglementare a Codului penal limitele de pedeapsă sunt mai mici, motiv pentru care se poate aprecia că legea penală mai favorabilă inculpatului este cea nouă, aceasta urmând a fi aplicată în ansamblu, cu privire la pedeapsa principală, pedeapsa accesorie, modalitatea de executare.

Statuând că recunoașterea faptei de către inculpat atrage incidența prevederilor art. 396 alin. (10) C.pr.pen., instanța a procedat la reducerea corespunzătoare a cuantumului pedepsei.

La dozarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute la art. 74 C.pen., și anume: împrejurările săvârșirii faptelor, starea de pericol creată pentru fondul forestier, pentru proprietatea privată, urmarea produsă, precum și persoana inculpatului, care a recunoscut săvârșirea faptelor și nu are antecedente penale, după cum rezultă din fișa de cazier judiciar aflată la dosar.

Prin Decizia penală nr. 356/2015, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, s-a hotărât respingerea apelului declarat de inculpat împotriva Sentinței penale nr. 45/2015 a Judecătoriei Buzău.

C.9. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București

C.9.1. Tăierea, fără drept, de arbori situați în arie protejată de interes național. Subiecți activi: fără calitate specială. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, a unor ramuri dintr-un stejar secular situat în aria protejată de interes național Pădurea Alexeni. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani.

Fapta inculpatului care, la data de 30 octombrie 2010, a tăiat, fără drept, o ramură cu diametrul de 60 cm dintr-un stejar secular situat în aria protejată de interes național Pădurea Alexeni, declarată Monument al naturii prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone[23], cauzând un prejudiciu de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii silvice prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei).

Inculpatul a recunoscut fapta reținută în sarcina sa.

(C. Ap. București, S. pen., Dec. pen. nr. 1361/R/2012)

Prin Sentința penală nr. 141/2011, pronunțată de Judecătoria Ialomița, în baza art. 108 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei) cu aplicarea art. 320¹ C.pr.pen. din 1969, inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare. În baza art. 71 C.pen. din 1969, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. din 1969. În baza art. 81-82 C.pen. din 1969, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 5 ani. I s-au pus în vedere inculpatului prevederile art. 83 C.pen. din 1969, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei. În baza art. 71 alin. (5) C.pen. din 1969, pe durata termenului de încercare s-a suspendat executarea pedepsei accesorii.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a avut în vedere următoarele:

S-a reținut în actul de sesizare că la data de 30 octombrie 2010, inculpatul a tăiat, fără drept, o ramură cu diametrul de 60 cm dintr-un stejar secular situat în aria protejată de interes național Pădurea Alexeni, declarată Monument al naturii prin Hotărârea Guvernului nr. 2151/2004, descrisă în anexa 2 secțiunea B pct. III.2 (Monumentul naturii Pădurea Alexeni, 37 ha, comuna Alexeni, județul Ialomița), pădure care face parte din vegetația forestieră situată în afara fondului forestier național [conform anexei 1 pct. 50 (în prezent, pct. 56) a Legii nr. 46/2008)], cauzând un prejudiciu de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei.

Fiind audiat, inculpatul a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, cooperând cu organele de poliție, prezentând în detaliu modul în care a acționat, declarații ce s-au coroborat, în conformitate cu dispozițiile art. 69 C.pr.pen. din 1969, cu materialul probator administrat în cauză.

Sub aspectul laturii subiective, este de menționat că inculpatul a săvârșit fapta cu intenție directă.

În ceea ce privește limitele de pedeapsă, întrucât inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, fiindu-i încuviințată cererea ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, se observă că sunt incidente dispozițiile art. 320¹ alin. (7) C.pr.pen. din 1969, conform cărora limitele de pedeapsă se reduc cu o treime.

Având în vedere faptul că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, dar a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, instanța de fond a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, motiv pentru care a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, conform art. 81 C.pen. din 1969, pe durata unui termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 82 din același cod.

Împotriva sentinței sus-menționate a declarat recurs inculpatul, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței penale și reindividualizarea pedepsei aplicate, avându-se în vedere valoarea mică a prejudiciului cauzat și conduita sa sinceră.

Curtea de Apel București, analizând hotărârea din perspectiva motivului invocat și, din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, a apreciat calea de atac ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:

Instanța de fond, în urma unei riguroase analize a ansamblului probator, a reținut corect situația de fapt și întrunirea condițiilor tragerii la răspundere penală a inculpatului. La individualizarea pedepsei aplicate față de inculpat au fost avute în vedere criteriile enumerate la art. 72 C.pen. din 1969, care prevedeau că la stabilirea și aplicarea pedepselor se ținea seama de dispozițiile părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

C.9.2. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiecți activi: fără calitate specială. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, a unui număr de 15 arbori și sustragerea materialului lemnos în scopul valorificării. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: în regim de detenție (în primă instanță), respectiv suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere.

Faptele inculpaților care, în noaptea de 31 martie 2012, au tăiat fără drept material lemnos din pădurea unei foste unități militare și au sustras o parte a materialului lemnos, producând un prejudiciu total de 9.557 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor silvice prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) și lit. c) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) și lit. c) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen. din 1969 (texte legale în vigoare la data comiterii faptelor).

Inculpații au recunoscut faptele reținute în sarcina lor prin actul de sesizare.

Un inculpat arestat preventiv – atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății – a fost achitat definitiv.

(C. Ap. București, S. pen., Dec. pen. nr. 1448/R/2012)

Prin sentința penală nr. 172/2012, pronunțată în dosarul nr. 1196/330/2012, Judecătoria Urziceni:

I. În baza art. 26 C.pen. din 1969, raportat la art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) și lit. c) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 27 C.pen. din 1969 și art. 320¹ C.pr.pen. din 1969, i-a condamnat pe inculpații M.I., P.D. și B.V. la pedepse de câte 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tăiere, fără drept, de arbori.

În baza art. 26 C.pen. din 1969, raportat la art. 110 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) și lit. c) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 27 C.pen. din 1969 și art. 320¹ C.pr.pen. din 1969, i-a condamnat pe aceiași inculpați la pedepse de câte 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt de arbori care au fost tăiați din păduri.

În baza art. 33 și art. 34 C.pen. din 1969, a aplicat fiecărui inculpat pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de 3 ani închisoare.

În baza art. 86¹ și art. 86² C.pen. din 1969, a suspendat executarea pedepselor principale aplicate inculpaților pe un termen de încercare de 5 ani, sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Ialomița.

II. În baza art. 26 C.pen. din 1969, raportat la art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) și lit. c) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 27 C.pen. din 1969 și art. 320¹ C.pr.pen. din 1969, i-a condamnat pe inculpații G.C., P.N. și Ș.N. la pedepse de câte 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tăiere, fără drept, de arbori.

În baza art. 110 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) și lit. c) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 320¹ C.pr.pen. din 1969, i-a condamnat pe aceiași inculpați la pedepse de câte 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori care au fost tăiați din păduri.

În baza art. 33 și art. 34 C.pen. din 1969, a aplicat fiecărui inculpat pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de 3 ani închisoare.

În baza art. 86¹ și art. 86² C.pen. din 1969, a suspendat executarea pedepselor principale aplicate inculpaților pe un termen de încercare de 5 ani, sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Ialomița.

III. În baza art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) și lit. c) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea 320¹ C.pr.pen. din 1969, l-a condamnat pe inculpatul S.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere, fără drept, de arbori.

În baza art. 110 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) și lit. c) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 320¹ C.pr.pen. din 1969, l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori care au fost tăiați din păduri.

În baza art. 33 și art. 34 C.pen. din 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de 3 ani închisoare.

În baza art. 86¹ și art. 86² C.pen. din 1969, a suspendat executarea pedepsei principale aplicată inculpatului pe un termen de încercare de 5 ani, sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Ialomița.

IV. În baza art. 110 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) și lit. c) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 37 lit. a) C.pen. din 1969 și art. 320¹ C.pr.pen. din 1969, l-a condamnat pe inculpatul P.M. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori care au fost tăiați din păduri.

În baza art. 83 alin. (1) C.pen. din 1969, a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicate inculpatului P.M. prin sentința penală nr. 309/2011, pronunțată de către Judecătoria Urziceni, și a cumulat această pedeapsă cu pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare.

În baza art. 71 C.pen. din 1969, a interzis inculpatului drepturile prevăzute în art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din același cod.

În baza art. 88 C.pen. din 1969, a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și arestării preventive de la 3 aprilie 2012 la zi.

În baza art. 350 C.pr.pen. din 1969, a menținut starea de arest a inculpatului P.M.

V. A luat act că persoanele vătămate Direcția Silvică Ialomița – Ocolul Silvic Urziceni și Primăria comunei Borănești nu s-au constituit părți civile în cauză.

VI. În temeiul art. 118 alin. (1) lit. b C.pen. din 1969, a confiscat de la inculpați două drujbe corp delict.

VII. A dispus restituirea către inculpați a tractoarelor și remorcilor ridicate.

Instanța de fond a avut în vedere următoarele:

S-a reținut prin rechizitoriu că, în seara/noaptea de 31 martie 2012, inculpații M.I., P.D. și B.V. l-au ajutat pe inculpatul S.D. să taie material lemnos din pădurea fostei Unități Militare Borănești, aparținând Primăriei Borănești, cu un volum de 42,28 m.c., respectiv 15 arbori esența salcâm, producând un prejudiciu de 8.025,32 lei (cu T.V.A.) și la aceeași dată i-au ajutat pe autorii furtului de material lemnos, P.N., Ș.N., S.D., P.M., să sustragă o cantitate de 7,3 m.c., valorând 1.532 lei (cu T.V.A.).

În sarcina inculpaților G.C., P.N. și Ș.N. s-a reținut că în seara/noaptea de 31 martie 2012 l-au ajutat pe inculpatul S.D. să taie material lemnos din pădurea fostei Unități Militare Borănești, aparținând Primăriei Borănești, cu un volum de 42,28 m.c., respectiv 15 arbori esența salcâm, producând un prejudiciu de 8.025,32 lei (cu T.V.A.) și la aceeași dată au sustras împreună cu mai multe persoane o cantitate de 7,3 m.c., valorând 1.532 lei (cu T.V.A.).

În sarcina inculpatului S.D. s-a reținut că în seara/ noaptea de 31 martie 2012, împreună cu alte persoane, a tăiat material lemnos din pădurea fostei Unități Militare Borănești, aparținând Primăriei Borănești, cu un volum de 42,28 m.c., respectiv 15 arbori esența salcâm, producând un prejudiciu de 8.025,32 lei (cu T.V.A.) și la aceeași dată a sustras împreună cu mai multe persoane o cantitate de 7,3 m.c., valorând 1.532 lei (cu T.V.A.).

În sarcina inculpatului P.M. s-a reținut că în seara/noaptea de 31 martie 2012 a sustras, împreună cu mai multe persoane, material lemnos din pădurea fostei Unități Militare Borănesti, aparținând Primăriei Borănești, cu un volum de 7,3 m.c., valorând 1.532 lei (cu T.V.A.).

În urma cercetării judecătorești a rezultat următoarea situație de fapt:

La data de 31 martie 2012, în jurul orelor 18.30-19.00, au sosit la fosta Unitate Militară Borănești inculpații P.N., Ș.N. și S.D., cu autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare IL 90 GIM, condus de G.I.M.. Cei trei inculpați au fost conduși de inculpații M.I. și P.D. în pădure, iar inculpatul M.I. i-a indicat inculpatului S.D., care avea asupra sa o drujbă, zona de unde trebuie să taie de pe picior material lemnos esența salcâm.

Inculpatul S.D. a tăiat de pe picior, în intervalul orar 18.30-22.30, 15 arbori specia salcâm cu diametrul la cioată cuprins între 40 cm și 90 cm și a secționat și un arbore specia cireș, toți arborii fiind nemarcați cu ciocanul silvic. În același timp, inculpatul Ș.N. a secționat arborii doborâți, obținând segmente de circa 2-2,5 m lungime, pentru a putea fi încărcate cu ușurință. La fața locului au sosit apoi, cu autoturismul marca Dacia cu nr. de înmatriculare IL 35 ADY, inculpatul G.C., însoțit de fratele său G.A. și de M.G., fiind urmați de trei tractoare, cu câte două remorci fiecare, conduse de Z.P., D.I. și T.T., într-unul dintre tractoare aflându-se și inculpatul P.M. Împreună, toți cei aflați la fața locului au încărcat materialul lemnos în remorci, cu excepția inculpaților M.I. și P.D., care i-au ajutat pe ceilalți prin luminarea locului cu ajutorul a două lanterne, iar inculpatul B.V. a asigurat paza la intrarea în incinta fostei Unități Militare.

După ce au încărcat o parte din materialul lemnos, în două din cele șase remorci ale tractoarelor cu care veniseră, în jurul orelor 22.30, inculpații au fost depistați de organele de politie și somați să se oprească, după ce unul dintre tractoare fusese pus în mișcare de inculpați. La vederea polițiștilor, aceștia au fugit încercând să se ascundă, polițiștii reușind să-i prindă doar pe inculpații S.D. și M.I., ulterior fiind identificați toți participanții. Cele trei tractoare au fost ridicate de organele de poliție și predate în custodia societății ,,I” S.A., punct de lucru Borănești.

Materialul lemnos sustras a fost inventariat și predat Primăriei comunei Borănești, care prin adresa nr. 675/02.04.2012, a comunicat faptul că nu se constituie parte civilă în cauză.

Inculpații au fost reținuți pe timp de 24 ore la data de 3 aprilie 2012 și arestați preventiv pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 4 aprilie 2012 și până la data de 2 mai 2012.

Prin încheierea din data de 30 aprilie 2012, instanța a menținut starea de arest preventiv a inculpaților.

Până la începerea cercetării judecătorești, inculpații au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor prin actul de sesizare a instanței și au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor de la urmărirea penală, potrivit art. 320¹ C.pr.pen. din 1969.

Împotriva sentinței sus-menționate, în termen legal, a declarat recurs inculpatul P.M., criticând-o ca nelegală și netemeinică. Potrivit apărării, în raport cu împrejurările în care inculpatul P.M. a comis fapta de furt de arbori care au fost tăiați din pădure sunt îndeplinite dispozițiile art. 18¹ C.pen. din 1969[24]. În continuare, s-a susținut că inculpatul P.M. nu a prevăzut rezultatul faptei sale, având în vedere în primul rând existența unei convenții civile încheiate cu șeful său, inculpatul G.C., prin care se obliga să încarce lemnele din pădure. De asemenea, apărarea a mai susținut că aparența de legalitate a fost dată în momentul sustragerii lemnelor din pădure și de numărul mare de utilaje (3 tractoare și 6 remorci proprietatea societății inculpatului G.C.), precum și de numărul mare de oameni care au participat la această operațiune. În subsidiar, apărarea a solicitat aplicarea unei amenzi penale inculpatului P.M., ca urmare a reanalizării dispozițiilor art. 72 C.pen. din 1969.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și sub toate aspectele, conform art. 385⁶ pct. 3 C.pr.pen. din 1969, Curtea de Apel București a constatat următoarele:

Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că fapta prevăzută în art. 110 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) și lit. c) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 37 lit. a) C.pen. din 1969, pentru care inculpatul P.M. a fost trimis în judecată de către procuror, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni. Potrivit art. 18¹ alin. (2) C.pen. din 1969, la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ținea seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului, dacă este cunoscut. Or, analizarea probatoriului administrat de către procuror în faza de urmărire penală va avea loc în raport cu aceste dispoziții ca urmare a revenirii inculpatului P.M. asupra aplicării dispozițiilor 320¹ C.pr.pen. din 1969. Conform rechizitoriului întocmit în cauză, inculpatul P.M., în seara/noaptea de 31 martie 2012, a sustras împreună cu mai multe persoane material lemnos din pădurea fostei Unități Militare Borănești, aparținând Primăriei comunei Borănești, cu un volum de 7,3 m.c., valorând 1.352 lei (plus T.V.A.), fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 110 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) și lit. c) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 37 lit. a) C.pen. din 1969. În ceea ce-l privește pe inculpatul P.M., procurorul a reținut că acesta nu și-a recunoscut vinovăția, declarând că a crezut că-l ajută pe șeful său, inculpatul G.C., să încarce niște lemne, crezând că acesta din urmă le-a cumpărat. Aparența de legalitate despre care a făcut vorbire apărarea în motivele de recurs este dată și de împrejurarea că la săvârșirea infracțiunii de furt de arbori care au fost tăiați din pădure au participat și inculpații M.I., P.D. și B.V., care, în calitatea lor de paznici ai Primăriei comunei Borănești, aveau îndatorirea de a asigura bunurile aflate în patrimoniul autorității locale, respectiv și ale Ocolului Silvic Borănești. Or, nicio probă din dosar nu confirmă că între inculpații M.I., P.D. și B.V., pe de o parte, și inculpatul P.M., pe de altă parte, care, așa cum a reținut și procurorul prin rechizitoriu, și-a dat seama că „este ceva în neregulă”, a existat vreo înțelegere cu privire la comiterea infracțiunii sus-menționate.

În acest context, Curtea de Apel București, în opinie majoritară, a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. b¹) C.pr.pen. din 1969 cu referire la art. 18¹ C.pen. din 1969, motiv pentru care a admis recursul declarat de către inculpatul P.M. împotriva sentinței penale nr. 172/2012, pronunțată de Judecătoria Urziceni, în dosarul nr. 1196/330/2012 și, prin urmare:

I. A casat, în parte, sentința penală sus-menționată și în fond, rejudecând, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. b¹) C.pr.pen. din 1969 cu referire la art. 18¹ C.pen. din 1969, l-a achitat pe inculpatul P.M. pentru infracțiunea prevăzută în art. 110 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) și lit. c) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 37 lit. a) C.pen. din 1969 și art. 320¹ C.pr.pen. din 1969.

În conformitate cu art. 91 C.pen. din 1969, a aplicat inculpatului sancțiunea amenzii administrative în sumă de 300 lei.

II. A dispus punerea în libertate a inculpatului P.M. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 21/UP din 4 aprilie 2012, emis de Judecătoria Urziceni, dacă nu era arestat în altă cauză.

III. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

C.10. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați

C.10.1. Folosirea, fără drept, a dispozitivelor de marcat (infracțiune devenită, prin schimbarea încadrării juridice, abuz în serviciu contra intereselor publice) și participație improprie la tăierea, fără drept, de arbori. Elemente constitutive. Subiecți activi: personal silvic, responsabili cu fondul forestier la Ocolul Silvic Focșani. Latura obiectivă: punerea în valoare de arbori în partizile de masă lemnoasă, într-un număr mai mare decât numărul arborilor menționați în documente, și determinarea membrilor echipelor de exploatare a masei lemnoase să taie arbori în plus față de cei înscriși în actele de punere în valoare. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a pedepsei: suspendarea condiționată a executării pedepsei. Legea penală mai favorabilă: dispozițiile din vechiul Cod penal, atât în ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor, cât și a regulilor ce reglementează concursul de infracțiuni.

În calitate de personal silvic responsabil cu fondul forestier la Ocolul Silvic Focșani, în perioada 2008-2010, inculpații au pus în valoare arbori în partizile de masă lemnoasă, în care au fost delegați de șeful Ocolului Silvic, într-un număr mai mare decât numărul arborilor menționați în documente, și au determinat membrii echipelor ce au realizat exploatările de masă lemnoasă să taie arbori în plus față de cei înscriși în actele de punere în valoare, în scopul valorificării ulterioare, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute în art. 112 din Legea nr. 46/2008 și în art. 52 alin. (2) C.pen. raportat la art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 [încadrare juridică schimbată ulterior de instanță în infracțiunile prevăzute în art. 248 C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen. și în art. 31 alin. (2) C.pen. din 1969 raportat la art. 107 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. d) din Legea nr. 46/2008, republicată].

Inculpații nu au recunoscut faptele comise.

Achitarea definitivă a unui inculpat: inexistența unor probe certe că acesta a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată.

(C. Ap. Galați, S. pen., Dec. pen. nr. 326/2016)

Prin Sentința penală nr. 1057/2015, Judecătoria Focșani a dispus:

I. În baza art. 396 alin. (5) cu referire la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C.pr.pen. raportat la art. 4 C.pen., achitarea inculpaților P.G., B.C., B.G. și T.G. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosire, fără drept, sau contrar reglementărilor specific în vigoare a dispozitivelor speciale de marcat prevăzută în art. 112 din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei).

În temeiul art. 396 alin. (5) cu referire la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C.pr.pen. raportat la art. 5 C.pen., achitarea acelorași inculpați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de participație improprie la tăiere, fără drept, de arbori prevăzută în art. 52 alin. (2) C.pen. raportat la art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen.

II. În temeiul art. 25 alin. (5) C.pr.pen., lăsarea ca nesoluționată a acțiunii civile promovate de partea civilă Direcția Silvică Vrancea.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpații P.G, B.C., B.G. și T.G. au lucrat la Ocolul Silvic Focșani; inculpatul P.G. era șef de ocol la subunitatea Panciu, inculpatul B.G. ocupa funcția de responsabil cu fondul forestier, iar ceilalți doi inculpați, B.C. și T.G., erau șefi de district.

În urma unui raport de audit, s-au constatat următoarele:

– s-a depășit posibilitatea anuală prevăzută de amenajamentele silvice la produsele principale, atât în 2009, cât și în 2010;

– au fost acceptați la licitații și negocieri pentru vânzarea masei lemnoase agenți economici care aveau datorii la Direcția Silvică Vrancea și s-a livrat masă lemnoasă acestora;

– nu au fost respectate prevederile contractuale privind asigurarea plății odată cu livrarea masei lemnoase, fiind evidențiată ca datornic societatea ,,R.I.” SRL;

– directorul Direcției Silvice și șeful Ocolului Silvic Focșani nu s-au preocupat îndeajuns de recuperarea debitelor;

– s-au încălcat normele tehnice privind punerea în valoare a arboretelor;

– s-a achitat contravaloarea prestațiilor serviciilor de exploatare, fără ca masa lemnoasă să fie exploatată;

– s-a valorificat masa lemnoasă la populație, fără ca masa lemnoasă să fi fost vândută la licitație;

– s-a constatat un management defectuos din partea șefului Ocolului Silvic Focșani și directorului Direcției Silvice Vrancea, reținându-se că și subordonații nominalizați într-un tabel anexă au avut o activitate defectuoasă.

Efectuându-se cercetări, s-a stabilit că inculpații au determinat prin marcarea nelegală, respectiv prin folosirea nelegală a ciocanelor de marcat, tăieri ilegale de arbori, rezultând în final un volum de masă lemnoasă exploatată în plus față de amenajamentul silvic și decât în autorizațiile de exploatare.

Referitor la arborii determinați ca fiind marcați nelegal în expertizele efectuate în cauză în timpul urmăririi penale, s-a stabilit că la controlul efectuat în suprafețele de pădure de către inculpați, conform fișelor posturilor, au fost găsite mai multe cioate decât în actele de punere în valoare sau provenind de la alți arbori decât cei reținuți în documentele de punere în valoare, care însă nu pot fi reținute ca având o marcă silvică legală. Pentru identificarea arborilor tăiați nelegal, verificările trebuie să pornească de la inventarierea cioatelor marcate, care prezintă marcă silvică, și a cioatelor nemarcate, care nu prezintă cioplaje la bază, cioplaje pe care se aplică vopseaua folosită la punerea în valoare și amprenta instrumentului de marcat. În ce privește cioatele care prezintă cioplaje fără vopsea și fără amprenta instrumentului de marcat, acestea pot fi încadrate în categoria tăierilor ilegale numai după inventarierea tuturor cioatelor și după stabilirea concordanței dintre arborii rezultați astfel și cei trecuți în autorizațiile de exploatare. Concluzia este că cioatele care prezintă marcă silvică autentică sunt cele care au cioplaje, vopsea și amprentă clară sau lizibilă a instrumentului de marcat. De foarte multe ori însă, pe teren s-au găsit cioate care poartă amprentă imprimată parțial, aplicată peste vopsea, cioplaje efectuate la data punerii în valoare a arborilor pe care s-au aplicat însă marcaje după exploatarea masei lemnoase. Expresia ,,marcă silvică” nu este înțeleasă întotdeauna ca fiind amprenta unui dispozitiv special de marcat silvic autentic. Aceasta înseamnă că prin ,,marcă silvică” se înțelege și o urmă lăsată de un oricare alt dispozitiv de marcat care fie imită instrumentul autentic, fie are o altă formă.

În legătură cu urmele lăsate de dispozitivele de marcat autentice, unul din experții desemnați pentru efectuarea unei expertize tehnice judiciare a declarat că este imposibilă efectuarea marcării cu ciocanul silvic fără să se imprime pe copac și indicativul ciocanului de marcat, rezultând, per a contrario, că mărcile identificate cu ocazia cercetărilor efectuate în prezenta cauză, care nu au și indicativul ciocanului de marcat, nu provin de la ciocanul silvic, ci de la dispozitive artizanale de marcat. S-a mai reținut că expertul a lămurit procedeul de marcare cu ciocanul silvic, rezultând astfel, fără nicio îndoială, că niciunul dintre inculpații din această cauză nu putea să folosească ciocanul de marcat fără ca pe arborii respectivi să se imprime indicativul ciocanului ce le-a fost încredințat.

Fiind concluzia unei persoane autorizate pentru elucidarea acestei probleme, respectiv a unui expert de specialitate, s-a apreciat că această susținere înlătură fără dubiu și în totalitate susținerile martorilor care au declarat la urmărirea penală că știu că inculpații B.C., P.G. și B.G. le-au înmânat unor persoane ciocanele silvice pentru ca acestea să aplice în mod superficial, pentru a nu impregna pe copac și indicativul ciocanului de marcat. Depozițiile acestor martori nu pot fi reținute, mai ales că din documentele aflate la Ocolul Silvic Focșani rezultă că niciunul dintre martorii care a declarat cu privire la aceste împrejurări nu au participat la activitatea de marcare.

Din analiza expertizelor efectuate, coroborată cu documentele aflate la dosar, privitor la suprafețele de pădure care au făcut obiectul controlului în baza căruia s-a stabilit un prejudiciu rezultat în urma unor tăieri ilegale, au rezultat următoarele împrejurări esențiale în această cauză:

– la activitatea de marcare cu ciocanele silvice care la data controlului nu se mai aflau în posesia inculpaților, fiind predate, a participat pădurarul Ș.G.;

– arborii care poartă o marcă autentică obținută cu ciocanele silvice primite în acest scop de către inculpați sunt aceiași și în autorizațiile de exploatare și în actele de punere în valoare;

– în privința cioatelor identificate prin mărci silvice neautentice, acestea pot fi considerate urme de tăieri ilegale, marcarea fiind făcută cu instrumente artizanale;

– marcarea cu ciocanul silvic nu se poate face superficial, întotdeauna ciocanul silvic lasă și indicativul pe lemn;

– valorificarea materialului lemnos a avut loc prin grija altor persoane decât a inculpaților din prezenta cauză;

– nu au fost identificate cioate pe care să existe amprenta de marcă silvică autentică și care să provină din exploatarea de arbori, care nu să fie incluși în acte de punere în valoare;

– controlul a avut în vedere și marcări anterioare, la care s-a folosit vopsea de aceeași culoare, arborii marcați fiind însă evidențiați în alte    APV-uri și alte autorizații de exploatare;

– mărcile pe care nu se recunoaște amprenta clară a ciocanului de marcat, inclusiv indicativul alfanumeric, nu pot fi reținute că provin de la ciocanele silvice folosite de inculpați cu ocazia marcărilor, aplicarea acestor mărci neputând fi reținută inculpaților.

În ce privește prejudiciul calculat ca fiind rezultat în urma tăierilor nelegale de arbori în modalitatea marcărilor nelegale și prin folosirea defectuoasă a ciocanului silvic, instanța a precizat că în raportul de audit au fost avute în vedere volumele de masă lemnoasă calculate pe baza cioatelor inventariate în partizi pe care s-a găsit vopsea folosită la marcare, fără să se facă distincție între aceste cioate și cele pe care se regăsește efectiv amprenta ciocanelor de marcat înmânate inculpaților cu delegație. În actul de sesizare s-a reținut că tăierea ilegală de arbori efectuată de persoane nedeterminate întru totul s-a făcut la instigarea inculpaților. Este de menționat că instigarea reprezintă fapta unei persoane care determină cu intenție o altă/alte persoane să săvârșească cu sau fără vinovăție o faptă prevăzută de legea penală. Pentru a exista instigare trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

– să existe o acțiune efectivă de determinare a instigatorului asupra celui instigat;

– activitatea de determinare să privească săvârșirea unei fapte penale;

– să nu existe o hotărâre preexistentă a instigatului de a săvârși fapta respectivă;

– acțiunea de instigare să fie de natură a-l determina pe cel instigat să săvârșească fapta la care a fost instigat.

În speță, în ce privește prima condiție, instanța de fond a reținut că din niciuna din probele administrate în cauză nu rezultă că vreunul din inculpați a determinat prin rugăminți, îndemnuri, daruri, presiuni, una din persoanele sau toate persoanele care alcătuiau echipele care au realizat exploatarea masei lemnoase din partizile în care inculpații au făcut marcarea să taie arbori nelegal peste cantitatea înscrisă în APV-uri și autorizațiile de exploatare. S-a considerat că este exclus ca inculpații să răspundă pe baza unei prezumții creată de organele de control, aflată în contradicție cu prezumția de nevinovăție, garantată oricărei persoane cercetate. Nicio probă nu indică, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpații au avut o acțiune efectivă de determinare a tăierii unor arbori nemarcați corespunzător cu ciocanul silvic. De altminteri, din nicio probă nu rezultă că inculpații cunoșteau la momentul efectuării marcării persoanele care urmau să taie arborii marcați ori să exploateze efectiv masa lemnoasă, pentru ca apoi să intervină în mod direct printr-o acțiune specifică instigării în sensul noțiunii juridice. În însuși actul de sesizare, persoanele despre care se susține că au fost instigate apar ca fiind în număr nedeterminat, aspect care, din punct de vedere juridic, înseamnă că ar duce la o instigare colectivă ce nu constituie modalitatea participației penale. În fine, eventuala marcare de către inculpați a unui număr mai mare de arbori decât cel autorizat sau decât cel care apare în     APV-uri nu poate realiza conținutul vreuneia din modalitățile în care se realizează instigarea. Această operațiune de marcare nu este nici aptă, nici suficientă să realizeze vreuna din acțiunile în care se realizează instigarea. În ceea ce privește condiția ca activitatea de determinare să privească săvârșirea unei fapte penale, din actele dosarului de urmărire penală nu rezultă că inculpații au acționat în vreuna din modalitățile instigării pentru ca instigații, rămași nedeterminați, să conducă la tăieri ilegale – faptă penală. Referitor la condiția inexistenței hotărârii preexistente a instigaților de a săvârși tăierile ilegale, pentru analiza acesteia era absolut necesară identificarea, determinarea persoanelor despre care în actul de sesizare se susține că au comis tăierile ilegale. Aspectul legat de persoanele care au avut calitatea de instigat a rămas neelucidat, astfel încât analiza condițiilor pentru existența instigării apare ca fiind lipsită de sens.

Prin urmare, analiza celorlalte două condiții, și anume activitatea de instigare să fie de natură a-l determina pe cel instigat să săvârșească fapta, precum și condiția ca cel instigat să treacă la săvârșirea faptei, este sterilă și fără sens. Nu rezultă că acțiunea inculpaților de marcare a arborilor cu ciocanele primite pe bază de delegație a fost de natură să determine persoanele care au tăiat arbori să taie și arbori marcați nelegal și nu rezultă că persoanele care au tăiat lemne, nedeterminate, au tăiat arbori ca urmare a acțiunii inculpaților.

Față de toate aceste considerente, prima instanță a apreciat că în cauză nu rezultă că sunt îndeplinite condițiile, elementele constitutive ale instigării la tăiere ilegală de arbori, reținută în sarcina inculpaților P.G., B.G., B.C. și T.G.

Împotriva sentinței penale sus-menționate, în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani și partea civilă RNP – Romsilva, Direcția Silvică Vrancea, care au apreciat hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică, sub aspectul greșitei achitări a inculpaților.

S-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina acestora din infracțiunile de folosire, fără drept, a dispozitivelor de marcat, prevăzută în art. 112 din Legea nr. 46/2008, și participație improprie la tăiere, fără drept, de arbori, prevăzută în art. 52 alin. (2) C.pen. raportat la art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 în infracțiunile de abuz în serviciu, prevăzută în art. 297 C.pen., și participație improprie la tăiere, fără drept, de arbori, prevăzută în art. 52 alin. (2) C.pen. raportat la art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008. Partea civilă RNP – Romsilva, Direcția Silvică Vrancea a solicitat obligarea inculpaților, în solidar, la plata sumei de 351.337 lei, cu titlu de daune cauzate fondului forestier, proprietatea publică a statului.

Analizând cauza prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 417 alin. (2) C.pr.pen., Curtea de Apel Galați a reținut următoarele:

Raportul de audit efectuat la Ocolul Silvic Focșani în perioada 1-12 noiembrie 2010 nu poate constitui mijloc de probă în sensul prevăzut de Codul de procedură penală, el fiind un mijloc de sesizare a organelor de urmărire penală cu privire la săvârșirea unor infracțiuni. Martorii au precizat în mod constant că inculpații le spuneau să aplice ciocanul silvic într-o parte și să nu lovească puternic ca să nu se imprime amprenta ciocanului silvic. De asemenea, martorii au mai menționat că uneori efectuau marcări fără vopsea, tot în scopul de a nu se observa amprenta ciocanului silvic, iar uneori inculpații nu dădeau numere curente și măsurau arborii marcați fără a-i trece în fișele de inventar. În sarcina inculpaților se reține un prejudiciu total de 351.337 lei, cu titlu de daune cauzate fondului forestier, proprietatea publică a statului, ca urmare a activității desfășurate de aceștia și prezentate de martori.

Din raportul de expertiză rezultă că au fost tăiați arbori care nu prezintă amprenta ciocanului de marcat, ci a altor dispozitive artizanale, a căror aplicare s-a făcut cu scopul de a se asigura o prezumtivă legalitate a tăierii arborilor respectivi. Acești arbori au fost trecuți la prejudiciul solicitat de partea civilă ca fiind realizat prin activitatea infracțională a inculpaților.

În aceste condiții, singura probă obiectivă care este cât mai aproape de adevăr este expertiza tehnică efectuată în cauză, expertiză care a stabilit atât activitatea infracțională a fiecărui inculpat, cât și valoarea prejudiciului pentru fiecare dintre aceștia.

Infracțiunile la regimul silvic sunt în continuare incriminate în Legea nr. 46/2008, în afară de infracțiunea folosirii ilegale a ciocanului de marcat prevăzută în reglementarea anterioară a Legii nr. 46/2008 la art. 112, aspect ce dovedește fără echivoc intenția legiuitorului de dezincriminare a acestei fapte. Totuși, activitatea infracțională a inculpaților reținută și descrisă în raportul de expertiză întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută în art. 248 C.pen. din 1969. Încadrarea juridică corectă este aceea sus-menționată, deoarece partea civilă RNP – Romsilva este o instituție de interes public care administrează fondul public, respectiv fondul forestier al statului. De asemenea, constituie infracțiune de abuz în serviciu producerea unei pagube în patrimoniul unei instituții publice. Referitor la inculpații B.C., P.G. și T.G, în calitatea acestora de angajați, respectiv de tehnicieni silvici, aceștia au calitatea de funcționari publici îndeplinind acte de interes public (administrarea și gestionarea fondului forestier al statului prin activitățile ce le desfășurau, de marcare a copacilor ce puteau face obiectul tăierilor de către persoane autorizate).

Activitatea infracțională a inculpaților, de marcare necorespunzătoare a arborilor din partidele u.a. 48 A, u.a. 48 B, C și u.a. 80, ce a dus la tăierea ilegală a unor arbori de către persoane care au acționat fără vinovăție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de participație improprie la tăiere, fără drept, de arbori, prevăzută în art. 52 alin. (2) C.pen. raportat la art. 107 din Legea nr. 46/2008, republicată.

Legea penală mai favorabilă este vechiul Cod penal, atât în ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor, cât și a regulilor ce reglementează concursul de infracțiuni.

Raportat la valoarea prejudiciului reținut prin raportul de expertiză și la activitatea infracțională a inculpaților stabilită tot prin același raport, Curtea de Apel Galați a apreciat că scopul sancțiunii penale poate fi atins, în cazul inculpaților B.C., P.G și T.G., și prin aplicarea unor pedepse îndreptate spre minimul special prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare, suspendarea condiționată pe durata termenului de încercare prevăzută la art. 82 C.pen. Aceeași concluzie rezultă și dacă se are în vedere persoana inculpaților, aceștia fiind la primul impact cu legea penală.

În ceea ce îl privește pe inculpatul B.G., Curtea de Apel Galați a statuat că, în baza dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. c) C.pr.pen., se impune achitarea acestuia pentru faptele deduse judecății, deoarece nu sunt probe certe că acesta a săvârșit infracțiunile care au fost reținute în sarcina sa.

Față de cele expuse mai sus, instanța de apel a dispus:

I. Condamnarea inculpatului T.G. la o pedeapsă de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută în art. 248 C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen.

Condamnarea aceluiași inculpat la o pedeapsă de 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la tăiere, fără drept, de arbori prevăzută în art. 31 alin. (2) C.pen. din 1969 raportat la art. 107 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. d) din Legea nr. 46/2008, republicată.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) cu referire la art. 34 lit. b) C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen., executarea de către același inculpat a pedepsei celei mai grele, de 1 an și 2 luni închisoare, sporită la 1 an și 4 luni închisoare.

Aplicarea față de același inculpat a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. din 1969.

În baza dispozițiilor art. 81 C.pen. din 1969, suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare prevăzută în art. 82 din același cod, respectiv 3 ani și 4 luni.

II. Condamnarea inculpaților B.C. și P.G. la o pedeapsă de câte 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută în art. 248 C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen.

Condamnarea acelorași inculpați la o pedeapsă de câte 7 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la tăiere, fără drept, de arbori, prevăzută în art. 31 alin. (2) C.pen. din 1969 raportat la art. 107 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. d) din Legea nr. 46/2008, republicată.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a) cu referire la art. 34 lit. b) C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen., executarea de către aceiași inculpați a pedepsei celei mai grele, de 8 luni închisoare, sporită la 9 luni închisoare.

Aplicarea față de aceiași inculpați a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. din 1969.

În baza dispozițiilor art. 81 C.pen. din 1969, suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare prevăzută în art. 82 din același cod, respectiv 2 ani și 9 luni.

III. În baza dispozițiilor art. 396 alin. (5) cu referire la art. 16 alin. (1) lit. c) C.pr.pen., achitarea inculpatului B.G. pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută în art. 248 C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C.pen. și de participație improprie la tăiere, fără drept, de arbori, prevăzută în art. 31 alin. (2) C.pen. din 1969 raportat la art. 107 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. d) din Legea nr. 46/2008, republicată.

IV. Admiterea, în parte, a pretențiilor civile formulate de partea civilă RNP – Romsilva, Direcția Silvică Vrancea.

C.11. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu-Mureș

C.11.1. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiecți activi: reprezentanți și salariați ai unei societăți comerciale având ca obiect exploatarea masei lemnoase. Elemente constitutive. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, în cursul anului 2010, a arborilor nemarcați și sustragerea acestora în scopul valorificării, acțiunile inculpaților producând un prejudiciu de 1.070.486 lei. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a pedepsei: suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, suspendarea condiționată a executării pedepsei, respectiv în regim de detenție. Legea penală mai favorabilă.

Fapta inculpaților care, în cursul anului 2010, în calitate de reprezentanți ori salariați ai unei societăți comerciale având ca obiect exploatarea masei lemnoase, au tăiat ilegal arbori nemarcați și au sustras materialul lemnos pentru valorificare, creând un prejudiciu total de 1.070.486 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 și alin. (2) lit. a) și în art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a) C.pen. din 1969 (texte legale în vigoare la data comiterii faptelor).

Inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, apărările acestora fiind înlăturate de instanță pe baza materialului probator administrat.

Achitarea unor inculpați în primă instanță, condamnarea lor în calea de atac a procurorului, chiar cu executarea pedepsei în regim de detenție.

(C. Ap. Târgu-Mureș, S. pen., Dec. pen. nr. 60/A/2014)

La data de 13.03.2012, în dosarul nr.1538/289/2011, Judecătoria Reghin a pronunțat Sentința penală nr. 85/2012, prin care:

I. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C.pr.pen. din 1969, l-a achitat pe inculpatul T.O. pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori prevăzută în art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 (texte legale în vigoare la data comiterii faptei).

II. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C.pr.pen. din 1969, l-a achitat pe inculpatul T.I. pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tăiere ilegală de arbori prevăzută în art. 25 C.pen. din 1969 raportat la art. 108 alin. (1) lit. d ) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 (texte legale în vigoare la data comiterii faptei).

III. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C.pr.pen. din 1969, i-a achitat pe inculpații B.D. și G.A.M. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt de arbori prevăzută în art. 26 C.pen. din 1969 raportat la art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969.

IV. În temeiul art. 25 C.pen. din 1969 raportat la art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și 37 lit. a) C.pen. din 1969, l-a condamnat pe inculpatul J.T. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de instigare la tăiere ilegală de arbori și, conform art. 83 alin. (1) C.pen. din 1969, a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 27/2010 a Judecătoriei Reghin, rămasă definitivă prin neapelare, și a dispus executarea în întregime a acestei pedepse, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare.

În baza art. 88 C.pen. din 1969 a dedus din durata pedepsei aplicate durata reținerii și a arestării preventive de la data de 10 iunie 2010 la data de 16 iunie 2010, iar în baza și în condițiile prevăzute la art. 71 alin. (2) C.pen. din 1969 a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din același cod.

V. În temeiul art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 raportat la art. 320¹ alin. (7) C.pr.pen. din 1969, l-a condamnat pe inculpatul B.P. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori.

În temeiul art. 81 alin. (1) C.pen. din 1969, a suspendat condiționat executarea pedepsei, pe o durată de 5 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 alin. (1) din același cod.

VI. În temeiul art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 raportat la art. 320¹ alin. (7) C.pr.pen. din 1969, l-a condamnat pe inculpatul P.P. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori.

În baza art. 81 alin. (1) C.pen. din 1969, a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 5 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 alin. (1) din același cod și, conform art. 359 C.pr.pen., din 1969 i-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. din 1969, a căror nerespectare atrăgea revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În temeiul și în condițiile art. 71 alin. (2) C.pen. din 1969, a interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din același cod și, de asemenea, conform art. 71 alin. (5) din același cod, a constatat suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului.

VII. În temeiul art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 raportat la art. 320¹ alin. (7) C.pr.pen. din 1969, i-a condamnat pe inculpații S.P., S.V. și P.I. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere ilegală de arbori, iar în baza art. 81 alin. (1) C.pen. din 1969 a suspendat condiționat executarea pedepsei pe o durată de 5 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 alin. (1) C.pen. din 1969 și, conform art. 359 C.pr.pen. din 1969, i-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. din 1969, a căror nerespectare atrăgea revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În temeiul și în condițiile art. 71 alin. (2) C.pen. din 1969, a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din același cod și, de asemenea, conform art. 71 alin. (5) C.pen. din 1969, a constatat suspendată executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului.

VIII. În baza art. 346 alin. (1) C.pr.pen. din 1969, a respins acțiunea civilă exercitată de partea civilă RNP – Romsilva, Direcția Silvică Mureș și, în consecință, a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii luate în cursul urmăririi penale.

Situația de fapt a fost următoarea:

În perioada anilor 2008-2010, partea responsabilă civilmente societatea ,,L.” SRL Sângeorz Băi, administrată de către inculpații T.O. și T.I., a avut în exploatare, pe raza Ocolului Silvic Răstolița din cadrul RNP – Romsilva, Direcția Silvică Mureș, parchete în zona Pescoasa (u.p. VI) și Țiganca (u.p. IV)

Deși în contractele încheiate direct cu Direcția Silvică Mureș sau în cele cesionate de societatea ,,M. EXIM” SRL Toplița erau indicate strict natura operațiunilor ce trebuiau executate în partizile concesionate și dimensiunile arborilor ce trebuiau exploatați din acestea de către partea responsabilă civilmente, inculpații T.I. și T.O. au ales să depășească volumul masei lemnoase încuviințat a fi exploatat. Deopotrivă, cu toate că organele silvice, pe suprafețele de teren concesionate părții responsabile civilmente, procedaseră la marcarea arborilor ce se impuneau a fi exploatați, s-a procedat sub directa îndrumare a coinculpaților J.T. și T.I. la valorificarea unui volum de masă lemnoasă mai mare decât cel stabilit contractual, acești doi coinculpați fiind cei care, în teren, dădeau indicațiile de tăiere a arborilor și de transportare a lor la rampa de încărcare.

Procedând în acest mod, inculpații au tăiat ilegal arbori nemarcați și au sustras materialul lemnos pentru valorificare, creând un prejudiciu total de 1.070.486 lei.

Sentința pronunțată de instanța de fond, în termen legal, a fost atacată cu recurs (deci anterior intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală) de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin, inculpatul J.T. și partea civilă RNP – Romsilva, Direcția Silvică Mureș. Criticând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii judecătorești astfel pronunțate, Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin a solicitat ca în urma admiterii căii de atac astfel promovate, desființându-se parțial sentința penală criticată, inculpații T.O., T.I., B.D. și G.A.M. să fie condamnați potrivit învinuirilor reținute în sarcină, și toți inculpații, în solidar cu partea responsabilă civilmente, să fie obligați la plata de despăgubiri către partea civilă.

Judecând recursul, Curtea de Apel Târgu-Mureș a reținut următoarele:

Martorii audiați în cauză au învederat faptul că inculpații T.O. și T.I. se deplasau frecvent în partizile concesionate de partea responsabilă civilmente, că amândoi, împreună cu coinculpatul J.T., studiau dimensiunile arborilor exploatați, ce erau aduși la rampa de încărcare și că volumul de material lemnos exploatat zilnic, chiar și în zile nelucrătoare ale săptămânii, era însemnat, deoarece resursele materiale (utilajele) și cele umane de care dispunea partea responsabilă civilmente erau mari. Scopul pentru care inculpatul T.O. a acționat în modalitatea anterior expusă a fost acela de a obține importante foloase financiare de la agenții economici cu obiect de activitate în confecționarea mobilei. Acest inculpat se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de furt de arbori, în formă continuată, deoarece venea în teren, inspecta calitatea și dimensiunea arborilor exploatați și, colaborând cu celălalt administrator al firmei, fratele său, coinculpatul T.I., știa de modul în care se exploatau partizile concesionate, dovadă fiind tentativa sa de mituire a martorului O.G.I., pentru ca acesta să nu-și îndeplinească atribuțiile de serviciu ce îi reveneau în controlul desfășurat pe terenurile exploatate de partea responsabilă civilmente.

În ceea ce îl privește pe inculpatul T.I., avându-se în vedere probele administrate, rezultă că acesta, în primele cinci luni ale anului 2010, a instigat angajații părții responsabile civilmente nu doar să taie, de pe partizile concesionate, arbori nemarcați, dar a și transportat lemnul astfel exploatat la rampa acestei părți, însușindu-și-l astfel pe nedrept. Coinculpații din prezenta cauză (ce au recurs la procedura simplificată a judecării în cazul recunoașterii vinovăției) au învederat faptul că inculpatul T.I. i-a determinat să taie arbori nemarcați, care erau apoi transportați, cu ajutorul coinculpaților, ce lucrau pe utilajele părții responsabile civilmente, la rampă; în continuare, materialul lemnos astfel obținut era încărcat în camioane și transportat la diverși cumpărători. Acești angajați ai părții responsabile civilmente au fost determinați de inculpatul T.I. să acționeze în modul relatat anterior, deoarece acesta le-a spus că „va rezolva” problema arborilor tăiați ilegal, iar frica de a nu fi plătiți pentru munca prestată și de a nu-și putea întreține familiile i-a determinat să se conformeze dispozițiilor inculpatului.

Se observă, așadar, că și inculpatul T.I. se face vinovat de săvârșirea faptelor ce i-au fost reținute în sarcină, fapte care, ca și în cazul inculpatului T.O., sunt calificate a fi infracțiuni într-o lege specială, există și au fost comise, de fiecare dintre aceștia, cu forma de vinovăție a intenției directe.

Cu referire la coinculpații G.A.M. și B.D., este de menționat că același probator a demonstrat că aceștia, în calitate de angajați ai părții responsabile civilmente, au contribuit, prin transportarea materialului lemnos tăiat ilegal, de către coinculpații P.I., B.P., P.P., S.V., S.P. și P.I., la săvârșirea infracțiunii de furt de arbori, în formă continuată. Acești doi inculpați aveau cunoștință de faptul că, la solicitarea expresă a inculpaților J.T. și T.I., fasonatorii mecanici procedau la tăieri ilegale de arbori, arbori pe care ei doi, cu ajutorul utilajelor ce le conduceau, îi transportau din pădure la rampa ce aparținea societății ai cărei angajați erau, unde acești arbori tăiați ilegal erau încărcați în camioane. Atât fasonatorii mecanici, cât și inculpați G.A.M. și B.D. știau că arborii respectivi erau nemarcați și tăiați ilegal. Asigurând transportul arborilor tăiați ilegal de la locul lor de exploatare la rampa de încărcare, cei doi inculpați menționați anterior i-au ajutat pe inculpații T.O. și T.I. să sustragă, în primele cinci luni ale anului 2010, arborii tăiați ilegal de pe partizile concesionate de partea responsabilă civilmente. Acționând în acest mod, cei doi inculpați au intrat în sfera ilicitului penal, fiecare comițând, cu intenție directă, infracțiunea de complicitate la infracțiunea de furt de arbori, în formă continuată.

Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Târgu-Mureș a desființat parțial sentința atacată și, rejudecând cauza:

I. În conformitate cu art. 5 C.pen., a înlăturat prevederile alin. (2) lit. a) al art. 108, respectiv al art. 110 din Legea nr. 46/2008 din încadrarea juridică a faptelor inculpaților T.O., T.I., J.T., B.D. și G.A., de tăiere ilegală de arbori și respectiv furt de arbori, precum și prevederile art. 37 lit. a) C.pen. din 1969 referitoare la starea de recidivă din încadrarea juridică a faptei de instigare la infracțiunea de tăiere ilegală de arbori a inculpatului J.T., ca urmare a intervenirii legii mai favorabile.

II. L-a condamnat pe inculpatul T.O., pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori prevăzută în art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 și art. 5 C.pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 86¹, art. 86² și art. 86³ C.pen. din 1969, a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 6 ani.

III. L-a condamnat pe inculpatul T.I., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tăiere ilegală de arbori prevăzută în art. 25 C.pen. din 1969 raportat la art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 și art. 5 C.pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

L-a condamnat pe același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori prevăzută în art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 și art. 5 C.pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 10 din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.pen. din 1969, a contopit pedepsele aplicate în cea mai grea dintre ele, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 71 alin. (2) C.pen. din 1969, a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C.pen. din 1969.

IV. I-a condamnat pe inculpații B.D. și G.A.M., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt de arbori prevăzută în art. 26 C.pen. din 1969 raportat la art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 și art. 5 C.pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 16 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 raportat la art. 81 și art. 82 C.pen. din 1969, a suspendat condiționat executarea pedepselor aplicate inculpaților sus-menționați, pe un termen de încercare de 5 ani.

V. În temeiul art. 25 C.pen. din 1969 raportat la art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 și art. 5 C.pen., l-a condamnat pe inculpatul J.T. la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de instigare la tăiere ilegală de arbori.

În temeiul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 187/2012, a menținut dispozițiile primei instanțe de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 27/2010 a Judecătoriei Reghin și de cumulare a acestei pedepse cu pedeapsa aplicată în cauză, urmând ca inculpatul J.T. să execute pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare.

C.12. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești

C.12.1. Tăierea, fără drept, de arbori. Subiectul activ: fără calitate specială. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, a unui număr de 134 de arbori nemarcați din fondul forestier național. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere – unul din inculpați a avut o conduită nesinceră și mai suferise condamnări anterioare.

Fapta inculpaților care, în perioada iulie-septembrie 2008, au tăiat de pe picior un număr de 134 de arbori nemarcați, cu o valoare de 11.621,18 lei, arbori din fondul forestier național, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptei).

(Jud. Topoloveni, Sent. pen. nr. 100/2011, definitivă prin nerecurare)

Prin Sentința penală nr. 100/2011, pronunțată de Judecătoria Topoloveni în dosarul nr. 1359/828/2010, inculpații T.I.I. și I.M. au fost condamnați la pedeapsa de 4 ani, respectiv 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere, fără drept, de arbori prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art.74 lit. a) și lit. c), art. 76 lit. c) și art. 80 C.pen. din 1969.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 6 septembrie 2008, organele de poliție și silvice au depistat în flagrant, într-o pădure amplasată în zona „Valea Grecilor” – Moșteni Greci din comuna Boțești, pe inculpatul I.M. care, cu o drujbă marca Stihl, fasona mai mulți arbori esență stejar, care fuseseră doborâți anterior. Cu această ocazie, s-a stabilit că toți cei 134 de arbori ce au fost inventariați prezentau urmă de tăiere proaspătă, se aflau chiar lângă cioata produsă în urma tăierii și aveau coronamentul verde. În timpul acestei constatări, la suprafața menționată s-a prezentat și inculpatul T.I.I., care a precizat că pădurea îi aparține și a invocat că, din cele 134 de cioate arbori nemarcați, o parte prezintă tăietură mai veche. Susținerea acestui inculpat a fost însă înlăturată de probatoriul administrat, pe baza căruia s-a stabilit că toți cei 134 de arbori doborâți nelegal nu prezentau marca silvică, stabilindu-se valoarea totală de 11.621,18 lei, de peste 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui cub de masă lemnoasă pe picior, care, la data săvârșirii faptelor, era de 74 lei, conform adresei de evaluare a prejudiciului.

S-a stabilit că în cursul anului 2007, inculpatul T.I.I. a achiziționat un gater, iar în primăvara anului 2008 a cumpărat suprafețe de pădure de la martorii B.M. și V.N., pădurile acestora aflându-se în directă vecinătate și însumând o suprafață de circa 3 ha teren. După dobândirea acestui teren, inculpatul T.I.I. l-a condus pe celălalt coinculpat, I.M., în suprafața de pădure și i-a pus la dispoziție o drujbă, spunându-i că arborii trebuie tăiați în totalitate, cu toate că aceștia nu prezentau marcă silvică și nu se efectuase în prealabil procedura de marcare a materialului lemnos potrivit dispozițiilor legii, expres reglementate de Codul silvic. Pe baza acestei înțelegeri – începând cu luna iulie 2008 și până în luna septembrie 2008 – inculpatul I.M. a doborât de pe picior 134 de arbori nemarcați de pe picior, inculpatul T.I.I. prezentându-se de fiecare dată la pădure pentru a sorta materialul lemnos extras, în lemn de foc și lemn de lucru.

După doborârea arborilor, aceștia erau transportați cu un tractor cu remorcă de către martorul P.N.A., la solicitarea inculpatului T.I.I., mergând în acest scop în pădure de circa 4-5 ori în decurs de 2-3 săptămâni.

Referitor la încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpaților, constând în săvârșirea mai multor acte materiale, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în intervalul iulie-septembrie 2008, acte care, fiecare în parte realizează conținutul infracțiunii de tăiere ilegală de material lemnos din fondul forestier național, prin atingerea adusă relațiilor sociale menite să protejeze fondul forestier, ca factor esențial în menținerea calității mediului la un nivel optim, se constată că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969 privind infracțiunea continuată.

La stabilirea și individualizarea pedepselor trebuie să se aibă în vedere criteriile generale prevăzute la art. 72 C.pen. din 1969, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator, gradul de pericol social concret al faptei comise de fiecare inculpat, în raport de împrejurările în care au fost săvârșite – în participație penală și în formă continuată –, scopul urmărit, rezultatul socialmente periculos produs asupra calității mediului raportat și la volumul ridicat de material lemnos doborât ilegal, dar și circumstanțele personale ale inculpaților. Referitor la acest ultim aspect se observă că inculpatul T.I.I. a adoptat în mod constant o atitudine nesinceră pe parcursul derulării prezentei proceduri judiciare, iar acesta nu se află la primul contact cu legea penală, așa cum rezultă din fișa de cazier ce confirmă existența unor condamnări anterioare care, deși nu atrag starea de recidivă, întrucât s-a împlinit termenul de reabilitare, fiind incidente astfel dispozițiile art. 38 alin. (2) C.pen. din 1969, oferă date ce justifică aplicarea pedepsei cu închisoare într-un cuantum de natură a asigura resocializarea inculpatului. Cu toate acestea, se vor avea în vedere și aspectele inserate în conținutul referatului de evaluare psiho-socială întocmit de consilierul de probațiune din cadrul Tribunalului Argeș, potrivit cărora inculpatul beneficiază de resurse interne care îl pot ajuta să nu mai comită fapte penale în viitor, dar și de resurse externe care îl pot sprijini în demersurile sale de reintegrare socială, referitoare în principal la familia sa și la responsabilitățile ce decurg din faptul că este singurul întreținător pentru soția și cei doi copii care au probleme de sănătate majore, concluzionându-se că inculpatul prezintă perspective de a fi reintegrat în comunitate.

Coroborând toate aceste elemente, se poate aprecia că scopul preventiv-educativ al pedepsei, astfel cum este reglementat de dispozițiile art. 52 C.pen. din 1969, se poate realiza și prin aplicarea unei pedepse orientate spre minimul prevăzut de textul incriminator.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei, constatând îndeplinite cumulativ condițiile menționate la art. 86¹ C.pen. din 1969 atât în ceea ce privește cuantumul pedepsei, cât și posibilitatea inculpatului T.I.I. de reinserție socială, fără executarea efectivă a pedepsei privative de libertate ce va constitui un avertisment pentru acesta, se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș pe o durată de 6 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 86² C.pen. din 1969.

În ceea ce îl privește pe inculpatul I.M., potrivit fișei de cazier judiciar, se reține că acesta nu s-a confruntat până acum cu rigorile legii penale, iar pe parcursul cercetărilor a adoptat o atitudine sinceră, s-a prezentat în mod constant în fața autorităților și a înlesnit descoperirea participanților. Aceste date ce particularizează persoana inculpatului justifică reținerea circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute la art. 74 alin. (1) lit. a) și lit. c) C.pen. din 1969 și, pe cale de consecință, se apreciază că aplicarea unei pedepse sub minimul prevăzut de textul incriminator este de natură a asigura reinserția socială a inculpatului ce prezintă perspective de a fi reintegrat în comunitate, astfel cum rezultă și din referatul de evaluare psiho-socială întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș. Față de aspectele anterior reținute, în ceea ce privește circumstanțele personale ale inculpatului, dar având în vedere și comportamentul său după comiterea faptei, reținând că inculpatul și-a manifestat regretul față de conduita antisocială adoptată, asumându-și responsabilitatea infracțiunii săvârșite, se poate aprecia că reintegrarea acestuia se poate realiza și fără executarea efectivă a pedepsei privative de libertate. În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 86¹ C.pen. din 1969, se va dispune suspendarea executării pedepsei sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș pe o durată de 5 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 86² C.pen. din 1969.

C.12.2. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiectul activ: reprezentant al unei societăți comerciale care avea ca obiect de activitate exploatarea lemnului. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, a unui număr de 411 arbori nemarcați din fondul forestier național, în scopul sustragerii materialului lemnos, în valoare totală de 283.199,50 lei (fără TVA). Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Fapta inculpatului, în calitate de reprezentant al unei societăți comerciale având ca obiect de activitate exploatarea materialului lemnos, care, în perioada anilor 2008-2009, a tăiat, fără drept, un număr de 411 arbori nemarcați din fondul forestier național, în valoare de 283.199,50 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen. din 1969 (texte legale în vigoare la data comiterii faptelor).

Apărarea inculpatului, în sensul că a avut încuviințarea verbală a personalului silvic de a tăia arbori, a fost înlăturată de către instanță pe baza materialului probator administrat în cauză.

(Jud. Râmnicu Vâlcea, Sent. pen. nr. 213/2013, definitivă prin nerecurare)

Prin Sentința penală nr. 213/2013, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea în dosarul nr. 12395/288/2012, inculpatul a fost condamnat la 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei principale, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 33 lit. a), art. 74 și art. 76 C.pen. din 1969. Deopotrivă, instanța a aplicat dispozițiile art. 64, art. 71 și art. 81 C.pen. din 1969.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Organele de cercetare penală au fost sesizate la data de 4 iunie 2009 de către Ocolul Silvic Stoiceni cu privire la faptul că inculpatul, reprezentant al societății ,,R.A.S.” SRL, a tăiat fără marcă silvică și sustras mai mulți arbori din fondul forestier administrat de această unitate silvică.

Efectuându-se cercetări, s-a stabilit că, în urma controalelor efectuate în timpul lucrărilor de exploatare a unei suprafețe de pădure de către societatea ,,R.A.S.” SRL, s-au constatat tăieri ilegale de arbori, rezultatele fiind consemnate în procesele-verbale întocmite de reprezentanții Ocolului Silvic Stoiceni, aspecte aduse la cunoștința inculpatului. Arborii ce urmau să facă obiectul exploatării în baza contractelor de exploatare masă lemnoasă au fost marcați și individualizați prin număr de ordine aplicat pe cioplaj la înălțimea de 1,3 m, fiind aplicată amprenta ciocan rotund și vopsea pe cioplaj la cioată, constituindu-se partizile aferente, adjudecate de inculpat; masa lemnoasă pentru cele trei partizi a fost predată în gestiunea inculpatului, așa cum rezultă din actele de punere în valoare a exploatării, inculpatul neformulând obiecțiuni cu privire la numărul, cantitatea, calitatea, structura masei lemnoase.

Inculpatul a declarat atât în cursul urmăririi penale, cât și în instanță faptul că a tăiat arbori din partizile 24 și 22 A pentru a-și crea drum de acces și că a făcut cunoscut acest lucru angajaților din cadrul Ocolului Silvic Stoiceni, invocând totodată și faptul că erau condiții dificile de exploatare, care nu-i permiteau extragerea arborilor și transportul acestora până la drumul de acces. Inculpatul a susținut că a avut acordul verbal al pădurarului C.V. și al lui P.M., care i-au dat încuviințare verbală să-și creeze singur drum de acces către partizile de exploatat, urmând ca aceștia să procedeze ulterior la întocmirea proceselor-verbale de constatare delicte și reprimiri partizi și să comunice contravaloarea materialului lemnos pe care inculpatul urma să o achite către ocolul silvic, lucru care însă nu l-au mai făcut. O astfel de apărare formulată de inculpat, prin care a încercat să justifice comiterea faptelor, nu poate fi primită de instanță; potrivit legii, respectiv art. 65 alin. (2) din Legea nr. 46/2008, titularii autorizațiilor de exploatare răspund pe toată durata exploatării pentru prejudiciile produse în cuprinsul parchetului și drumurilor auto forestiere pe care circulă, iar la exploatarea masei lemnoase se folosesc tehnologii de recoltare, de colectare, lucrări în platforma primară și de transport al lemnului din pădure care să nu producă degradarea solului, a drumurilor forestiere și a malurilor apelor, precum și a arborilor nedestinați exploatării, peste limitele admise de normele tehnice. Prin urmare, inculpatul, care exploata masa lemnoasă, avea obligația de a lua măsurile necesare evitării unor degradări, distrugeri ale fondului forestier și totodată să respecte condițiile contractuale, inclusiv în ceea ce privește drumul de acces.

Un alt aspect care vine să demonstreze atitudinea subiectivă a inculpatului în ce privește acțiunea sa ilicită o reprezintă faptul că inculpatul a tăiat, fără drept, arbori din partida UPI Stoiceni u.a. 52 B de la suprafața solului, după care a acoperit cu pământ și crengi provenite din arborii exploatați din partida autorizată, pentru a nu se observa la controlul efectuat de angajații ocolului silvic urmele de tăiere (fapt dovedit cu notele de constatare, coroborate de declarațiile martorilor, angajați ai ocolului silvic).

Din probele administrate în cauză rezultă și volumul și valoarea masei lemnoase tăiate ilegal și sustrase fără drept de inculpat, valoarea totală a prejudiciului fiind de 283.199,50 lei, fără TVA.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce se vor aplica inculpatului se va ține seama de criteriile generale prevăzute în art. 72 C.pen. din 1969, modul și mijloacele de comitere a faptelor, consecințele produse, persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, starea de sănătate precară pe care o prezintă, dar și situația familială, având doi copii în întreținere. Instanța va aprecia aceste date ca și împrejurări de natură a circumstanția favorabil situația judiciară a inculpatului, sub aspectul cuantificării pedepselor ce se vor aplica, astfel că, aplicând dispozițiile art. 74 și art. 76 C.pen. din 1969, va condamna pe inculpat la pedepse de câte doi ani închisoare pentru fiecare dintre infracțiunile săvârșite. În baza considerentelor mai sus arătate, apreciind că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea efectivă, instanța va dispune, în baza art. 81 C.pen. din 1969, suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani, calculat conform art. 82 din același cod. Se va atrage atenția inculpatului asupra consecințelor prevăzute în art. 83 C.pen. din 1969 cu privire la revocarea suspendării executării pedepsei în cazul comiterii în termenul de încercare a unei noi infracțiuni.

Sub aspectul laturii civile, instanța, constatând îndeplinite elementele răspunderii civile delictuale, va admite acțiunea civilă formulată de partea civila RNP – Romsilva, Direcția Silvică Vâlcea și va obliga pe inculpat la plata despăgubirilor civile către partea civilă în cuantum de 283.199,50 lei plus TVA 19%, reprezentând valoarea materialului lemnos tăiat fără drept și sustras de inculpat. În baza art. 118 C.pen. din 1969, va dispune confiscarea drujbei folosite de inculpat la comiterea faptelor.

C.13. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea

C.13.1. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiecți activi: salariați ai unei societăți comerciale care avea ca obiect de activitate exploatarea materialului lemnos. Elemente constitutive. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, de către inculpați a unui număr de 23 de arbori nemarcați din fondul forestier național, în scopul valorificării ulterioare. Prejudiciu în valoare de 38.550,25 lei. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: în regim de detenție (pentru inculpatul recidivist), respectiv suspendarea condiționată a executării pedepsei principale.

Fapta inculpaților care, în luna martie 2009, au tăiat, fără drept, un număr de 23 de arbori din fondul forestier național, sustrăgând ulterior o parte a materialului lemnos și cauzând un prejudiciu de 38.550,25 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 33 lit. a) C.pen. din 1969 (texte legale în vigoare la data comiterii faptelor).

Apărarea inculpaților, în sensul că au tăiat arbori în zona în care își desfășurau activitatea de valorificare a parchetului atribuit, a fost înlăturată de instanță pe baza probelor administrate în cauză.

(C. Ap. Oradea, S. pen., Dec. pen. nr. 719/R/2012)

Prin Sentința penală nr. 97/2012, pronunțată de Judecătoria Beiuș:

I. În baza art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C.pen. din 1969, a fost condamnat inculpatul B.V. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere de arbori, fără drept.

În baza art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C.pen. din 1969, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.pen. din 1969, au fost contopite pedepsele stabilite inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare, pe care inculpatul urmează să o execute în regim de detenție.

În baza art. 71 alin. (1) și (2) C.pen. din 1969, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din același cod, pe durata pedepsei principale.

II. În baza art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C.pen. din 1969, a fost condamnat inculpatul C.D.S. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere de arbori, fără drept.

În baza art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C.pen. din 1969, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.pen. din 1969, au fost contopite pedepsele stabilite inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (1) și (2) C.pen. din 1969, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din același cod, pe durata pedepsei principale.

În baza art. 81 și art. 82 C.pen. din 1969, precum și a art. 71 alin. (5) din același cod, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și a pedepsei accesorii aplicate inculpatului și s-a fixat un termen de încercare a acestuia pe o durată de 4 ani.

I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. din 1969.

III. În baza art. 26 C.pen. din 1969 raportat la art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C.pen. din 1969, a fost condamnat inculpatul F.I. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tăiere de arbori, fără drept.

În baza art. 26 C.pen. din 1969 raportat la art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C.pen. din 1969, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt de arbori.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.pen. din 1969, au fost contopite pedepsele stabilite inculpatului în pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (1) și (2) C.pen. din 1969, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) din același cod, pe durata pedepsei principale.

În baza art. 81 și art. 82 C.pen. din 1969, precum și a art. 71 alin. (5) din același cod, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei principale și a pedepsei accesorii aplicate inculpatului și s-a fixat un termen de încercare a acestuia pe o durată de 4 ani.

I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. din 1969.

IV. Inculpații au fost obligați să plătească în solidar părții civile Direcția Silvică Bihor suma de 34.029,26 cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând parte din contravaloarea arborilor tăiați și a materialului lemnos sustras.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpații B.V. și C.D.S. au tăiat, fără drept, ajutați fiind de inculpatul F.I., un număr de 23 de arbori de esență frasin și paltin din locul numit Valea Blaj, cantonul 21 Osoi, aparținând de Ocolul Silvic Dobrești, iar parte din materialul lemnos rezultat l-au sustras, cauzând un prejudiciu în valoare de 38.550,25 lei.

Direcția Silvică Bihor s-a constituit parte civilă în cauză, cu suma de 38.550,25 de lei.

Inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptei, nici în cursul urmării penale și nici în fața instanței de judecată.

La data de 4 octombrie 2010, organele de poliție au fost conduse în teren de pădurarul A.F., la locul comiterii infracțiunilor de tăiere, fără drept, și furt silvic, pe Valea Blajului, având ca reper semnul amenajistic de culoare roșie, desenat pe un arbore specia carpen, semn care reprezintă limita de canton. A fost indicat locul unde au fost surprinși inculpații B.V. și C.D.S. în timp ce legau după taf arborii nemarcați tăiați, precum și locul unde se afla inculpatul F.I., respectiv la aproximativ 600 m pe drumul forestier, în aval, în apropiere de intersecția de drumuri forestiere Dobrești – Zece Hotare, care nu este practicabil pe timp de iarnă. S-au efectuat fotografii judiciare, care au fost stocate pe suport magnetic.

Inculpatul B.V. a arătat că în cursul anilor 2008-2009 a lucrat la societatea ,,I.P.S.” SRL, prestând mai multe activități, printre care și pe cea de drujbist. În continuare, el a precizat aceleași aspecte ca și cele declarate de inculpatul C.D.S., susținând că s-a întâlnit cu pădurarul F.A., care le-a delimitat parcela ce trebuia exploatată, iar în ziua în care se pretinde că s-a săvârșit infracțiunea de furt de material lemnos, el și inculpatul C.D.S. au încărcat bușteni din acea parcelă delimitată, camionul fiind condus la societate de C.O.V.

Totuși, din coroborarea tuturor probelor rezultă că inculpații C.S. și B.V. au tăiat arbori de esență frasin și paltin de pe picior și în stare de vegetație, fără să aibă acest drept, respectiv nefiind marcați, din pădurea administrată de către Ocolul Silvic Dobrești și aflată în gestiunea pădurarului A.F.I., în luna martie 2009, și tot în aceeași perioadă au sustras o parte din materialul lemnos. Cei doi inculpați au fost ajutați de către inculpatul F.I., care i-a transportat cu mașina de fiecare dată. Inculpații au profitat de faptul că firma pentru care lucrau avea parchete cu material lemnos în exploatare și au acționat în așa fel încât să se creeze o confuzie, în sensul că ar fi tăiat material lemnos din pădurea aflată în exploatare. Inculpații nu au fost găsiți când au tăiat efectiv arborii, ci doar în momentul în care au tras doi dintre aceștia din zona pădurii respective peste vale, la drumul de acces. Ei au recunoscut că au tăiat lemne în zonă, dar numai în parchetele firmei pentru care lucrau, și au susținut tot timpul că materialul lemnos provenea din acele parchete. În condițiile în care parchetele din care puteau să taie lemne erau foarte bine cunoscute ca întindere de către ei, deoarece lucraseră acolo și în cursul anului 2008, iar F.I. a fost cel care a fost de față la predarea parchetelor, ei nu aveau nicio justificare pentru a trage arbori dintr-o altă parte a pădurii, unde nu se exploata material lemnos nici de către firma la care ei lucrau și nici de către o altă firmă. Cu privire la volumul de masă lemnoasă și la numărul de arbori tăiați, inculpații nu au recunoscut nimic și au spus că nu au văzut cioatele. Cioatele au fost însă măsurate la fața locului, constatându-se un număr de 23 de cioate cu un volumul de 94,511 m.c. și cu o valoare totală a prejudiciului de 38.550,26 lei. Din această cantitate de masă lemnoasă s-au recuperat 31,200 m.c., cu o valoare de 4.521 lei.

Împotriva hotărârii instanței de fond, în termen legal, au declarat recurs inculpații F.I., B.V. și C.D.S., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Recurenții, prin apărător ales, au arătat în susținerea motivelor de recurs că instanța de fond a pronunțat o hotărâre greșită, neputându-se reține în sarcina lor comiterea unor infracțiuni silvice, câtă vreme arborii nu se aflau în proprietatea sau administrarea vreunui ocol silvic. În subsidiar, au solicitat aplicarea unor pedepse în cuantum mai redus și în condițiile art. 81-82 C.pen. din 1969.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu, pe baza lucrărilor și materialului de la dosarul cauzei, Curtea de Apel Oradea a apreciat că aceasta este legală și temeinică, urmând a fi menținută în totalitate. Instanța de fond a făcut o corectă apreciere a materialului probator, reținând vinovăția celor trei inculpați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor pentru care au fost trimiși in judecată.

Față de considerentele ce preced, apreciind ca legală și temeinică hotărârea atacată, instanța de apel a respins ca nefondate recursurile declarate de inculpați.

C.13.2. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiectul activ: necalificat. Elemente constitutive. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, a unui număr de 171 de arbori din fondul forestier național, în scopul valorificării. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: în regim de detenție – inculpat recidivist.

Fapta inculpatului care, în perioada ianuarie-decembrie 2012, a tăiat, fără drept, în scopul valorificării, un număr de 171 de arbori nemarcați din fondul forestier național, producând un prejudiciu de 23.388,65 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de tăiere, fără drept, de arbori și furt de arbori prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 33 lit. a) C.pen. din 1969 (texte legale în vigoare la data comiterii faptelor).

Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.

(Jud. Aleșd, Sent. pen. nr. 224/2013, definitivă prin nerecurare)

Prin Sentința penală nr. 224/2013, pronunțată de Judecătoria Aleșd în dosarul nr. 1044/177/2013, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 33 lit. a) C.pen. din 1969.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1158/21.04.2012 rezultă că la data de 21 martie 2012, inculpatul a tăiat, fără drept, și a sustras un arbore din specia „(1)cer” din pădurea Ocolului Silvic (denumit în continuare OS) Aleșd, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 42A, proprietatea Primăriei Lugașu de Jos, prejudiciul fiind de 533 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1156/27.02.2012 rezultă că la data de 10 februarie 2012, inculpatul a tăiat, fără drept, și a sustras un număr de 3 arbori din specia „(3)gorun” din pădurea aflată în paza OS Aleșd, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 12C, proprietatea Primăriei Lugașu de Jos, prejudiciul fiind de 196,33 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din procesul verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1102/2012 rezultă că la data de 18 martie 2012, inculpatul a tăiat, fără drept, și a sustras un număr de 3 arbori din specia „(2)anin” și „(1)carpen” din pășunea împădurită aflată în paza OS Aleșd, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul T.P.7, u.a. A, proprietatea Primăriei Lugașu de Jos, prejudiciul fiind de 189,99 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din actele dosarului rezultă că inculpatul, la datele de 9 și 10 aprilie 2012, pe timp de zi, s-a deplasat cu căruța trasă de un cal, proprietate personală, în pădurea O.S. Aleșd, situată în Lugașu de Sus, locul numit „Pădurea Morarului”, unde cu un motofierăstrău mecanic a tăiat un număr de 29 de arbori din specia „(7)gorun”, „(1)cer”, (1)cireș” și „(20)carpen”, pe picior și nemarcați, pe care i-a fasonat la lungimea de 3 m și i-a încărcat în căruță, fiind ajutat de către L.M.G., moment în care a fost prins de către pădurar asupra faptului.

Inculpatul și L.C.D., la data de 22 mai 2012, pe timp de zi, s-au deplasat cu căruța trasă de un cal, proprietatea primului, în pădurea O.S. Aleșd, situată în Lugașu de Sus, locul numit „Pădurea Morarului”, unde inculpatul, cu un motofierăstrău mecanic, a tăiat un număr de 11 arbori din specia „(11)gorun”, pe picior și nemarcați, pe care i-a fasonat la lungimea de 3 m și i-a încărcat în căruță. Au fost depistați de către pădurarul N.M., ocazie cu care L.C.D. i-a spus că el a tăiat arborii, fapt pentru care procesul-verbal de constatare a fost întocmit pe numele acestuia.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1160/25.05.2012, rezultă că la data de 17 mai 2012, inculpatul a tăiat, fără drept, și a sustras un număr de 3 arbori din specia „(2)cer” și „(1)gorun” din pădurea aflată în paza OS Aleșd, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 50C, proprietatea Primăriei Aștileu, prejudiciul fiind de 228,55, lei conform fișei de calcul valoric.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 0088/25.05.2012, rezultă că la data de 18 mai 2012 inculpatul a tăiat fără drept și a sustras un arbore din specia „fag” din pădurea aflată în paza OS Aleșd, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 47F, proprietatea Primăriei Lugașu de Jos, prejudiciul fiind de 1.107,03 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din actele dosarului rezultă că inculpatul, la data de 17 mai 2012, singur și pe timp de zi, s-a deplasat cu căruța trasă de un cal, proprietate personală, în pădurea OS Aleșd, situată în Lugașu de Sus, locul numit „La Fechetanu”, unde, cu un motofierăstrău mecanic, a tăiat un număr de 3 arbori din specia „(2)cer” și „(1)gorun”, pe picior și nemarcați, pe care i-a fasonat la lungimea de 3 m și i-a încărcat în căruță. Materialul lemnos a fost transportat cu căruța în Lugașu de Jos, unde l-a vândut.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1230/26.05.2012 rezultă că la datele de 25 și 26 mai 2012, inculpatul a tăiat fără drept și a sustras un număr de 27 de arbori din specia „(22)gorun”, „(1)cer”, (1)cireș” și „(3)carpen” din pădurea aflată în paza OS Aleșd, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 203, numit „Pădurea Morarului”, proprietatea statului, prejudiciul fiind de 902,76 lei, conform fișei de calcul valoric. Din actele dosarului reiese că inculpatul, la datele   sus-menționate, singur și pe timp de zi, s-a deplasat cu căruța trasă de un cal, proprietate personală, în pădurea O.S. Aleșd, situată în Lugașu de Sus, locul numit „Pădurea Morarului”, unde cu un motofierăstrău mecanic a tăiat un număr de 27 de arbori din specia „(22)gorun”, „(1)cer”, (1)cireș” și „(3)carpen”, pe picior și nemarcați, pe care i-a fasonat la lungimea de 3 m și i-a încărcat în căruță, fiind prins de către pădurar asupra faptului, materialul lemnos valorificându-l pe raza localității Lugașu de Jos.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1178/16.06.2012 rezultă că la data de 16 iunie 2012, inculpatul a tăiat fără drept și sustras un arbore din specia „gorun” din pădurea aflată în paza OS Aleșd, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 59A, proprietatea Primăriei Lugașu de Jos, prejudiciul fiind de 397,6 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1104/04.06.2012 rezultă că la data de 30 mai 2012, inculpatul a tăiat fără drept și a sustras un număr de 2 arbori din specia „(1)cer” și „(1)gorun”, din pădurea aflată în paza OS Aleșd, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 60A, proprietatea Primăriei Lugașu de Jos, prejudiciul fiind de 536,69 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din actele dosarului rezultă că inculpatul la data de 16 iunie 2012, pe timp de zi, s-a deplasat cu căruța trasă de un cal, proprietate personală, în pădurea OS Aleșd, situată în localității Lugașu de Sus, locul numit „La Poieni”, unde cu un motofierăstrău mecanic a tăiat un arbore din specia „gorun”, pe picior și nemarcat, l-a fasonat la lungimea de 3m și l-a încărcat în căruță, ajutat fiind de către L.F.C., moment în care a fost prins de către pădurar asupra faptului.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1181/28.06.2012, rezultă că la data de 19 iunie 2012, inculpatul a tăiat fără drept și a sustras un număr de 3 arbori din specia „(1)gorun”, (1)jugastru” și „(1)carpen”, din pădurea aflată în paza OS Aleșd, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 59A, proprietatea Primăriei Lugașu de Jos, prejudiciul fiind de 962,91 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1182/28.06.2012 rezultă că la data de 23 iunie 2012, inculpatul a tăiat fără drept și a sustras un număr de 2 arbori din specia „(2)gorun”, din pădurea aflată în paza OS Aleșd, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 58C, 44B, proprietatea Primăriei Lugașu de Jos și a Primăriei Aștileu, prejudiciul fiind de 762,83 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din actele dosarului rezultă că inculpatul, la data de 19 iunie 2012, pe timp de zi, s-a deplasat cu căruța trasă de un cal, proprietate personală, în pădurea OS Aleșd, situată în Lugașu de Sus, locul numit „Canton”, unde cu un motofierăstrău mecanic a tăiat un număr de 3 arbori din specia „(1)gorun”, (1)jugastru” și „(1)carpen”, pe picior și nemarcați, i-a fasonat la lungimea de 3 m și i-a încărcat în căruță, ajutat de către L.G. Materialul lemnos l-a transportat cu căruța în localitatea Lugașu de Jos, unde l-a valorificat.

Totodată, inculpatul, la data de 23 iunie 2012, pe timp de zi, s-a deplasat cu căruța trasă de un cal, proprietate personală, în pădurea OS Aleșd, situată în Lugașu de Sus, locul numit „La Fechetanu”, unde cu un motofierăstrău mecanic a tăiat un număr de 2 arbori din specia „(2)gorun”, pe picior și nemarcați, i-a fasonat la lungimea de 3 m și i-a încărcat în căruță, ajutat fiind de către L.M.G. Materialul lemnos l-a transportat cu căruța în localitatea Lugașu de Jos, unde l-a valorificat.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, înregistrat sub nr. 848/P/2012, rezultă faptul că inculpatul, la data de 26 iulie 2012, a tăiat fără drept și a sustras un număr de 4 arbori din specia „(1)gorun”, „(1)fag” și „(2)carpen”, din pădurea situată pe raza localității Lugașu de Sus, ce aparținea persoanei vătămate A.G., fiind depistat pe raza localității Lugașu de Sus.

În declarația sa, inculpatul a recunoscut că la data de 26 iulie 2012, pe timp de zi, s-a deplasat cu căruța trasă de un cal, proprietate personală, în pădurea situată în localitatea Lugașu de Sus, locul numit „Gruiul Lung”, unde cu un motofierăstrău mecanic a tăiat un număr de 4 arbori din specia „(1)gorun”, „(1)fag” și „(2)carpen” pe picior și nemarcați, pe care i-a fasonat la lungimea de 3 m. Materialul lemnos l-a transportat cu căruța în localitatea Lugașu de Sus, unde a fost depistat de către organele de poliție.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. L111/20.08.2012 rezultă că la data de 10 august 2012, inculpatul a tăiat fără drept și a sustras un număr de 6 arbori din specia „(6)fag”, din pădurea aflată în paza OS Aleșd și în proprietatea Primăriei Lugașu de Jos, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 59A, prejudiciul fiind de 648,45 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1187/25.07.2012 rezultă că la data de 14 iulie 2012 inculpatul a tăiat fără drept și a sustras un număr de 2 arbori din specia „(1)gorun” și „(1)cer”, din pădurea aflată în paza OS Aleșd și în proprietatea Primăriei Lugașu de Jos, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 59A, prejudiciul fiind de 648,45 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din actele dosarului rezultă că inculpatul, la data de 10 august 2012, singur și pe timp de zi, s-a deplasat cu căruța trasă de un cal, proprietate personală, în pădurea OS Aleșd, situată în localitatea Lugașu de Sus, locul numit „Canton”, unde cu un motofierăstrău mecanic a tăiat un număr de 6 arbori din specia „(6)fag”, pe picior și nemarcați, i-a fasonat la lungimea de 3 m și i-a încărcat în căruță. La ieșirea din pădure a fost ajutat de către V.A.C., pentru a trage căruța care era încărcată cu lemne.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1107/20.08.2012, rezultă că în data de 23 august 2012, inculpatul a tăiat fără drept și a sustras un număr de 3 arbori din specia „(3)fag”, din pădurea aflată în paza OS Aleșd și în proprietatea Primăriei Lugașu de Jos, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul T.P.7, u.a. 7C, prejudiciul fiind de 366,43 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din actele dosarului rezultă că inculpatul, la data de 23 august 2012, pe timp de zi, s-a deplasat cu căruța trasă de un cal, proprietate personală, în pădurea OS Aleșd, situată în Lugașu de Sus, locul numit „Zopote”, unde cu un motofierăstrău mecanic a tăiat un număr de 3 arbori din specia „(3)fag”, pe picior și nemarcați, i-a fasonat la lungimea de 3 m, după care i-a încărcat în căruță, fiind ajutat de către L.M.G., contra cost. Inculpatul a transportat arborii cu căruța în localitatea Lugașu de Sus, unde i-a vândut martorului T.P.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1115/24.09.2012 rezultă că la data de 18 septembrie 2012, inculpatul a tăiat fără drept și a sustras un număr de 9 arbori din specia „(5)gorun”, „(1)cer” și „(3)fag” din pădurea OS Aleșd, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 42A, 43C și 41C, proprietatea Primăriei Lugașu de Jos și a P.F. Orvișele, prejudiciul fiind de 1.585,35, lei, conform fișei de calcul valoric.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1116/24.09.2012 rezultă că la data de 20 septembrie 2012, inculpatul L.A. a tăiat fără drept și a sustras un număr de 8 arbori din specia „(8)gorun”, din pădurea aflată în paza OS Aleșd și în proprietatea Primăriei Lugașu de Jos, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 57C și 58C, prejudiciul fiind de 1.161,45 lei, conform fișei de calcul valoric.

În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit că inculpatul, la data de 10 august 2012, pe timp de zi, s-a deplasat cu căruța trasă de un cal, proprietate personală, în pădurea OS Aleșd, situată în Lugașu de Sus, locul numit „pădurea Orvișelanilor”, unde cu un motofierăstrău mecanic a tăiat un număr de 9 arbori din specia „(5)gorun”, „(1)cer” și „(3)fag”, pe picior și nemarcați, i-a fasonat la lungimea de 3 m, după care i-a încărcat în căruță, fiind ajutat de către L.C.D., contra cost.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1119/29.10.2012 rezultă că la data de 21 septembrie 2012 inculpatul a tăiat fără drept și a sustras un număr de 19 arbori din specia „(5)gorun”, „(6)cer”, „(2)fag” și „(6)carpen”, din pădurea aflată în paza OS Aleșd și în proprietatea Primăriei Lugașu de Jos, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 60A, prejudiciul fiind de 6.000,28 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1118/30.10.2012 rezultă că la data de 2 octombrie 2012 inculpatul L.A. a tăiat fără drept și a sustras un arbore din specia „(1)cer”, din pădurea OS Aleșd proprietatea Primăriei Aștileu, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 51D, prejudiciul fiind de 638,1 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din cercetările efectuate în cauză rezultă că inculpatul, la data de 21 septembrie 2012, singur și pe timp de zi, s-a deplasat cu căruța trasă de un cal, proprietate personală, în pădurea OS Aleșd, situată în Lugașu de Sus, locul numit „Canton”, unde cu un motofierăstrău mecanic a tăiat un număr de 19 arbori din specia „(5)gorun”, „(6)cer”, „(2)fag” și „(6)carpen”, pe picior și nemarcați, i-a fasonat la lungimea de 3 m, după care i-a încărcat în căruță și  i-a valorificat pe raza localității Lugașu de Jos.

Inculpatul a recunoscut că la data de 10 februarie 2012, singur și pe timp de zi, s-a deplasat cu căruța trasă de un cal, proprietate personală, în pădurea OS Aleșd, situată în Lugașu de Sus, locul numit „Culme”, unde cu un motofierăstrău mecanic a tăiat un arbore din specia „(1)cer”, pe picior și nemarcat, l-a fasonat la lungimea de 3 m, după care l-a încărcat în căruță. Materialul lemnos l-a transportat cu căruța în localitatea Lugașu de Jos, unde l-a valorificat.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1233/03.11.2012 rezultă că la data de 20 octombrie 2012, inculpatul a tăiat fără drept și a sustras un număr de 6 arbori din specia „(6)gorun”, din pădurea aflată în paza OS Aleșd și în proprietatea Primăriei Lugașu de Jos, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 58C, prejudiciul fiind de 1.747,61 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1237/04.11.2012 rezultă că la data de 22 octombrie 2012, inculpatul a tăiat fără drept și a sustras un număr de 4 arbori din specia „(4)gorun” din pădurea proprietatea Primăriei Lugașu de Jos și a Primăriei Aștileu, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 44B și 43C, prejudiciul fiind de 1.391,29 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1108/24.10.2012 rezultă că la data de 15 septembrie 2012, inculpatul a tăiat fără drept și a sustras un număr de 3 arbori din specia „(2)carpen” și „(1)fag”, din pășunea împădurită proprietatea Primăriei Lugașu de Jos, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul T.P.7, u.a. 7A, prejudiciul fiind de 187,43 lei, conform fișei de calcul valoric,

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1239/04.11.2012, întocmit de către pădurarul N.M.N. din cadrul OS Aleșd, rezultă că la data de 25 octombrie 2012, inculpatul a tăiat fără drept și a sustras un număr de 4 arbori din specia „(2)gorun” și „(2)cer”, din pădurea proprietatea Primăriei Aștileu, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 50C, prejudiciul fiind de 221,61 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1241/28.12.2012 rezultă că la data de 4 decembrie 2012 inculpatul a tăiat fără drept și a sustras un număr de 3 arbori din specia „(2)gorun” și „(1)cer”, din pădurea aflată în paza OS Aleșd și în proprietatea Primăriei Lugașu de Jos, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 55B, prejudiciul fiind de 1.118,52 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1270/04.01.2013 rezultă că la data de 21 decembrie 2012, inculpatul a tăiat fără drept și a sustras un număr de 12 arbori din specia „(12)gorun” din pădurea aflată în paza OS Aleșd și în proprietatea statului, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 203, numit ,,Pădurea Morarului”, prejudiciul fiind de 655,82 lei, conform fișei de calcul valoric.

Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii silvice seria BH nr. 1267/07.01.2013 rezultă că la data de 4 ianuarie 2013 inculpatul a tăiat fără drept și a sustras un arbore din specia „(1)salcâm” din pădurea aflată în paza OS Aleșd și în proprietatea Primăriei Lugașu de Jos, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul U.P.I, u.a. 69E, prejudiciul fiind de 273,7 lei, conform fișei de calcul valoric.

În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit că inculpatul, la data de 4 decembrie 2012, singur și pe timp de zi, s-a deplasat cu căruța trasă de un cal, proprietate personală, în pădurea OS Aleșd, situată în Lugașu de Sus, locul numit „Culme”, unde cu un motofierăstrău mecanic a tăiat un număr de 3 arbori din specia „(2)gorun” și „(1)cer”, pe picior și nemarcați, i-a fasonat la lungimea de 3 m, după care i-a încărcat în căruță și i-a valorificat pe raza localității Lugașu de Jos, fiind surprins de pădurar asupra faptului.

De asemenea, la data de 21 decembrie 2012, singur și pe timp de zi,  s-a deplasat cu căruța trasă de un cal, proprietate personală, în pădurea OS Aleșd, situată pe raza localității Lugașu de Sus, în locul numit „Pădurea Morarului”, unde cu un motofierăstrău mecanic a tăiat un număr de 12 arbori din specia „(12)gorun”, pe picior și nemarcați, i-a fasonat la lungimea de 3 m, după care i-a încărcat în căruță. Arborii i-a transportat în localitatea Lugașu de Jos, unde i-a valorificat.

Tot astfel, la data de 4 ianuarie 2013, singur și pe timp de zi, s-a deplasat cu căruța trasă de un cal, proprietate personală, în pădurea OS Aleșd, situată în localitatea Lugașu de Sus, în locul numit „Canton”, unde cu un motofierăstrău mecanic a tăiat un arbore din specia „(1)salcâm”, pe picior și nemarcat, și l-a fasonat la lungimea de 3 m. Atunci s-a întâlnit cu fratele său, R.D.I., care l-a ajutat să încarce arborele fasonat în căruță, fiind surprinși de către pădurarul N.M.

La stabilirea stării de recidivă în cazul tuturor infracțiunilor menționate mai sus instanța a avut în vedere condamnarea inculpatului prin Sentința penală nr. 424/2006 a Judecătoriei Aleșd la pedeapsa închisorii de 3 ani și 10 luni, din a cărei executare a fost liberat condiționat la data de 11 iunie 2010, rămânând de executat un rest de pedeapsă de 522 zile, prezentele fapte fiind comise după împlinirea duratei pedepsei.

Cum toate aceste infracțiuni au fost comise de către inculpat în modalitatea concursului real, instanța, în baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.pen. din 1969, a contopit pedepsele mai sus stabilite și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare, urmând astfel ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare.

La individualizarea pedepselor componente și a celor rezultante, instanța a avut în vedere faptele comise de inculpat, pericolul social concret al acestora, împrejurările în care acestea au fost comise, precum și faptul că inculpatul este recidivist postexecutoriu, fiind condamnat în trecut pentru comiterea mai multor fapte de același gen, rezultând astfel că scopul pedepselor executate până în prezent, respectiv acela de reeducare, nu a fost atins.

C.14. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău

C.14.1. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiecți activi: primar, agent agricol. Latura obiectivă: tăierea de pe picior și sustragerea unui număr de 33 de arbori nemarcați, în valoare totală de 18.327,72 lei. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: în regim de detenție (pentru inculpații care exercitau funcții publice în administrația publică locală), respectiv suspendarea condiționată a executării pedepsei principale. Legea penală mai favorabilă.

Fapta inculpaților care, în cursul anului 2011, profitând de calitatea de primar, respectiv agent agricol a doi dintre inculpați, au tăiat de pe picior, fără drept, în scopul valorificării, un număr de 33 de arbori nemarcați, în valoare de 18.327,72 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor silvice prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor) cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 75 alin. (2) lit. b) și art. 77 lit. a) C.pen.

Inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, dar apărările acestora au fost înlăturate de către instanță pe baza materialului probator administrat în cauză.

(C. Apel Bacău, S. pen., Dec. pen. nr. 268/2014)

Prin Sentința penală nr. 28/2013, pronunțată în dosarul nr. 971/199/2011 al Judecătoriei Buhuși:

I. Au fost condamnați inculpații B.I. și C.F., pentru săvârșirea infracțiunii de tăiere de arbori prevăzută în art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C.pen. din 1969, la pedepse de câte 3 ani închisoare.

Au fost condamnați aceiași inculpați, pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori din fondul forestier național prevăzută în art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C.pen. din 1969, la pedepse de câte 3 ani închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a) cu art. 34 lit. b) C.pen. din 1969, au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, pedeapsă rezultantă fiind de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 81 C.pen. din 1969, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor rezultante aplicate inculpaților, iar în temeiul art. 82 din același cod, s-a stabilit termen de încercare 5 ani.

II. A fost condamnat inculpatul D.M., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tăiere de arbori prevăzută în art. 26 C.pen. din 1969 raportat la art. art. 108 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C.pen. din 1969, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

A fost condamnat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori din fondul forestier național prevăzută în art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) C.pen. din 1969, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a) cu art. 34 lit. b) C.pen. din 1969, au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, pedeapsă rezultantă fiind de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 81 C.pen. din 1969, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor rezultante aplicate inculpatului, iar în temeiul art. 82 din același cod, s-a stabilit termen de încercare 5 ani.

III. A fost condamnat inculpatul H.N.S. pentru săvârșirea infracțiunii de furt de arbori din fondul forestier național prevăzută în art. 110 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969, la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În temeiul art. 81 C.pen. din 1969, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, iar în temeiul art. 82 din același cod, s-a stabilit termen de încercare 4 ani.

IV. S-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 C.pen. din 1969.

V. S-a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor menționate la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. din 1969, în condițiile și pe durata prevăzute în art. 71 alin. (2) C.pen. din 1969, pe care a suspendat-o potrivit art. 71 alin. (5) din același cod.

Instanța de fond a reținut următoarele:

În dimineața zilei de 5 februarie 2011, inculpatul C.F. și fiul său, C.M.A., au plecat de acasă, luând cu ei o drujbă, și au mers la sediul primăriei, de unde au luat tractorul și s-au deplasat la depozitul nr. 3   Berești-Bistrița. Potrivit declarației martorului G.I.D., ce se afla de serviciu la poartă, aceștia i-au cerut să intre în depozit pentru a lua lemne, iar paznicul   l-a sunat pe F.L., pentru a-i cere aprobarea în acest sens. F.L. i-a spus paznicului să-i lase să intre, întrucât fuseseră și în ziua anterioară, iar acesta din urmă le-a permis accesul în depozit. Cei doi au intrat cu tractorul în incintă și s-au dus în același loc ca și în ziua anterioară, unde inculpatul C.F. a început să taie cu drujba arbori de pe picior.

În același timp, în dimineața aceleiași zile, inculpații B.I., H.N.S. și D.M. s-au deplasat cu mașina primului inculpat la depozit, acesta luând cu el o drujbă și un topor. La poarta de acces în incintă, inculpatul B.I. a oprit autoturismul și i-a spus paznicului G.I.D. că se duce să taie copaci din același loc unde a mai fost cu o zi înainte, motivând că dorește să intre în depozit cu autoturismul, întrucât are bagaje. În aceste condiții, autoturismul condus de inculpatul B.I. a pătruns în depozit și s-a deplasat la locul faptei, unde inculpatul B.I. a continuat activitatea de tăiere fără drept și furt de arbori, începută în ziua anterioară. După pătrunderea autoturismului în depozit, paznicul G.I.D. s-a deplasat în zona în care se aflau funcționarii primăriei, moment în care l-a văzut pe inculpatul C.F. că tăia arbori de pe picior cu o drujbă, iar pe C.M.A. și D.M. că secționau cu drujba, în bucăți mai mici, arborii doborâți și îi încărcau în remorca tractorului.

Dându-și seama că arborii tăiați sunt de pe proprietatea statului, paznicul s-a îndreptat către inculpatul B.I. și i-a comunicat această situație, însă inculpatul și-a continuat activitatea infracțională. Paznicul s-a reîntors la poartă și a văzut că în depozit a intrat căruța inculpatului B.I., care s-a dus în același loc unde se tăiau arbori. Căruța era condusă de către A.I., iar în aceasta se afla și B.G.V. La orele 10, paznicul G.I.D. a intrat în camera personalului de pază și a scos din priză un aparat radio, fără să-și dea seama că a întrerupt alimentarea cu curent electric a sistemului de înregistrare video, astfel încât din acel moment nu a mai fost monitorizată video poarta de acces în depozit.

În aceeași zi, în serviciul de pază al depozitului a fost și G.V., care a ajuns la serviciu mai târziu. Martorul a declarat că s-a dus în zona unde se tăiau arbori și a observat că erau tăiați un număr de aproximativ 20 de copaci, martorul relatând că toate cioatele erau proaspete, nefiind cioate vechi în acel loc. Același martor a declarat la urmărirea penală că a văzut cum inculpații D.M., B.I. și C.F. secționau cu drujbele arborii tăiați. G.V. s-a dus la inculpatul D.M. și i-a cerut să-i dea și lui un copac, iar acesta i-a spus să-și ia și el unul. La sfârșitul programului de lucru, G.V., cu căruța colegului său G.I.D., a transportat materialul lemnos provenit de la un arbore tăiat la locuința soacrei sale, U.P.

Potrivit registrului de intrări-ieșiri din depozit, coroborat cu fotografiile prelevate de pe monitorul calculatorului, din înregistrările efectuate de camera video aflată la poarta de intrare în depozit, dar și cu declarațiile martorilor G.V., B.L.M. și C.N., în acea zi s-au efectuat trei transporturi cu tractorul primăriei și încă două cu căruța inculpatului B.I. Așa cum a rezultat din coroborarea declarațiilor inculpaților, prima remorcă încărcată cu lemne a fost dusă de inculpatul H.N.S. acasă la inculpatul B.I., cea de-a doua – tot de inculpatul H.N.S. – la inculpatul D.M., iar a treia a fost împărțită de inculpații H.N.S. și C.F., aceștia descărcând câte o jumătate de remorcă la domiciliul fiecăruia dintre ei. Cele două căruțe cu lemne au fost duse la locuința inculpatului B.I., de către fiul acestuia, B.G.V. Când s-au transportat lemnele la locuința sa, D.M., însoțit de martorul B.L.M., a luat autoturismul lui B.I. și s-a deplasat și el la locuința sa, pentru a ajuta și a arăta inculpatului H.N.S. unde să descarce lemnele din remorcă. Martorul B.L.M. i-a ajutat la descărcatul lemnelor și, potrivit declarației acestuia, el a fost plătit de către D.M. pentru munca prestată în cele două zile, cât și pentru faptul că în ziua de 7 februarie 2011 (luni) acesta a crăpat toți butucii de lemn aduși cu remorca în ziua de sâmbătă.

Cu ocazia cercetării la fața locului și a reconstituirii s-a constatat că tăierile s-au făcut din pădurea proprietatea statului. Acest aspect a fost confirmat și de declarațiile martorilor C.N. și U.N. , care au relatat că tăierile s-au făcut din pădurea marcată cu vopsea roșie ca fiind a statului. Și inculpatul C.F., în declarația sa, a arătat că înainte de a începe să taie arborii indicați de inculpatul B.I., a văzut că pe copacii din acea zonă erau marcaje cu vopsea albă și roșie.

Potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului, au fost tăiați de pe picior fără drept și au fost sustrași un număr de 33 de arbori, de diferite specii și dimensiuni, iar potrivit adresei nr. 639/10.02.2011 a Ocolului Silvic Fântânele, Direcția Silvică Bacău și procesului-verbal de calcul a valorii pagubei, cei 33 de arbori aveau un volum de masă lemnoasă de 37,083 m.c. Arborii au fost tăiați de pe unitatea de producție nr. VI Racova, u.a. 189 B și 189 C, care sunt încadrate în grupa I funcțională, iar valoarea prejudiciului creat este de 18.327,72 lei.

Din adresele nr. 1003/01.03.2011 și 952/28.02.2011 ale Ocolului Silvic Fântânele rezultă că inculpații D.M., B.I., C.F. și H.N.S. nu dețin suprafețe de pădure în zona depozitului nr. 3 Berești-Bistrița și că niciun proprietar de fond forestier nu a depus cerere pentru încheierea unui contract de pază cu o structură silvică, iar ca urmare nu se pot depune cereri pentru marcare și tăiere de arbori.

În cauză au formulat recurs, în termen legal, calificat drept apel potrivit noilor prevederi legale, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buhuși și inculpații B.I., D.M., C.F. și H.N.S.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința penală apelată, prin prisma motivelor invocate de apelant, precum și sub toate aspectele, Curtea de Apel Bacău a reținut următoarele:

Judecătoria Buhuși a făcut o descriere detaliată a situației de fapt, expunând pe larg activitatea infracțională desfășurată de inculpați, dar și mijloacele de probă administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și nemijlocit în fața instanței, care au confirmat pe deplin activitatea infracțională expusă în considerentele rechizitoriului. Totodată, instanța s-a conformat dispozițiilor art. 356 C.pr.pen. din 1969 atât în ceea ce privește analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea cauzei sub toate aspectele, cât și a celor care au fost înlăturate.

Împrejurarea invocată de inculpați, respectiv că nu au fost marcați arbori de mai mulți ani de către organele silvice, nu poate fi reținută drept cauză de exonerare de răspundere penală, ci eventual sub aspect moral. Dar și asta doar în condițiile unei exploatări minime și întemeiate pe rațiuni de necesitate, iar nu în mod organizat și în cantități impresionante.

Un alt aspect important ce trebuie lămurit se referă la suprafața de teren de pe care s-au tăiat arborii, respectiv cine avea drept de exploatare în acel loc. Toate probele indică un teren ce se află în proprietatea statului, peste drum de proprietățile private, printre care și cea a martorei S.E. Aceasta din urmă nu a dat voie niciunei persoane să taie arbori de pe terenul ei, nici măcar inculpatului B.I., care a avut doar o împuternicire limitată la ridicarea titlului de proprietate în numele martorei, fără drept de exploatare. În consecință, apărarea inculpatului sub acest aspect este neîntemeiată. Terenul de pe care s-a tăiat era în administrarea Ocolului Silvic Fântânele, Direcția Silvică Bacău, împrejurare necontestată la data faptelor de conducătorii depozitului, astfel că acesta este cel care poate emite pretenții materiale în cauză. Disputa funciară născută cu privire la dreptul de administrare al terenului nu influențează soluția din prezenta cauză, întrucât prin incriminarea furtului se apără posesia legitimă. De altfel, oricare ar fi administratorul, proprietar este unul singur, Statul Român.

Având în vedere că promotorii infracțiunilor au fost inculpații D.M. și B.I., primarul unității administrativ-teritoriale și agentul agricol din primărie, o apărare prin care se invocă eroarea de amplasament este lipsită de sens și seriozitate. Mai mult, chiar și inculpații C.F. și H.N.S. au înțeles, din discuțiile purtate cu primii doi, că pădurea de unde au tăiat este o „rezervă” învecinată cu terenul martorei S.E. În ceea ce privește participarea inculpaților la săvârșirea infracțiunilor și contribuția fiecăruia, instanța de apel reține considerentele fundamentate ale primei instanțe, pe care și le însușește. Pe lângă tendința inculpaților de a diminua impactul antisocial sub aspect cantitativ, se remarcă poziția procesuală a inculpatului D.M., care neagă orice implicare de natură penală. Apărarea sa este că el doar a trecut pe acolo, având treabă în zonă.

Este necesar ca instanța de apel să procedeze la o nouă operațiune de tragere la răspundere penală a inculpaților, potrivit încadrării juridice noi și a tratamentului sancționator prevăzut de legea în vigoare. În loc de circumstanța atenuantă prevăzută în art. 74 lit. a) C.pen. din 1969, Curtea va reține circumstanța atenuantă prevăzută în art. 75 alin. (2) lit. b) C.pen. vizând persoana inculpaților, care nu au antecedente penale, dar și circumstanța agravantă generală a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună, prevăzută în art. 77 lit. a) C.pen. În esență, tratamentul sancționator aplicat de prima instanță corespunde criteriilor de individualizare a pedepsei prevăzute în art. 74 C.pen. Instanța reține pericolul social moderat al infracțiunilor, reflectat în limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, prejudiciul ridicat produs părții civile, precum și lipsa de antecedente penale pentru inculpați. Pedepsele vor fi orientate spre minimul special, în concordanță și cu orientarea primei instanțe, cu mențiunea unei contribuții mai reduse pentru inculpatul H.N.S. Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei infractorului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea de infracțiuni. Necesitatea aplicării unei pedepse și evaluarea cuantumului acesteia trebuie să se înfăptuiască sub semnul fermității care, în acest domeniu, înseamnă aplicarea unor pedepse moderate și a unui tratament penal corespunzător, adecvat pericolului social al faptei și persoanei inculpatului, apt să-și realizeze cu maximă eficiență finalitatea educativ-preventivă.

În ceea ce privește modalitate de executare a pedepsei închisorii, pentru inculpații C.F. și H.N.S. se va menține dispoziția primei instanțe de suspendare condiționată, dat fiind recunoașterea infracțiunilor de la începutul cercetărilor și lipsa antecedentelor penale.

Pentru ceilalți inculpați, Curtea reține contribuția principală în organizarea activității infracționale, dar mai ales poziția procesuală incompatibilă cu tragerea unei concluzii în sensul că reeducarea lor se poate realiza fără executarea efectivă a pedepsei. Astfel, inculpatul B.I., în mod constant și mincinos, a afirmat că avea drept de a exploata material lemnos de pe terenul martorei S.E., doar că a încurcat amplasamentul, chiar și după ce aceasta a dat declarație în cursul urmăririi penale că nu este așa, iar inculpatul D.M. a susținut constant, dar mincinos, că nu a participat la tăierile și sustragerile de arbori, în contradicție vădită cu multe mijloace de probă edificatoare în acest sens. În concluzie, instanța de apel constată că nu este îndeplinită cerința prevăzută în art. 81 alin. (1) lit. c) C.pen. din 1969.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.pr.pen., Curtea de Apel Bacău a admis apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buhuși și apelanții inculpați B.I., D.M., C.F. și H.N.S împotriva sentinței penale nr. 28/2013 a Judecătoriei Buhuși, în ceea ce privește:

– schimbarea încadrării juridice;

– pedepsele aplicate și modalitatea de executare;

– greșita confiscare a materialului lemnos obținut prin săvârșirea infracțiunilor, aflat la locuințele inculpaților, precum și a martorului G.V., respectiv la locuința lui U.P.

Prin urmare:

I. În baza art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 75 alin. (2) lit. b), art. 77 lit. a) și art. 5 alin. (1) C.pen., l-a condamnat pe inculpatul B.I. la pedeapsa principală a închisorii de 2 ani și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C.pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 75 alin. (2) lit. b), art. 77 lit. a) și art. 5 alin. (1) C.pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa principală a închisorii de 2 ani și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C.pen., pe o durată de 2 ani.

În condițiile art. 33 lit. a) și art. 34 alin. (1) lit. b) C.pen. din 1969, a contopit pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de 2 ani închisoare, fără adăugarea vreunui spor.

În baza art. 65 alin. (1) și (3) C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C.pen.

II. În baza art. 48 C.pen. raportat la art.108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 75 alin. (2) lit. b), art. 77 lit. a) și art. 5 alin. (1) C.pen., l-a condamnat pe inculpatul D.M. la pedeapsa principală a închisorii de 2 ani și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C.pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 75 alin. (2) lit. b), art. 77 lit. a) și art. 5 alin. (1) C.pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa principală a închisorii de 2 ani și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C.pen., pe o durată de 2 ani.

În condițiile art. 33 lit. a) și art. 34 alin. (1) lit. b) C.pen. din 1969, a contopit pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de 2 ani închisoare, fără adăugarea vreunui spor.

În baza art. 65 alin. (1) și (3) C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C.pen.

III. În baza art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 75 alin. (2) lit. b), art. 77 lit. a) și art. 5 alin. (1) C.pen.,  l-a condamnat pe inculpatul C.F. la pedeapsa principală a închisorii de 2 ani și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C.pen., pe o durată de 2 ani.

În baza art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 75 alin. (2) lit. b), art. 77 lit. a) și art. 5 alin. (1) C.pen., l-a condamnat pe același inculpat la pedeapsa principală a închisorii de 2 ani și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C.pen., pe o durată de 2 ani.

În condițiile art. 33 lit. a) și art. 34 alin. (1) lit. b) C.pen. din 1969, a contopit pedepsele stabilite pentru infracțiunile concurente, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de 2 ani închisoare, fără adăugarea vreunui spor.

În baza art. 65 alin. (1) și (3) C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C.pen.

În baza art. 81 C.pen. din 1969, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare, pentru inculpatul C.F.

În baza art. 82 C.pen. din 1969, a stabilit termen de încercare pe o perioadă de 4 ani.

IV. În baza art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 35 alin. (1), art. 75 alin. (2) lit. b), art. 77 lit. a) și art. 5 alin. (1) C.pen., l-a condamnat pe inculpatul H.N.S. la pedeapsa principală a închisorii de 1 an și 6 luni și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C.pen., pe o durată de 1 an.

În baza art. 65 alin. (1) și (3) C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute în art. 66 alin. (1) lit. a) și lit. b) C.pen.

În baza art. 81 C.pen. din 1969, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare, pentru inculpatul C.F.

În baza art. 82 C.pen. din 1969, a stabilit termen de încercare pe o perioadă de 3 ani și 6 luni.

C.14.2. Tăierea, fără drept, de arbori. Instigarea la tăierea, fără drept, de arbori. Subiecți activi: reprezentanți ai unei societăți comerciale având ca obiect exploatarea lemnului. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, a unui număr de 533 de arbori nemarcați, în valoare totală de 130.069,7 lei. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: în regim de detenție.

Fapta inculpaților care, în cursul anului 2008, în mod repetat, au tăiat, fără drept, un număr de 533 de arbori nemarcați din fondul forestier național (unul dintre inculpați fiind instigat de celălalt, în calitate de angajator), întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor silvice prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008, respectiv în art. 25 C.pen. din 1969 raportat la art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. din 1969.

Apărările inculpaților, în sensul că nu au comis faptele, au fost înlăturate de către instanță pe baza probelor administrate în cauză.

(C. Ap. Bacău, S. pen., Dec. pen. nr. 1330/2012)

Prin Sentința penală nr. 147/2012, pronunțată de Judecătoria Bicaz în dosarul nr. 1024/188/2011, inculpații C.D. și A.V. au fost condamnați la pedeapsa de 3 ani închisoare, respectiv 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunilor silvice prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008, respectiv în art. 25 C.pen. din 1969 raportat la art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 și art. 76 C.pen. din 1969.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Persoanele vătămate T.T. și F.T. au fost puse în posesie cu suprafața de 1,5 hectare teren forestier pe raza Ocolului Silvic Ceahlău, în UP II, u.a. 66 A, fiind întocmit în acest sens procesul-verbal de punere în posesie nr. 18568/28.05.2003. Persoanelor vătămate le-a fost emis titlul de proprietate nr. 18568/30.07.2003 de către Comisia Județeană de Fond Funciar Neamț.

La data de 4 martie 2008, inculpatul C.D. a încheiat cu persoanele vătămate un antecontract de vânzare-cumpărare având ca obiect promisiunea de vânzare-cumpărare a suprafeței de 1,5 ha, situat în UP II, u.a. 66A, precum și a lemnului de pe această parcelă, prețul vânzării fiind stabilit la suma de 70.000 lei, fiind stabilit și un grafic de plată pentru perioada 4 martie 2008-4 septembrie 2008, câte 10.000 lei lunar. Conform convenției încheiate, inculpatul C.D. urma să intre în stăpânirea de fapt a terenului și a lemnului vândut la data încheierii antecontractului, respectiv 4 martie 2008, actul fiind semnat de către toate părțile și purtând încheiere de dată certă emisă de către avocatul A.E.D. În continuare, inculpatul C.D. l-a determinat pe inculpatul A.V., care lucra de mai mult timp pentru el și pentru societatea sa, ,,D&D C.” SRL, să taie mai mulți arbori de esență rășinoase, în mod repetat, în cursul anului 2008.

În perioada 10-11 iunie 2009, organele de poliție și silvice, împreună cu persoanele vătămate T.T. și F.T. și martorul F.A. s-au deplasat la fața locului, unde au inventariat pe terenul de 1,5 ha, situat în UP II, u.a. 66A, un număr de 533 de cioate nemarcate, provenite de la arbori de esență rășinoasă, cu un volum total de 770,01 m.c., în valoare totală de 130.069,7 lei.

În apărarea sa, inculpatul C.D. a susținut că nu a dat dispoziții nimănui pentru a exploata masă lemnoasă de pe terenul cumpărat de la persoanele vătămate și că, de fapt, nu a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare pentru materialul lemnos, ci pentru a-și amenaja o crescătorie de mistreți. Însă în convenția dintre părți se specifică, în mod clar, că obiectul acesteia este vânzarea terenului și a lemnului de pe acesta. Pe de altă parte, inculpatul nu a făcut niciun demers pentru amenajarea unei crescătorii de mistreți pe acel teren și nici nu a sesizat organele competente cu privire la tăierea în masă a arborilor de pe terenul său, care i-a redus considerabil valoarea, așa cum ar fi procedat o persoană care plătise deja suma de 20.000 lei și care trebuia să se comporte ca un adevărat proprietar.

La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpaților, instanța va ține seama de criteriile generale de individualizare prevăzute în art. 72 C.pen. din 1969, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială a codului și reduse conform art. 76 din același cod, aplicând o pedeapsă sub minimul special. În temeiul art. 74 lit. a) și c) C.pen. din 1969, instanța urmează a avea în vedere împrejurarea că inculpații nu au antecedente penale, așa cum rezultă din fișele de cazier judiciar depuse la dosar. Totodată, va avea în vedere și scopul pentru care inculpatul A.V. a tăiat ilegal arbori nemarcați în regim silvic, pentru inculpatul C.D., respectiv pentru a-și păstra locul de muncă din care-și câștiga existența, în condițiile în care acesta este bolnav și sărac, apreciind că în favoarea acestuia pot fi aplicate dispozițiile art. 74 alin. (2) C.pen. din 1969 privind circumstanțele atenuante, cu efect asupra reducerii cuantumului pedepselor, sub minimul special prevăzut de textele incriminatorii. În baza art. 71 alin. (2) C.pen. din 1969, instanța va interzice inculpaților exercițiul drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) C.pen. din 1969 pe durata executării pedepsei aplicate acestora prin prezenta sentință. În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, față de toate circumstanțele personale ale inculpaților, instanța apreciază că reeducarea acestora este posibilă chiar și fără executarea în regim de detenție a pedepsei închisorii ce urmează a li se aplica, întrucât pronunțarea condamnării va constitui un avertisment suficient pentru a-i determina să nu mai comită pe viitor alte infracțiuni.

Fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81 C.pen. din 1969 și apreciindu-se că reeducarea inculpaților se va realiza și fără executare efectivă, se vor aplica prevederile referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei pe perioada termenului de încercare stabilit conform art. 82 C.pen. din 1969, cu atragerea atenției inculpaților asupra dispozițiilor art. 83 din același cod privind condițiile și consecințele revocării suspendării. Potrivit dispozițiilor art. 71 alin. (5) C.pen. din 1969, instanța va suspenda executarea pedepsei accesorii a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) C.pen. din 1969.

În ceea ce privește acțiunea civilă formulată de Direcția Silvică Neamț, văzând că aceasta vizează 50% din paguba produsă, în conformitate cu dispozițiile art. 33 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 46/2008, art. 14 și 346 C.pr.pen. din 1969, art. 998-999 C.civ. din 1864, instanța o va admite și îi va obliga pe inculpați, în solidar, la acoperirea prejudiciului cauzat. Cu privire la despăgubirile ce vor trebui suportate de cei doi inculpați, instanța va avea în vedere valoarea pagubei, calculată fără luarea în considerare a    TVA-ului. Se au în vedere dispozițiile art. 2 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităților de evaluare a pagubelor produse vegetației forestiere din păduri și din afara acestora, conform cărora „valoarea despăgubirilor pentru pagubele prevăzute în prezenta ordonanță de urgență se stabilește prin înmulțirea factorului ”k” specific, prevăzut în anexele nr. 1 – 3, cu valoarea medie a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, stabilită în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național[25], republicată, cu modificările și completările ulterioare”. În temeiul art. 357 alin. (2) lit. c) C.pr.pen. din 1969, instanța va menține măsurile sechestrului asigurător asupra bunurilor aparținând inculpaților C.D. și A.V., aplicate prin ordonanțele Parchetului de pe lângă Judecătoria Bicaz nr. 606/P/2009.

Prin decizia penală nr. 610/2013, Curtea de Apel Bacău a dispus respingerea recursurilor formulate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bicaz și inculpați, ca nefondate.

Totuși, în baza art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C.pr.pen. din 1969, a admis recursul formulat de recurentele persoane vătămate T.T. și F.T. împotriva aceleiași sentințe penale în ceea ce privește cuantumul pedepselor la care au fost condamnați inculpații C.D. și A.V. și modalitatea de executare. Prin urmare, instanța de apel a casat sentința penală recurată sub aceste aspecte, iar în rejudecare a majorat pedeapsa aplicată inculpatului A.V. de la 1 an și 6 luni închisoare la 2 ani închisoare, precum și pedeapsa aplicată inculpatului C.D. de la 3 ani închisoare la 5 ani închisoare. Totodată, a înlăturat aplicarea art. 81, art. 82, art. 83 și art. 71 alin. (5) C.pen. din 1969 pentru ambii inculpați, precum și aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 lit. c) din același cod pentru inculpatul C.D. În fine, instanța de apel a menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.

C.15. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași

C.15.1. Folosirea, fără drept, a dispozitivelor speciale de marcat (în forma participației improprii). Subiectul activ calificat: personal silvic. Latura obiectivă: folosirea ilegală a ciocanului silvic de marcat pentru un număr de 15 arbori cu o valoare totală de 13.433,65 lei. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: suspendarea condiționată a executării pedepsei, deși inculpatul a avut o conduită nesinceră și nu s-a prezentat în fața instanței de judecată.

Fapta inculpatului care, în calitate de inginer silvic în cadrul RNP Romsilva – Direcția Silvică Iași, în anul 2010 a folosit ilegal ciocanul silvic de marcat, determinând marcarea a 15 arbori cu un diametru mult mai mare decât cel stabilit prin documentația care a stat la baza actului de punere în valoare din 18 octombrie 2009, arborii fiind înregistrați în caietul de inventariere și fiind ulterior tăiați, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii silvice prevăzute în art. 31 alin. (2) C.pen. din 1969 raportat la art. 112 din Legea nr. 46/2008 (texte legale în vigoare la data comiterii faptei).

Apărările inculpatului, în sensul că nu a comis fapta, au fost înlăturate de către instanță în baza materialului probator administrat în cauză.

(C. Ap. Iași, S. pen., Dec. pen. nr. 1044/2013)

Prin Sentința penală nr. 320/2013, pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr. 42254/224/2011, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 4 luni închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei principale, pentru participație improprie la săvârșirea infracțiunii de folosire fără drept a dispozitivelor speciale de marcat prevăzută în art. 31 alin. (2) C.pen. din 1969 raportat la art. 112 din Legea nr. 46/2008 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și lit. b) raportat la art. 76 alin. (1) lit. e) C.pen. din 1969.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele:

La data de 27 mai 2010, persoana vătămată RNP – Romsilva, Direcția Silvică Iași a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că, în urma controlului tematic efectuat la Ocolul Silvic Ciurea, s-au constatat abateri privind folosirea ilegală a ciocanului silvic de marcat, ciocan încredințat inculpatului (inginer în cadrul regiei) în baza delegației de folosire nr. 65/22.06.2009 și cu care au fost marcați ilegal un număr de 15 arbori (13 arbori specia frasin și 2 arbori specia stejar), cu diametre mult mai mari decât cele stabilite prin documentația care a stat la baza actului de punere în valoare nr. 197577-IS-221 din 18 octombrie 2009, arbori ce nu au fost înregistrați în caietul de inventariere și care ulterior au fost tăiați,     cauzându-se un prejudiciu în valoare de 13.433,65 lei, recuperat integral.

Din coroborarea probatoriului administrat în cauză rezultă faptul că inculpatul era angajat la data de 9 iulie 2009 la persoana vătămată RNP – Romsilva, Direcția Silvică Iași, în funcția de inginer, șef de district la Districtul nr. 5 Șanta, Ocolul Silvic Ciurea. În perioada 19 octombrie-19 decembrie 2009, parchetul nr. 197577 Ciurea din U.P. III Ciurea, u.a. 48E, arondată Cantonului Silvic nr. 22 Dumbrava, Districtul Silvic nr. 5 Santa din cadrul Ocolului Silvic Ciurea, județul Iași, a fost exploatat în baza autorizației de exploatare nr. 277433/19.10.2009 și a împuternicirii nr. 408/19.10.2009. Marcarea arborilor de extras s-a făcut la data de 9 iulie 2009, în baza delegației de marcare nr. 65/22.06.2009, emisă pe numele inculpatului.

Din Ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 33/2002 pentru aprobarea Regulamentului privind confecționarea și folosirea ciocanelor silvice din dotarea structurilor silvice constituite la nivel de ocoale silvice, necesare pentru gospodărirea pădurilor proprietate privată și a celor proprietate publică aparținând comunelor, orașelor și municipiilor[26], rezulta următoarele: ciocanul silvic cu marcă circulară și cu indicativ „PP” (ca și cel ce i-a fost încredințat inculpatului) se folosea de personalul tehnic de la ocolul silvic pentru marcarea arborilor destinați tăierii din pădurile gospodărite de ocolul silvic; marca ciocanului se aplica pe cioplaje, la baza trunchiului, cât mai aproape de nivelul solului, pe o nervură proeminentă, imprimarea mărcii făcându-se cu o vopsea sau cu un tuș de culoare ușor vizibilă; procedura de încredințare și de folosire a ciocanului silvic era strict reglementată; era interzisă cu desăvârșire încredințarea de către personalul silvic a ciocanelor silvice unor persoane fără drept de a le deține și folosi, fără delegație de folosire sau în alte scopuri decât cele prevăzute în art. 10-12 din regulamentul sus-menționat și înscrise în delegația de folosire; o singură persoană era împuternicită să folosească ciocanul silvic (în cazul de față, inculpatul, în baza delegației menționate anterior).

La data de 9 iulie 2009, inculpatul s-a deplasat împreună cu D.T.R., pădurar, la Cantonul XXII Dumbrava, Ocolul Silvic Ciurea, și cu martorii Ț.C., Ț.N.V. și S.M. la parchetul nr. 197577 Ciurea din U.P. III Ciurea, u.a. 48E, arondat Cantonului Silvic nr. 22 Dumbrava, Districtul Silvic nr. 5 Santa din cadrul Ocolului Silvic Ciurea, pentru a efectua operațiunea de marcare a arborilor. Pe teren, activitățile au fost repartizate de către inculpat astfel: inculpatul identifica și măsura arborele, martorul D.T.R. (pădurar) trecea în carnetul de inventariere aliniamentul, specia și clasa de calitate a arborelui, iar martorii Ț.C., Ț.N.V. și S.M. efectuau, prin rotire, următoarele activități: făceau un cioplaj la 1,30 m de sol și înscriau pe cioplaj numărul din carnetul de inventariere, după care efectuau un cioplaj la rădăcina arborelui și aplicau, cu ciocanul de marcat RP 20 106 înmuiat în vopsea, amprenta ciocanului pe cioplaj.

Din declarațiile martorilor Ț.C., Ț.N.V. și S.M. (audiați în ambele faze procesuale) rezultă că, la data de 9 iulie 2009, au cioplit arbori și au aplicat cu ciocanul de marcat amprenta pe acei arbori, activități pe care le-au efectuat la solicitarea și la indicațiile inculpatului, martorii necunoscând reglementările din regulamentele de folosire a ciocanului silvic și nici faptul că o parte din arborii marcați nu au fost trecuți de către inculpat în carnetul de inventariere.

Ulterior acestei activități, Direcția Silvică Iași a efectuat, în perioada 3-10 martie 2010, un control la Ocolul Silvic Ciurea, în baza delegației nr. 55/01.03.2010, întocmindu-se de către D.G. (inginer, responsabil cu paza și protecția pădurilor în cadrul direcției) raportul nr. 2697/15.03.2010. S-a constatat astfel că la data de 9 iulie 2009, în parchetul 197577 Ciurea, din U.P. III Ciurea, u.a. 48 E, arondată Cantonului Silvic nr. 22 Dumbrava, Districtul Silvic nr. 5 Șanta din cadrul Ocolului Silvic Ciurea, s-a făcut marcarea arborilor cu ciocanul cu marcă rotundă RP 20.106 și vopsea de culoare albastră, de către inculpat, în vederea exploatării, ocazie cu care au fost marcați și tăiați ulterior un număr de 15 arbori (13 cioate din specia frasin și 2 cioate din specia stejar), arbori cu diametre foarte mari față de arborii ce au constituit partida, arbori neînregistrați în carnetul de inventariere, stabilindu-se că mărcile și vopseaua de pe cele 15 cioate au aceeași vechime ca și toate celelalte mărci și vopsea aplicate pe cioatele care au făcut obiectul activității de marcare a arborilor la data de 9 iulie 2009. S-a mai constatat faptul că, în cazul celor 15 cioate menționate anterior, ciocanul silvic și vopseaua albastră s-au aplicat pe un cioplaj superficial, efectuat în coajă sau direct pe coajă. Din același raport de constatare mai rezultă faptul că volumul celor 15 arbori este de 35,383 m.c., din care un volum de 31,047 m.c. cioatele de frasin și un volum de 4,336 m.c. cioatele de stejar, iar contravaloarea acestora este de 13.433,65 lei, sumă ce include și TVA. Ciocanul silvic cu marcă rotundă RP 20.106 a fost încredințat spre folosire inculpatului, perioada de folosire fiind 22 iunie-10 iulie 2009, în U.P. III Ciurea, u.a. 48E.

Cei trei martori audiați în cauză au dat declarații care se coroborează între ele, dar se remarcă faptul că activitatea de inventariere a arborilor – așa cum a fost descrisă ca procedură de către martori – este una laborioasă, și anume: într-o singură zi erau inventariați și marcați un număr foarte mare de arbori; în această activitate erau implicate multe persoane, care efectuau, pe rând, diverse sarcini. Din toate declarațiile date rezultă fără dubiu faptul că numai inculpatul era cel care stabilea ce arbori trebuiau marcați în vederea exploatării, că doar la indicațiile acestuia se marcau acei arbori și că inculpatul trecea numărul atribuit arborilor în caietul de inventariere. Prin urmare, se poate aprecia că întreaga răspundere pentru operațiunea de marcare a arborilor revenea inculpatului (conform fișei postului), persoană ce a fost delegată pentru a folosi exclusiv ciocanul silvic rotund cu marca menționată anterior (pe care nu avea voie să îl încredințeze altor persoane) și că în acest context este lipsit de relevanță juridică faptul că – în mod practic – aplicarea marcajului s-a făcut de către voluntari – în condițiile în care rezultă fără dubiu că marcarea arborilor s-a făcut doar la indicația expresă a inculpatului, fiind astfel exclus ca vreunul dintre voluntari să marcheze cei 15 arbori fără acceptul sau știința inculpatului. Mai trebuie adăugat și faptul că, așa cum s-a mai precizat, inculpatul a notat în carnetul de inventariere – pe rând, alături de alți voluntari – numărul ce se atribuia arborilor marcați în vederea exploatării, având astfel posibilitatea efectivă de a nu înregistra în carnetul de inventariere cei 15 arbori marcați în mod ilegal, fără ca voluntarii să perceapă acest fapt. Fiind audiat în cursul urmăririi penale (doar pe declarație olografă), inculpatul nu a recunoscut comiterea infracțiunii, precizând următoarele: nu a marcat cei 15 arbori; nu i-a tăiat; nu a avut cunoștință de marcarea lor, invocând faptul că arborii respectivi au fost marcați ca „arbori de viitor”, în sensul că nu au fost marcați pentru exploatare, ci ca arbori care trebuiau lăsați și nu tăiați, având un cioplaj efectuat superficial sau mărcile aplicate direct pe coajă; aceștia (după aspectul cioatelor) au fost tăiați cu puțin timp înainte de luna martie 2010. În cursul cercetării judecătorești, inculpatul nu s-a prezentat în fața instanței, fiind însă reprezentat de apărătorul său ales.

C.15.2. Tăierea, fără drept, de arbori. Furtul de arbori. Subiectul activ: reprezentant al unei societăți comerciale având ca obiect exploatarea lemnului. Latura obiectivă: tăierea, fără drept, și sustragerea unui număr de 21 de arbori nemarcați, din fondul forestier național. Latura subiectivă: intenția directă. Modalitatea de individualizare a executării pedepsei: suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Fapta inculpatului care, în perioada mai–iunie 2014, a tăiat ilegal un număr de 21 de arbori din fondul forestier național, în scopul valorificării ulterioare, creând o pagubă în valoare de 12.117,94 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor silvice prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 (în vigoare la data comiterii faptelor).

Inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.

(Jud. Răducăneni, Sent. pen. nr. 83/2015, definitivă prin neapelare)

Prin Sentința penală nr. 83/2015, pronunțată de Judecătoria Răducăneni în dosarul nr. 423/286/2015, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 108 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008 și în art. 110 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 46/2008, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C.pr.pen. și art. 75 alin. (1) lit. d) și alin. (2) lit. a) și b) C.pen.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpatul este administrator al societății ,,D.F.” S.R.L și, în primăvara anului 2014, a licitat, la Direcția Silvică Iași, o suprafață de pădure (514 m.c. volum brut) pentru igienizare, situată în Cantonul Silvic „Izvoare” din cadrul Ocolului Silvic Răducăneni, județul Iași. Conform contractului de licitație, inculpatul avea dreptul să taie un volum de 514 m.c. copaci marcați cu ciocanul rotund de reprezentanții Ocolului Silvic Răducăneni. În cursul lunii mai 2014, când inculpatul s-a deplasat în zona respectivă cu personalul său și utilajele pentru a începe exploatarea, a constatat că materialul ce urma să-l exploateze era de calitate foarte slabă, putând fi valorificat doar ca lemne de foc.

Inculpatul a susținut că a licitat material lemnos de calitate, însă la fața locului a găsit copaci rupți, atacați de insecte, materialul obținut valorificându-l doar ca lemne de foc. Nemulțumit de situația creată și pentru a recupera din masa lemnoasă, inculpatul a luat hotărârea de a tăia 21 de arbori nemarcați cu ciocanul rotund, din specia fag, stejar, tei, paltin și frasin, pe care și i-a însușit (din raportul întocmit de pădurarul A.V. rezultă că arborii tăiați ilegal au fost ridicați de pe teren de inculpat în perioada 20-23 iunie 2014), creând astfel un prejudiciu de 12.117,94 lei, care a fost recuperat în totalitate, potrivit adresei nr. 768 din 13 februarie 2015 emisă de Ocolul Silvic Răducăneni, județul Iași, în care se precizează că aceasta nu se constituie parte civilă în procesul penal.

Audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa. Pe timpul cercetării judecătorești, inculpatul a recunoscut în totalitate săvârșirea faptelor arătând că dorește să se judece potrivit dispozițiilor art. 374 alin. (4) și 375 C.pr.pen.

La individualizarea pedepsei și a modului de executare a acesteia, instanța va ține seama, conform dispozițiilor art. 74 C.pen., de împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și de mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit, antecedentele penale ale infractorului, conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal și nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

În concret, instanța a reținut că inculpatul a săvârșit infracțiunile în concurs real, este o persoană tânără, are un nivel mediu de pregătire și instruire, nu este cunoscut cu antecedente penale, are doi copii minori, a achitat integral prejudiciul și a adoptat o poziție sinceră pe parcursul desfășurării procesului penal. Față de aceste considerente, instanța a aplicat inculpatului o pedeapsă cu închisoarea, pentru fiecare infracțiune concurentă, al cărei cuantum a fost stabilit în urma reținerii dispozițiilor art. 396 alin. (10) C.pr.pen., cât și a circumstanțelor atenuante prevăzute în art. 75 alin. (2) lit. a) și lit. b) C.pen.

D. Concluzii și propuneri. În urma studierii hotărârilor pronunțate de către instanțele de judecată se impun următoarele constatări:

1. Analiza a avut în vedere mai cu seamă pedepsele aplicate în cazul săvârșirii infracțiunilor silvice, în scopul formării unei imagini de ansamblu asupra combaterii acestui fenomen infracțional, deosebit de nociv pentru mediu, urmărindu-se și dacă există sau nu o practică unitară la nivel național, în această materie. Astfel, s-a constatat, pe lângă motivările temeinice ale hotărârilor, susținute de practica C.E.D.O. și de jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, că la individualizarea judiciară a pedepselor în cazul infracțiunilor silvice s-au avut în vedere dispozițiile legii speciale în materie, limitele de pedeapsă prevăzute în Codul silvic, precum și criteriile generale prevăzute în art. 72 C.pen. din 1969, respectiv în art. 74 C.pen., fiind luate în considerare stările generale de agravare ori de atenuare a răspunderii penale, circumstanțele reale și cele personale, precum și toate celelalte criterii de individualizare, raportate la fiecare caz în parte.

În raport cu criteriile menționate anterior, a rezultat că, în general, pedepsele cu închisoarea stabilite și aplicate de către instanțele de judecată sunt orientate spre minimul special prevăzut de lege, executarea celor mai multe fiind suspendată condiționat sau sub supraveghere, situațiile de excepție în care au fost stabilite pedepse cu executare efectivă fiind consecința existenței antecedentelor penale ale inculpaților sau a săvârșirii faptelor în stare de recidivă ori de către inculpați care exercitau funcții publice în administrația publică locală (într-un singur caz).

Deopotrivă, au fost aplicate și pedepse cu amenda, fie cu executare, fie cu suspendarea condiționată a executării.

Analiza datelor a condus la concluzia că, în linii mari, instanțele se orientează în a stabili pedepse fie cu închisoarea, fie cu amenda penală, orientate spre minimul special, executarea pentru majoritatea pedepselor aplicate fiind suspendată condiționat sau sub supraveghere, constatându-se astfel că la nivel național nu există un mod unitar de individualizare judiciară a pedepselor în cazul infracțiunilor silvice;

2. O problemă cu care se confruntă organele judiciare o reprezintă modul de stabilire a prejudiciilor create în urma marcărilor, tăierilor și exploatărilor de arbori în condiții nelegale. Conform legislației silvice, în practica judiciară se utilizează ca singură metodă de stabilire a acestor prejudicii un algoritm care are drept principal parametru diametrele cioatelor rămase în urma tăierilor arborilor. În majoritatea cazurilor, identificarea cioatelor marcate și nemarcate se face cu mare greutate din diferite motive (relief abrupt, marca aplicată nu mai e vizibilă, cioatele pot fi acoperite de vegetație sau au fost scoase din pământ ori au fost acoperite cu zăpadă, număr redus de experți judiciari silvici). Pe de altă parte, această metodă de calcul este cel mai adesea contestată în instanță de către inculpați. Având în vedere că menținerea integrității pădurilor este considerată o prioritate, fiind obiectiv de securitate națională, considerăm că se impune introducerea unor metode noi de evaluare a prejudiciilor aduse vegetației forestiere, cum ar fi: teledetecția satelitară, dronele, aerofotogrammetria, ce pot oferi date privind volumul arborilor, pierderile de vegetație, consistența arboretelor;

3. Deopotrivă, la definirea prejudiciului se impune să fie evidențiate, prin norme clare, cele trei laturi ale acestuia: economică, de mediu și socială (prin realizarea unor studii de impact în zone foarte afectate);

4. Este necesară crearea unei veritabile structuri centrale la nivelul gărzilor forestiere, care să aibă activitate de coordonare și control și să efectueze verificări de mare amploare, din oficiu sau la solicitarea organelor de urmărire penală, precum și creșterea veniturilor salariale ale personalului cu atribuții de control în domeniul silvic, ce ar duce la motivarea acestuia și la lipsa de interes pentru obținerea de venituri suplimentare ilicite;

5. Spețele studiate relevă că instanțele au fost sesizate de către procurori cu dosare temeinic probate – cu excepția acelor cauze în care inculpații au fost achitați definitiv, unul dintre ei fiind și arestat preventiv[27] –, dar lipsite de complexitate, în marea majoritate a cazurilor fiind vorba de tăieri, fără drept, ale unor arbori nemarcați, urmate de furtul materialului lemnos. Sunt însă, în practică, modalități complexe de comitere a infracțiunilor, modalități ce generează cu adevărat prejudicii mari pădurilor României: subestimarea calitativă și cantitativă a arborilor cu ocazia întocmirii actelor de punere în valoare (APV), marcarea în plus a unor arbori, constituirea de partizi de produse accidentale cu un volum mult mai mare decât cel real etc.;

6. Apreciem, fără pretenția de specializare în domeniul silvic, că nu există studii de impact cu privire la adoptarea unor noi tehnici silvice de îngrijire a pădurilor. De asemenea, considerăm că obligația de a încheia contracte de pază cu ocoalele silvice, stabilită pentru proprietatea privată, trebuie subliniată printr-o normă penală sancționatoare a proprietarilor care nu respectă această obligație, având în vedere că principalele agresiuni asupra fondului forestier au loc în suprafețele neaflate în paza acestor ocoale silvice. Tot astfel, este necesară introducerea unui cazier silvic pentru persoanele juridice având ca obiect de activitate exploatarea materialului lemnos;

7. Credem că, pentru o lungă perioadă de timp (100-150 ani), ar trebui abrogată orice reglementare privind scoaterea de terenuri din fondul forestier proprietate privată pentru proiectele imobiliare;

8. Ar trebui analizată de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție utilitatea încheierii unor protocoale comune între acest parchet, Inspectoratul General al Poliției Române, RNP – Romsilva, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în vederea combaterii eficiente a infracțiunilor silvice și a fenomenului infracțional ce nu mai poate fi tratat la nivelul soluționării unor cauze lipsite de complexitate, cele mai multe cu prejudicii calculate între 500 lei și 9.000 lei. În acest sens ar fi utilă armonizarea legislației românești cu legislația în domeniu adoptată de Uniunea Europeană și cu strategia de gestionare durabilă a pădurilor promovată de Comisia Europeană și Parlamentul European. Indiferent de eforturile mari depuse până acum de către Ministerul Afacerilor Interne și personalul silvic, fenomenul de despădurire și degradare a pădurilor nu este nici măcar încetinit, ceea ce impune o regândire a politicii în domeniu. De remarcat că nu există nicio hotărâre definitivă pronunțată cu privire la o infracțiune silvică reținută în concurs real cu fostul art. 323 C.pen. din 1969 (asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni), nicio speță care să fi cercetat lanțul infracțional de la proprietarul de pădure până la beneficiarul final al lemnului tăiat nelegal. Deopotrivă, nu s-a remarcat nicio cercetare declanșată asupra persoanei juridice ce acționează în domeniul exploatării lemnului;

9. Este de remarcat preocuparea instanțelor de a dispune confiscarea utilajelor folosite la tăierea, fără drept, a arborilor, precum și de a menține sechestrul asigurător asupra bunurilor inculpaților (instituit în faza de urmărire penală de către procuror asupra bunurilor identificate în proprietatea inculpaților). Așa cum s-a mai arătat, în majoritatea cazurilor, instanțele au dispus suspendarea executării pedepselor sub supraveghere, fapt justificat de pedepsele aplicate în speța concretă, de circumstanțele personale ale inculpaților, de cuantumul scăzut al prejudiciilor cauzate fondului forestier național, precum și de posibilitățile de îndreptare ale condamnaților.

---

* e-mail: lazar_augustin@mpublic.ro; cabinet_pg@mpublic.ro. Acest studiu a fost publicat în volumul conferinței „Apărarea mediului și a fondului forestier prin dreptul penal”, de A. Lazăr (coordonator), M. Duțu (coordonator), E.G. Hosu, A. Duțu, Editura Academiei Române și Editura Universul Juridic, București, 2016, p. 105-221.

** e-mail: george.hosu@gmail.ro

[1] Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015.

[2] La 1 ianuarie 2016  a intrat în vigoare Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015.

[3] ,,Art. 30

(1) Lucrările de regenerare artificială și de completare a regenerărilor naturale se execută în termen de cel mult două sezoane de vegetație de la tăierea unică sau definitivă.

[…]”

[4] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 22 iunie 2010.

[5] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 15 noiembrie 2006.

[6] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 6 aprilie 2007.

[7] În prezent, abrogată.

[8] În prezent, abrogat.

[9] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014.

[10] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013.

[11] Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 24 septembrie 2012.

[12] Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006.

[13] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1179 din 28 decembrie 2005.

[14] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 6 decembrie 2006.

[15] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015.

[16] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

[17] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010.

[18] În prezent, abrogată.

[19] A se vedea http://www.rosilva.ro/articole/silvica__p_160.htm (accesat la 28 septembrie 2016).

[20] A se vedea și Dec. nr. 405/2016 a Curții Constituționale a României, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016.

[21] În prezent, abrogat.

[22] Publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014.

[23] Publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 38 din 12 ianuarie 2005.

[24] Art. 18¹ C.pen. din 1969, sub denumirea ,,Fapta care nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni”, prevedea:

,,(1) Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

(2) La stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvîrșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum și de persoana și conduita făptuitorului, dacă este cunoscut.

(3) În cazul faptelor prevăzute în prezentul articol, procurorul sau instanța aplică una din sancțiunile cu caracter administrativ prevăzute la art. 91.”

La rândul său, art. 91 C.pen. din 1969, sub denumirea ,,Sancțiunile cu caracter administrativ”, prevedea:

,,Când instanța dispune înlocuirea răspunderii penale, aplică una din următoarele sancțiuni cu caracter administrativ:

a) mustrarea;

b) mustrarea cu avertisment;

c) amenda de la 10 lei la 1.000 lei.”

[25] În prezent, abrogată.

[26] În prezent, abrogat.

[27] A se vedea cauzele C.9.2. și C.10.