În perioada 16-18 mai 2018, la Paris, la sediul Curții de Casație a Republicii Franceze, sub președinția franceză a Rețelei procurorilor generali de pe lângă Curțile Supreme și șefilor instituțiilor echivalente de pe lângă Curțile Supreme ale statelor membre ale Uniunii Europene (denumită în continuare Rețeaua NADAL), a avut loc cea de-a X-a Reuniune aniversară a acestei rețele*.

Manifestarea a fost prezidată de către Jean-Claude Marin, procuror general al Parchetului General al Curții de Casație al Republicii Franceze.

La acest eveniment aniversar, din delegația Ministerului Public din România, condusă de către prof. univ. dr. Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România, au mai făcut parte prof. univ. dr. Ovidiu Predescu, consilier al procurorului general al parchetului menționat anterior, precum și Nadina Spînu, procuror-șef al Serviciului de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe din cadrul aceluiași parchet.

În cadrul reuniunii au fost prezentate sistemele de drept din Uniunea Europeană – sistemul continental, sistemul jurisprudențial (common law) și sistemul federal –, fiind subliniate atât diversitatea organizării Ministerelor Publice din cadrul Uniunii Europene, cât și prioritățile comune ale acestora în prezervarea spațiului european de securitate și justiție.

Procurorul general Augustin Lazăr a fost invitat de către omologul său francez să prezideze, în cadrul conferinței, sesiunea intitulată ,,Instrumente europene de cooperare”.

În deschiderea sesiunii, procurorul general Augustin Lazăr a mulțumit Parchetului General al Curții de Casație al Republicii Franceze pentru excelenta organizare a acestui important eveniment și, în mod personal, procurorului general Jean-Claude Marin.

La finalul prezentărilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România a realizat o sinteză a expunerilor și a redat viziunea proprie asupra modului de armonizare a politicii europene de cooperare judiciară prin instrumentele de cooperare judiciară: Eurojust, Rețeaua Judiciară Europeană și magistrații de legătură.

De asemenea, prof. univ. dr. Augustin Lazăr a susținut o comunicare intitulată ,,Instrumente de cooperare europeană – 2018”, dedicată Anului european al patrimoniului cultural, în cadrul căreia a relevat experiența românească în ceea ce privește cooperarea judiciară și soluționarea unor cazuri având ca obiect recuperarea bunurilor aparținând patrimoniului cultural.

O altă sesiune a reuniunii a fost dedicată problematicii noii instituții a Parchetului European (EPPO), garanțiilor operaționale și perspectivelor acestuia în spațiul judiciar european, precum și luptei contra fraudei transfrontaliere.

În cadrul reuniunii, cu sprijinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România și prin vot unanim al Adunării generale a membrilor rețelei NADAL, a fost acceptată participarea Procuraturii Generale a Moldovei, în calitate de membru-observator la lucrările rețelei.

Adunarea generală a mai decis, ca urmare a votului membrilor, demararea procedurilor în vederea creării unui grup de lucru care să documenteze soluțiile financiare și tehnice necesare construcției unui site internet al Rețelei NADAL, dedicat eficientizării comunicării între membrii rețelei, precum și asigurării vizibilității acțiunilor acesteia.

Membrii Rețelei NADAL au concluzionat că:

– principiile degajate din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului trebuie să ghideze permanent statele membre;

– instrumentele moderne de cooperare sunt din ce în ce mai eficient utilizate;

– combaterea terorismului și cybercriminalității presupune utilizarea de noi instrumente practice, apte să servească acestui scop, de exemplu, prin accelerarea accesului la ,,digital evidence”;

– este necesară o abordare realistă a problematicii retenției și conservării datelor, pentru contracararea amenințărilor reprezentate de către acțiunile organizațiilor teroriste;

– este salutară crearea EPPO, un important progres în constituirea unei Europe judiciare, și ar trebui să contribuie la creșterea eficienței luptei împotriva infracțiunilor date în competența sa;

– 20 de state europene au sprijinit inițiativa înființării EPPO, care trebuie să devină operațional în 2020, după adaptarea legislațiilor naționale și introducerea acestei instituții în peisajele judiciare naționale (ceea ce va constitui o adevărată provocare pentru statele semnatare), selecția staff-ului, numirea conducătorului, a colegiului director, definitivarea sistemului informațional de management al cazurilor, interconectarea cu bazele de date naționale;

– deși în prezent competența EPPO se limitează la infracțiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, nu este exclusă pe viitor o extindere a competenței la infracțiunile de terorism;

– EPPO va fi un organism independent, funcționând la nivel central, dar și descentralizat, prin procurori delegați din statele membre (care vor continua și activitatea în plan național). De la nivel central vor fi supervizate investigațiile realizate la nivel național;

– cooperarea interinstituțională va juca un rol decisiv în activitatea EPPO, fiind anticipată o colaborare fluidă și productivă cu OLAF, Eurojust, Europol, precum și cu statele membre care nu participă la constituirea EPPO (prin semnarea de acorduri de cooperare).

La finalul dezbaterilor Rețelei NADAL, pe temele stabilite (conform agendei de lucru), s-au făcut câteva precizări legate de importanța menținerii standardelor de cooperare între autoritățile judiciare din statele membre, realizarea în continuare a unor contacte directe și permanente între membrii rețelei, precum și cu Eurojust. Acest demers se justifică prin prisma pericolului constant reprezentat de criminalitatea transfrontalieră, care afectează din ce în ce mai pregnant Uniunea Europeană.

S-a convenit că se impune menținerea unei strânse cooperări între autoritățile reprezentate în rețea pentru stabilirea agendei finale a următoarei reuniuni a Rețelei NADAL, care va avea loc la Tallin, Estonia, în perioada 15-17 mai 2019.

De asemenea, s-a procedat la alegerea președintelui rețelei, această calitate revenindu-i doamnei Lavly Perling, procuror general al Estoniei.

* Rubrică realizată de Nadina-Magdalena Spînu, procuror-șef serviciu – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe, e-mail: spinu_nadina@mpublic.ro.