In memoriam dr. Barbara Deppert-Lippitz, Deutsches Archäologisches Institut

Augustin LAZĂR^*

ABSTRACT

The paper analyzes the legal framework, the criminal patterns and the effective legal instruments used by the Romanian judicial authorities to sanction the laundering of the criminal proceeds resulting from the illicit traffic in cultural goods and the recovery of artefacts that are emblematic for the Romanian cultural heritage. The study highlights the importance of achieving a consistent jurisprudence, the relevance of specialized judicial bodies, as well as the significance of the role of international judicial cooperation, through EUROJUST, EUROPOL, INTERPOL, for the purpose of sanctioning the traffic and in the recovery of stolen and recycled goods: spiral bracelet hoards, gold monetary hoards and Lex municipalis Troesmensium plates. The investigative methodology and jurisprudence analyzed indicate the effective tools for the full recovery of emblematic cultural assets lost by the national cultural heritage, in the period 1996-2007, in a difficult internal and external context.

Keywords: money laundering, cultural goods, draco dacicus, Koson, lex troesmensium, EUROJUST, EUROPOL, INTERPOL.

1. Cadrul normativ de protejare a patrimoniului cultural

Protejarea patrimoniului cultural, în spațiul Uniunii Europene, este reglementată prin Directiva 2014/60/UE din 15 mai 2014 privind restituirea bunurilor culturale scoase ilegal de pe teritoriul unui stat membru și modificarea Regulamentului (UE) nr. 1024/2012^[1]. Aceasta a reformat Directiva 93/7/CEE și vizează reconcilierea protecției bunurilor aparținând patrimoniului național cu principiul liberei circulații a bunurilor. Actul, aplicabil din 19.12.2015, acoperă toate obiectele culturale identificate în legislația națională drept „bunuri de patrimoniu național cu valoare artistică, istorică sau arheologică”. Cu referire la regimul circulației bunurilor de patrimoniu, la nivelul UE au fost adoptate Regulamentul (UE) 2019/880 din 17 aprilie 2019 privind introducerea și importul bunurilor culturale^[2] și Regulamentul (CE) 116/2009 din 18 decembrie 2008 privind exportul de bunuri culturale^[3]. Aceste instrumente juridice au fost introduse apoi în legislația națională.

Directiva 2014/60/UE și-a extins domeniul de aplicare la orice obiect cultural clasificat sau definit de un stat membru, în conformitate cu legislația sau procedurile administrative naționale, drept bun de patrimoniu național, cu valoare artistică, istorică sau arheologică în sensul art. 36 din TFUE. Ea stabilește noua sferă de aplicare a termenului de „bun de patrimoniu național” și instituie măsuri de intensificare a cooperării administrative între statele membre pentru a favoriza o aplicare mai uniformă și mai eficientă a directivei. De asemenea, asigură cooperarea consolidată și schimbul de informații între statele membre conform prevederilor Regulamentului UE nr. 1024/2012 și extinderea cu 6 luni a termenului de verificare, dacă obiectul cultural descoperit într-un alt stat este obiect cultural în sensul directivei, iar a termenului de exercitare a acțiunii în restituire, la trei ani ș.a.

După ratificarea convențiilor internaționale^[4], în perioada 2000-2001, în contextul pregătirii aderării la UE, România a impulsionat preocupările privind elaborarea cadrului normativ modern de protejare a patrimoniului cultural național. A fost adoptată Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil^[5], care, între altele, dispune înființarea în Inspectoratul General al Poliției Române a structurii specializate în prevenirea, descoperirea și urmărirea faptelor ilegale la regimul bunurilor care aparțin patrimoniului cultural național mobil.

Cadrul legislativ special a fost dezvoltat cu Ordonanța Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național^[6]și Ordonanța Guvernului nr. 47/2000 privind stabilirea unor măsuri de protecție a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial^[7]. A fost întregit apoi cu Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată^[8], și Legea nr. 311/2003, Legea muzeelor și a colecțiilor publice, republicată, cu modificările ulterioare^[9].

Cu referire specială la artefactele arheologice, art. 46 alin. (1) din Legea nr. 182/2000 privind protecția patrimoniului cultural național mobil dispune că: „bunurile arheologice (…), descoperite în cadrul unor cercetări sistematice cu scop arheologic ori geologic sau în cadrul unor cercetări arheologice de salvare ori având caracter preventiv, precum și cele descoperite întâmplător prin lucrări de orice natură, efectuate în locuri care fac obiectul exclusiv al proprietății publice, conform art. 136 alin. (3) din Constituția României, republicată, intră în proprietate publică, potrivit dispozițiilor legale”^[10]. În acest sens, Legea fundamentală prevede că „(3) Bogățiile de interes public ale subsolului (…), precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice“ [art. 136 alin. (3) din Constituția României, republicată[11]].

În temeiul acestui cadru normativ, jurisprudența penală a reținut corect că în cazul descoperirii întâmplătoare^[12], în cursul săpăturilor de canalizare, a unui bun arheologic – statuie din perioada Daciei romane, reprezentând pe Hercules Apulensis –, artefact categoria Tezaur, evaluat de expert la 200.000 euro, acesta nu aparține categoriei res nullius, „lucruri ale nimănui”. Artefactul reprezintă un bun cultural care, conform legii organice, face obiectul exclusiv al proprietății publice. Bunul mobil sustras în aceste circumstanțe constituie obiect material al infracțiunii de furt calificat asupra unui bun care face parte din patrimoniul cultural prevăzut de art. 228 alin. (2) lit. a) C.pen.[13].

Codificarea legislației în materie a fost prevăzută, în Programul de guvernare 2021-2024, printre prioritățile legislative din domeniul culturii. Adoptarea Codului Patrimoniului Cultural ar favoriza mai buna integrare și prezență a valorilor culturale și naturale românești în circuitul european și mondial, o jurisprudență unitară, formarea de specialiști în domeniu. Temporizarea adoptării și consecințele sale negative indică nevoia consolidării capacității administrative.

Jurisprudența penală conturată recent în materia protejării patrimoniului cultural și natural a readus în actualitate nevoia codificării legislației, a eficacității și a rolului instrumentelor juridice naționale și internaționale în realizarea unei jurisprudențe penale unitare de protejare a patrimoniului cultural al României.

2. Protejarea siturilor prin înscriere pe Lista monumentelor istorice postată pe site-ul Institutului de Memorie Culturală – cIMeC București și Lista patrimoniului mondial UNESCO

Cadrul juridic de protecție necesită concordanță cu principiile și drepturile consacrate de cultura juridică europeană, îndeosebi cu principiul fundamental al legalității și previzibilității. De altfel, previzibilitatea este cheia prevenirii actelor contrare ordinii publice, cu influență directă asupra protecției patrimoniului cultural.

Pentru a fi compatibile cu exigențele constituționale, textele de incriminare trebuie să îndeplinească minime condiții de previzibilitate privind subiecții activi vizați, acțiunile sancționate penal și cerințele legale (acțiuni cumulative sau alternative), locurile protejate și formele vinovăției penale. Jurisprudența penală a decis că „pentru ca acuzația să îndeplinească minime condiții de previzibilitate, e obligatoriu ca zonele protejate să fie marcate și/sau cunoscute, aduse la cunoștința publicului”^[14]. Informarea publicului interesat privind zonele arheologice protejate este realizabilă astfel printr‑o simplă accesare a Bazei de date administrate de Institutul Național al Patrimoniului, disponibilă pe site‑ul cimec.ro – Repertoriul Arheologic Național[15].

Lista actualizată a monumentelor istorice^[16], disponibilă pe site-ul Institutului de Memorie Culturală – cIMeC București[17], include: monumente de arheologie, arhitectură, for public, memoriale și funerare. Din punct de vedere valoric, lista cuprinde: monumente istorice de interes național (categoria A) și monumente istorice de interes local (categoria B).

3. Instrumente juridice de drept penal

3.1. Pentru combaterea eficace a traficului cu bunuri culturale, Comisia Europeană s-a adresat statelor membre cu recomandarea codificării legislației în această materie: „Ar trebui create coduri specifice pentru înregistrarea infracțiunilor privind comerțul ilicit cu bunuri culturale în sistemele vamale și polițienești”.

Comisia Europeană mai recomanda abordarea cazurilor de trafic cu bunuri culturale prin utilizarea instrumentelor juridice eficace de combatere a spălării banilor. „Cazurile care sunt preluate de autoritățile de aplicare a legii pentru investigații suplimentare și potențială urmărire penală pot fi abordate dintr-un unghi de spălare a banilor. Traficul de bunuri culturale are loc adesea în paralel cu spălarea banilor, iar pentru spălarea banilor sarcina probei este mai ușor de îndeplinit și face obiectul unor sancțiuni mai severe. În astfel de cazuri, cauza penală este susceptibilă de a fi înregistrată ca un caz de spălare de bani, și nu ca un caz privind comerțul ilicit cu bunuri culturale, care afectează, de asemenea, statisticile”[18].

Recomandările sunt motivate de noua abordare jurisprudențială a unor state membre, ca România, privind combaterea traficului cu antichități din perspectiva spălării banilor. Studiul adoptat de Comisia Europeană observă dezvoltarea comerțului online cu bunuri culturale ilicite și dificultățile aplicării legii privind vânzările asociate unor conturi anonime sau pseudonime.

Analiza recentelor decizii emise de Înalta Curte de Casație și Justiție și alte instanțe din România relevă noua frontieră a jurisprudenței spălării banilor și artefactelor, a recuperării bunurilor emblematice aparținând patrimoniului cultural[19]. Recuperarea s-a realizat prin executarea mandatelor europene de obținere a probelor (MEP), a ordinelor de înghețare a bunurilor sau a probelor, ordinelor europene de anchetă. În context, se constată restituirea, voluntară, de către posesori, în condițiile Convenției UNIDROIT din 1995, rambursarea compensației plătite posesorilor de bună-credință și a cheltuielilor ocazionate de expertizarea și restituirea bunurilor[20].

3.2. În sistemul dreptului penal românesc, spălarea banilor este incriminată de art. 49 din Legea nr. 129/2019^[21]:

„(1) Constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

b) ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni;

c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri de către o altă persoană decât subiectul activ al infracțiunii din care provin bunurile, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.

(2) Tentativa se pedepsește (…)”.

În cazul infracțiunii de spălare a banilor – produs al infracțiunilor contra patrimoniului cultural –, tipicitatea este evidențiată de elementul material al infracțiuniiși de intenția tipică: săvârșirea infracțiunii în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a bunurilor.

Elementul material al infracțiunii de spălare a banilor constă într-o acțiune realizabilă în șapte modalități alternative: schimbarea, transferul, ascunderea, disimularea, dobândirea, deținerea sau folosirea. Realizarea oricărei modalități a elementului material conduce la consumarea infracțiunii.

Schimbarea se realizează prin operațiuni ilegale de transformare a bunurilor culturale: dezmembrare/partajare în loturi, curățare, restaurare și conservare, conferindu-li-se aparența pieselor de colecție.

Transferul constă în transmiterea proprietății bunurilor culturale ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că ele provin din săvârșirea de infracțiuni (plasarea în colecții consacrate, în circuitul legal al pieței antichităților, în circuitul economic-financiar legal).

Ascunderea ori disimularea adevăratei naturi, a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor culturale ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni (documente/declarații de proveniență false, operațiuni ilegale de restaurare).

Dobândirea, deținerea sau folosirea constau în acțiunile de a obține proprietatea, deține sau utiliza un bun de origine infracțională cunoscând că acesta provine din săvârșirea de infracțiuni[22].

În practică, intenția caracterizată prin scopul special al ascunderii sau disimulării originii infracționale este pusă în evidență, spre exemplu, de constatarea curățării fizico-chimice a artefactelor sustrase și a încercării de transformare în piese cu aparența bunurilor aparținând unei colecții deja consacrate, operațiuni realizate în vederea introducerii acestora în circuitul legal al pieței, într-o stare în care proveniența ilicită să fie cât mai dificil depistabilă.

4. Jurisprudența penală în materie de spălare a banilor

Analiza jurisprudențeivizează modul de sancționare penală a acțiunilor rețelelor infracționale de traficanți, din perioada 1997-2007, finanțate de actorii pieței ilegale și desfășurate într-un context intern-extern turbulent (războiul din fosta Iugoslavie, mineriadele din 1998-1999, evenimentele din 11 septembrie 2001). Folosind detectoare de metale, braconierii au sustras importante tezaure din situl arheologic, monument UNESCO, Sarmizegetusa Regia – fosta capitală a Regatului Daciei (sec. I BC – II AD) – situat în Munții Șureanu, jud. Hunedoara. În scopul de a oferi o proveniență cu aparență de legalitate, membrii rețelei au reciclat produsul infracțiunilor de furt pe piața antichităților: mii de monede antice (denari romani, stateri Koson și Lysimachos din aur) și 24 de brățări spiralice, cu greutatea totală de cca. 115 kg artefacte din aur, în valoare de aprox. 25 mil. euro[23]. Dintre dosarele soluționate, cele mai semnificative vor fi expuse în continuare.

4.1. Cazul reciclării tezaurului monetar Koson (foto 3) din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, a scuturilor dacice din situl Cetatea Piatra Roșie (foto 10, 11)și a tablelor Lex Troesmensium (foto 8, 9). La 11 iunie 2020, Curtea de Apel Alba Iulia a condamnat un inculpat, cetățean român, la 4 ani închisoare, cu suspendarea sub supraveghere timp de 7 ani, pentru săvârșirea infracțiunii continuate de spălare a banilor prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002, rep., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 din C. pen. A dedus, din pedeapsa aplicată, durata arestării preventive din perioada 24-26 iulie 2013.

După casarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unei soluții de încetare a procesului penal cu motivarea intervenirii prescripției răspunderii penale, rejudecând, Curtea a reținut vinovăția inculpatului pentru trei acte materiale de reciclare, pe piața antichităților, a bunurilor furate. A reținut vânzarea a două scuturi dacice (transformate în piese cu aparență de colecție, prin restaurare ilegală), dobândirea și deținerea a 145 de monede Koson din aur (curățate chimic) și reciclarea tablelor legii municipiului Troesmis sustrase anterior din acest sit arheologic, bunuri aflate în custodia Muzeului Național de Istorie a României. În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., Curtea a dispus confiscarea specială a 145 de monede Koson din aur și a două plăci epigrafice de bronz. A admis acțiunea civilă a Ministerului Culturii, a obligat inculpatul la plata sumei de 160.741 lei (33.000 euro) către partea civilă Statul Român, reprezentând compensația plătită de Ministerul Culturii unei firme din SUA, cumpărător bona fides, care a restituit voluntar perechea de scuturi dacice (art. 3 din Convenția UNIDROIT din 1995). A obligat inculpatul la plata cheltuielilor avansate cu repatrierea acestora^[24].

Curtea de Apel Alba Iulia a mai constatat recuperarea unei brățări spiralice din aur, de 764,94 gr. A reținut că inculpatul a postat piesa la licitație pe un cont e-Bay anonim, apoi a vândut-o firmei ’A.G.’ NY, cu 30.000 de dolari, preț achitat în contul bancar al companiei sale. El a disimulat proveniența ilicită a artefactului, declarând că brățara a fost legal introdusă în SUA, din Albania[25].

Datele solicitate eBay Inc au indicat asocierea adresei email a inculpatului cu conturi anonime – spre exemplu, contul ‚domprofesor’, creat pe site-ul www.ebay.com –, prin care recicla artefacte sustrase, ca membru e-bay, dealer anonim cu aparență onorabilă. La 10.11.2005, inculpatul a postat licitația artefactului ’Goldarmband, 1st c. B.C.’(„Brățară de aur, secolul I a. Chr.”),pentru suma de 38.000 de dolari. Licitația din 23.11.2005 avea ca obiect piesa ’Inscribed bronze plaque, city law, 2nd c. A.D.’, oferită la prețul de 48.000 dolari, cu următoarele detalii: ‘Inscribed bronze plaque, Latin, Roman Provincial city law, 169-177 A.D. 67×54 cm., 21 kg’ („Placă de bronz inscripționată, latină, legea orașului provincial roman, sec. 2 d. Chr.”). Pentru a ascunde proveniența artefactului, oferta era lansată cu precizarea: ’This plaque was attached on the wall of some public building for general information during the reign of Marcus Aurelius. It set the rules for sending legates’ („Această placă a fost atașată pe peretele unei clădiri publice pentru informare generală în timpul domniei lui Marcus Aurelius. A stabilit regulile pentru trimiterea solilor“)[26].

Investigatorul acoperit a fost autorizat să acceseze arhiva electronică și site-urile web ale companiilor inculpatului, constatând, conform  procesului-verbal, o laborioasă activitate de reciclare, cu multiple oferte de vânzare: monede și artefacte, în valoare de 30.676 de euro, specifice sitului arheologic braconat.

4.2. Cazul reciclării tezaurului de 3.600 de monede antice din aur, sustras din situl UNESCO Sarmizegetusa Regia^[27].În august 1998, un grup infracțional organizat a localizat prin detecții neautorizate și a sustras, din situl Sarmizegetusa Regia, un tezaur antic de 3.600 de stateri din aur, Lysimach, Asander și Pharnakes II (cca. 30 kg), evaluat conform expertizei la 3.794.550 de euro. Monedele sustrase au fost valorificate – prin ascunderea originii infracționale – pe piața internațională a antichităților, la case de licitații din Europa și SUA.

Curtea a condamnat patru inculpați la pedepse cuprinse între 2 ani și 4 ani și 4 luni închisoare,pentru operațiuni de export ilegal cu bunuri culturale, infracțiune prevăzută în art. 87 alin. (1) din Legea nr. 182/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fals în declarații, prev. de art. 326 C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 alin. (1) C.pen, spălarea banilor, prevăzută în art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen. și art. 5 alin. (1) C.pen, art. 38 alin. (1), în cond. art. 39 alin. (1) lit. b) C.pen.[28].

În baza art. 396 alin. (6) C.pr.pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) C.pr.pen., a încetat procesul penal pornit împotriva inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. și ped. de art. 367 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen., și de furt calificat, prev. și ped. de art. 228 alin. (1), 229 alin. (2) lit. a) C.pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) C.pen., ca efect al prescripției răspunderii penale^[29].

Instanța penală a constatat că partea civilă Statul Român a recuperat următoarele bunuri culturale: un lot de 28 de monede Lysimach, din aur; tezaurul alcătuit din 35 de denari romani din argint și o tetradrahmă, precum și tezaurul alcătuit dintr-un colier cu pandantive și doi cercei din aur. A lăsat nesoluționată acțiunea civilă introdusă împotriva inculpaților de partea civilă Statul Român prin Ministerul Culturii. Apoi, printr-o hotărâre pronunțată  într-o cauză distinctă, instanța civilă a obligat inculpații la recuperarea prejudiciului prin „restituirea în natură a monedelor sustrase sau la plata, în solidar, a contravalorii acestora”, estimată la minimum 3.409.550 de euro^[30].

Curtea a reținut că, în scopul disimulării originii ilicite, condamnații au utilizat o schemă originală de reciclare prin partajarea tezaurului în loturi de 400-600 de piese. Loturile exportate ilegal, la München, erau predate agentului unei firme din Chicago. Monedele erau trimise apoi companiei americane, prin serviciile poștale, iar cele nevândute în SUA erau restituite – prin serviciile Federal Express – la München. După plata taxelor vamale, piesele „spălate” – cu originea disimulată în monede cu proveniența legală din piața SUA – erau vândute în casele de licitații din München. Cooperarea judiciară cu autoritățile germane a permis descoperirea, în arhivele vamale, a documentelor de expediere a monedelor, prin serviciile Federal Express. Documentele atestă, spre exemplu, trimiterea din Chicago la München a unui pachet conținând 2 kg monede din aur, originare din România, și achitarea de către agent a taxei vamale de 5.956,40 de euro.

Sumele de bani, produs al infracțiunii, au fost reciclate în modalități tipice spălării banilor: achiziționarea de titluri și depozite bancare, excursii în continente exotice, cumpărarea a zeci de imobile, autoturisme de lux, precum și a unei spălătorii auto pe numele persoanelor apropiate, dar administrată de condamnat. Conform expertizei contabile, spălătoria modernizată recicla numerarul rezultat din vânzarea tezaurului printr-o schemă de creditare periodică, cu titlu de „aport personal al administratorului”. Un lot de 28 de monede Lysimach din aur a fost recuperat «în natură» și conservat în Tezaurul istoric al Muzeului Național de Istorie a României, fiind restituit, voluntar, de un comerciant britanic. Posesorului de bună-credință i-a fost plătită justa compensație, cuprinzând costul monedelor și cheltuielile de repatriere. Plătind posesorului compensația legală, Ministerul Culturii a obținut în justiție rambursarea ei de către condamnații în sarcina cărora s-a reținut vinovăția infracțiunilor (art. 3, 4 din Convenția UNIDROIT din 1995).

Studii recente observă că descoperirea din august 1998 a „tezaurului celui mare” de la Sarmizegetusa Regia, alcătuit din 3.600 (30 kg) de stateri Lysimach, stateri de tip Pharnakes II și Asander ca arhonte, este de importanță istorică universală, fiind cel mai mare tezaur de acest tip descoperit în lume. „Evident că doar circumstanțe cu totul excepționale puteau determina deplasarea pe mai bine de 600 km (de pe litoralul vestic al Mării Negre în Munții Orăștiei, la Sarmizegetusa Regia) a unei mase monetare de asemenea valoare și anvergură. În condițiile în care cronologia staterilor de tip Lysimach este legată de primul război mithridatic (88‑86 a.Cr.), elementele urmă, cum sunt monedele lui Asander ca arhonte, sunt cele care furnizează data finală a tezaurului și contextul deplasării acestuia. (…) Prin urmare, staterii lui Asander ca arhonte din anul 1 al arhontatului său, care sunt cele mai frecvente, nu pot data, cel mai probabil, decât între 47‑octombrie 46 a.Cr. Prin urmare, în cel mai fericit caz o astfel de monedă putea ajunge în vestul Mării Negre în prima parte a anului 46 a.Cr., cel târziu până în prima parte a toamnei (…). Așadar, aceasta este cea mai timpurie dată la care ar fi putut avea loc campania pontică a lui Burebista, așa încât să fi putut intra în posesia unor stateri din primul an de arhontat al lui Asander”^[31].

Curtea a stabilit pedepsele și a obligat inculpații la recuperarea prejudiciului prin „restituirea în natură a monedelor sustrase sau la plata, în solidar, a contravalorii acestora”. Prejudiciul va fi însă recuperat integral, doar «în natură», prin restituirea «in integrum» a tezaurului sustras cuprinzând inclusiv informația științifică atașată monedelor. Această misiune investigativă a organelor judiciare și a cercetătorilor arhivelor electronice reprezintă o mare provocare, însă perfect realizabilă prin utilizarea noilor tehnologii digitale de identificare și urmărirea prin INTERPOL, un important instrument de cooperare judiciară internațională.

4.3. Cazul artefactelor sustrase din siturile Dobrogei, restaurate, apoi reciclate prin eBay, banii fiind transferați braconierilor utilizând companiile de servicii financiare Western Union și Money Gram[32].

Inculpatul, comerciant profesionist, fost cetățean român, stabilit în Germania – cunoscând braconierii și proveniența artefactelor din săvârșirea infracțiunilor în situri arheologice –, a dobândit și deținut 7.005 monede și 806 bunuri arheologice identificate ca furate din situri dobrogene. Apoi, inculpatul a transformat artefactele prin operațiuni de curățare chimică – în piese cu aparență de colecție –, în scopul ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienței și a proprietății asupra acestora.

Informațiile transmise de eBay au identificat vânzările utilizatorului, iar cele furnizate de companiile de servicii financiare Western Union și Money Gram au evidențiat tranzacții și sume transferate de inculpat furnizorilor ilegali de artefacte – din zona siturilor dobrogene –, în valoare de 32.000 Euro.

Tribunalul București a condamnat inculpatul la 3 ani închisoare pentru spălarea banilor, infracțiune prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b), c), din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 5 C.p.^[33]. În baza art. 67 C.pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și l) C.p. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a se afla în localități din România recunoscute a fi situri arheologice), pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei închisorii, potrivit art. 68 alin. (1) lit. c) C.p. A luat act că persoana vătămată Ministerul Culturii nu s-a constituit parte civilă în cauză, artefactele fiind recuperate. Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 36.600 lei.

Curtea de apel București, soluționând apelul inculpatului, a reținut că nu era aplicabil principiul ubicuității [art. 8 alin. (4) C.pen.], ci principiul realității legii penale (art. 10 C.pen.), deoarece fapta pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală ar fi fost comisă în afara teritoriului Romaniei[34], iar la data respectivă inculpatul avea exclusiv cetățenie germană[35]. A încetat procesul penal față de inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002 [actual art. 49 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 129/2019], pentru lipsa autorizării organului competent, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale. A fost ridicat sechestrul asigurator instituit prin ordonanța procurorului asupra bunurilor ridicate în urma efectuării percheziției la domiciliul inculpatului din R.F. Germania și s-a dispus restituirea acestor bunuri către inculpat[36].

Împotriva dispoziției de ridicare a sechestrului asigurator și de restituire a bunurilor către inculpat au formulat contestație Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și persoana vătămată Ministerul Culturii.

Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestațiile împotriva dispoziției de ridicare a sechestrului asigurator instituit de procuror asupra bunurilor descoperite la percheziția domiciliară din R.F. Germania (7.006 monede antice și 850 de artefacte arheologice) și de restituire a bunurilor către inculpat. A desființat decizia penală nr. 680/A din 6.05.2021 a Curții de Apel București – Secția a II-a Penală, în ceea ce privește dispoziția vizând măsura asigurătorie și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel București – S. a II-a Penală[37].

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a formulat recurs în casație împotriva deciziei Curții de Apel București – S. a II-a Penală, criticând soluția de încetare a procesului penal dispusă ca urmare a lipsei autorizării organului competent, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale. Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală a admis recursul în casație și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, reținând nelegalitatea soluției de încetare a procesului penal, cu motivarea că nu era necesară autorizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.

Contrar celor reținute de instanța de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că rechizitoriul preciza: „inculpatul fie se deplasa la locuința sa din Jurilovca unde se întâlnea cu autorii furturilor și prelua artefactele direct, fie mergea la locuința acestora de unde achiziționa artefactele, fie le primea prin intermediul unor colete poștale periodice, expediate de pe numele mai multor persoane intermediare”. A observat că instanța de control judiciar a omis lămurirea acestui aspect, demersul său limitându-se exclusiv la dovedirea împrejurării că inculpatul nu mai avea cetățenia română.

Conform probatoriului din cercetarea judecătorească a instanței de fond, toți martorii au precizat că își mențin declarațiile, în sensul că l-au cunoscut pe inculpat în România, la persoane de la care cumpărase artefacte și că acesta venea din Germania și locuia la sora lui în Jurilovca, unde o martoră observase monede și statuete. Martorele au confirmat fie că au acceptat să fie trimise colete pe numele lor către inculpat, fie că au intermediat primirea unor sume de bani de la acesta^[38].

Înalta Curte de Casație și Justiție a mai reținut că «bunurile asupra cărora s-a exercitat elementul material al infracțiunii – și care reprezintă obiectul material al infracțiunii – au fost dobândite pe teritoriul României [prima teză a art. 8 alin. (4) din Codul penal], iar ele au fost transferate în Germania în scopul „mascării” originii lor infracționale; de unde rezultă, cu atât mai mult, îndeplinirea și celei de-a doua teze a art. 8 alin. (4) din C. pen. – „ori s-a produs, chiar în parte, rezultatul infracțiunii”, câtă vreme toate bunurile arheologice ce se constituie în obiectul material al infracțiunii din prezenta cauză sunt proprietatea Statului Român, prin activitățile inculpatului ce sunt circumscrise ilicitului penal fiind vătămate relațiile sociale privind protejarea bunurilor de patrimoniu, sectorului financiar-bancar și a altor activități vulnerabile de efectele dăunătoare ale câștigurilor din infracțiuni. În lumina celor de mai sus, Înalta Curte constată că au fost efectuate de inculpat acte de executare și pe teritoriul național, teritoriu pe care, de altfel, s-a produs și urmarea imediată a infracțiunii de spălare a banilor, situație în care este aplicabil principiul ubicuității».

Înalta Curte de Casație și Justiție, judecând asupra conformității hotărârii atacate cu regulile de drept, a constatat că „raționamentul instanței de apel este greșit, fiind dispusă soluția de încetare a procesului penal față de inculpatul (…) pentru lipsa autorizării organului competent necesară punerii în mișcare a acțiunii penale în baza art. 396 alin. 1, 6 C.p.p., art. 16 alin. 1 lit. e C.p.p., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a, b și c din Legea nr. 656/2002 (actual art. 49 alin. 1 lit. a, b și c din Legea nr. 129/2019)”. În vederea rejudecării apelului, cauza a fost restituită Curții de Apel București – S. a II-a Penală, fiind înregistrată sub nr. 1338/3/2019[39].

Curtea de Apel București a reexaminat apelul inculpatului și a reținut ca fiind corectă starea de fapt constatată de tribunal: operațiunile de curățare a artefactelor, declarația dată autorităților germane că ele ar reprezenta colecția proprie, vânzarea la licitație online de pe ID-uri anonime, banii rezultați transferați de inculpat furnizorilor ilegali de artefacte prin companiile de servicii financiare, utilizând intermediari și un cont PayPal cu ID anonim. Curtea a considerat, însă – contrar jurisprudenței consacrate în materie, inclusiv jurisprudenței proprii[40] –, că scopul urmărit de inculpat nu era cel specific spălării banilor – ascunderii provenienței infracționale a bunurilor și introducerii în circuitul licit –, ci scopul specific tăinuirii, al simplei valorificări a bunurilor. „Operațiunile de curățare a bunurilor nu sunt apte să confere o aparență de legalitate a originii acestora, fiind făcute exclusiv în scopul prezentării lor pe platformele online într-o formă vandabilă”[41].

Curtea a constatat aceleași operațiuni de schimbare/transformare a artefactelor prin curățare, declarațiile privind pretinsa colecție proprie, vânzarea la licitație online de pe ID-uri anonime, transferarea banilor rezultați prin companiile de servicii financiare, utilizând intermediari și un cont PayPal cu ID anonim. Cu toate acestea, printr-un nou raționament greșit care a ignorat acțiunile tipice spălării banilor (dar atractiv, întrucât implica intervenția prescripției răspunderii penale), a considerat că lipsește mecanismul specific procesului de spălare a banilor: „Simpla dobândire a bunurilor provenite din infracțiuni, dacă nu s-au utilizat mijloace dolosive de natura celor care intră în sfera elementului material al infracțiunii prevăzute de art. 29 din Legea nr. 656/2002, nu constituie infracțiunea de spălare a banilor, ci infracțiunea de tăinuire, în măsura dovedirii cunoașterii provenienței infracționale a bunului de către dobânditorul acestuia”.

Curtea de Apel București – în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.p.p. – a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpat, desființând sentința apelată. Apoi, rejudecând, în temeiul art. 386 alin. (1) C.p.p., cu referire la decizia CCR nr. 250/16.04.2019, a constatat că schimbase anterior încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C.p. în infracțiunea de tăinuire prev. de art. 270 alin. (1) C.p. cu aplicarea art. 5 C.p. În baza art. 396 alin. (6) C.p.p. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C.p.p., a dispus încetarea procesului penal cu privire la inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. A mai dispus ridicarea schestrului asigurator instituit de procuror asupra bunurilor ridicate de la inculpat cu ocazia percheziției domiciliare (7.005 monede și 806 bunuri arheologice, conform procesului-verbal), iar în baza art. 112 alin. (1) lit. e) C.p., a dispus confiscarea acestora[42].

4.4. Cazul reciclării unor piese de tezaur furate din situl UNESCO Sarmizegetusa Regia, aflat în Munții Orăștiei: o brățară regală dacică din aur, de 933,4 gr. și un lot de artefacte arheologice (18 podoabe dacice de argint, 23 de monede geto-dacice, 473 de monede de argint romane republicane și dacice)[43].

La 16.04.2018, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică[44] a trimis în judecată inculpatul, comerciant german, născut în România, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor în formă continuată prev de art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin. (2) C.pen. 1969 (26 acte materiale) și art. 5 C.pen. Instanța, analizând aceleași acte materiale, a schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de spălare a banilor în formă continuată, reținută prin actul de sesizare, în tăinuire prev. de art. 270 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C.p.

Tribunalul București – Secția I Penală[45] a dispus – în temeiul art. 270 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. – condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire în formă continuată (actele materiale din 2005 – martie 2006 privind brățara din aur de 933,4 grame și din 30.06.2015 referitor la deținerea lotului artefactelor descoperite la percheziția domiciliară)[46]. A dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare pe un termen de supraveghere de 3 ani și a interzis inculpatului dreptul de a exercita funcția de administrator al unei societăți comerciale pe o durată de 2 ani.

Instanța, în temeiul art. 19, art. 397 alin. (1) C.pr.pen., art. 1357   C.civ. și art. 1369 alin. (1) C.civ., a admis acțiunea civilă exercitată de partea civilă Ministerul Culturii și a obligat inculpatul la plata sumei de 72.654.37 Euro cu titlu de daune materiale. În temeiul disp. art. 404 alin. (4) lit. d) C.pr.pen. și art. 112 alin. (1) lit. e) C.pen., a confiscat de la inculpat următoarele bunuri: 473 de monede de argint romane republicane și dacice, 7 brățări din argint, un colier și 23 de monede geto-dacice. A constatat că bunurile au fost predate autorităților judiciare române în baza încheierii Tribunalului Salzburg din 07.11.2017 (dosar 28 HR 158/15y – 61), defintivă prin încheierea Curții de Apel Linz din 29.12.2017 (dosar nr. 9Bs 377/171), în scopul de a servi ca probe în procesul penal.

În temeiul art. 404 alin. (4) lit. c) C.pr.pen., a menținut măsura asiguratorie instituită prin ordonanțele nr. 733/P/2014 din 18.11.2015 și 14.04.2016 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia cu privire la bunurile mobile supuse confiscării, menționate anterior, și bunurile imobile ale inculpatului: teren în suprafață de 819 mp înregistrat la nr. registru 845, teren nr. 2248 și un teren în suprafață de 431 mp înregistrat la nr. de registru 847, teren nr. 2249, în scopul garantării executării cheltuielilor judiciare și reparării pagubei produse prin infracțiune.

Instanța a constatat că asupra bunurilor imobile menționate a fost instituită măsura sechestrului până la 31.12.2018 prin hotărârea Tribunalului Salzburg din 02.09.2016 (dos. nr. 27 HR 127/16 h), definitivă prin hotărârea Curții Supreme Linz din 05.10.2016 (dos nr. 8 Bs 321/16v), măsură menținută până la 31.12.2020 prin hotărârea Tribunalului Salzburg din 28.12.2018 (dos. nr. 27 HR 127/16h-30), definitivă prin hotărârea Curții de Apel Linz din 08.05.2019 (dos. nr. 9 Bs 42/19v), privind cotele de ½ deținute de inculpat din bunurile imobile sechestrate.

Procurorul a atacat cu apel sentința, evocând, între altele, netemeinicia dispoziției de schimbare a încadrării juridice. În temeiul dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. a) C.p.p., a solicitat admiterea apelului și desființarea în parte a sentinței penale atacate, iar în rejudecare să se dispună schimbarea încadrării juridice și condamnarea inculpatului pentru infracțiunea de spălare a banilor în formă continuată. A motivat că artefactele găsite la locuința inculpatului cu ocazia percheziției domiciliare au fost supuse unor operațiuni de curățare mecanică, astfel cum rezultă din raportul de expertiză. Inculpatul știa despre aceste operațiuni, rezultând că el nu a urmărit doar obținerea unui profit, ci și un scop tipic: introducerea brățării și artefactelor în circuitul legal al pieței, într-o stare în care să fie foarte dificil depistabilă proveniența lor ilicită.

Curtea de Apel București – în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C.p.p. – a admis apelul declarat de procuror și a desființat, în parte, sentința penală apelată. A rejudecat în fond și, în temeiul art. 49 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 129/2019, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.p., reținând art. 5 C.p., a condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor în formă continuată (actul material din 2005 – martie 2006 privind reciclarea unei brățări din aur de 933,4 grame, respectiv actul material din 30.06.2015 privind lotul de artefacte ridicat la percheziția domiciliară). A dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani închisoare pe un termen de supraveghere de 4 ani ^[47].

În temeiul art. 67 alin. (2) C.pen. rap. la art. 66 alin. (1) lit. g) C.pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a exercita funcția de administrator al unei societăți comerciale pe o durată de 3 ani, iar în temeiul art. 65 alin. (1) C.pen., i-a interzis exercitarea dreptului prevăzut la art. 66 alin. (1) lit. g) C.pen., ca pedeapsă accesorie. Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul a fost obligat să respecte măsurile de supraveghere dispuse, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 80 de zile și să frecventeze un program de reintegrare socială.

Curtea a menținut celelalte dispoziții ale sentinței, care nu contravin deciziei: obligarea la daune materiale către Ministerul Culturii, în suma de 72.654,37 euro (suma cuprinde cheltuielile ocazionate de repatrierea brățării din aur, precum și cheltuielile conexe efectuate cu deplasarea experților și a reprezentanților Ministerului Culturii în Germania); confiscarea de la inculpat a loturilor de 473 de monede de argint romane republicane și dacice, 7 brățări din argint, un colier și 23 de monede geto-dacice; obligarea la cheltuieli judiciare către stat în sumă de 50.000 lei^[48].

4.5. Cazul reciclării a trei monede tip Koson de aur și a trei statuete antice de bronz: Serapis, Minerva și Jupiter, furate din situl UNESCO Sarmizegetusa Regia. Tribunalul Hunedoara a condamnat inculpatul, locuitor al Grădiștei de Munte, jud. Hunedoara, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 35 alin. (1) C.pen., art. 41 C. pen. și art. 75 alin. (2) lit. b) C.pen., la pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 96 alin. (1) și alin. (4) C.pen., a revocat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare[49], iar în baza art. 41 alin. (1) și 43 alin. (1) C.pen., a adăugat pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată în prezenta cauză, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 4 ani închisoare.

Instanța a menținut sechestrul asigurator asupra bunurilor inculpatului, până la concurența sumei de 56.400 lei. A constatat că suma de 1.500 lei – compusă din trei bancnote a câte 500 lei, având serii identice cu bancnotele primite la organizarea flagrantului –, găsită la percheziția domiciliară, a fost restituită Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În temeiul art. 112 lit. e) C.pen., a confiscat inculpatului suma de 56.400 lei, primită în flagrant, fiind obligat la plata acesteia către stat. S-a constatat că prejudiciul a fost recuperat integral prin restituirea artefactelor indisponibilizate, în flagrant, de la inculpat.

Curtea de Apel Alba Iulia a reținut că instanța fondului a dat o calificare juridică corectă faptelor săvârșite de către inculpat, fapte ce realizează conținutul constitutiv al infracțiunii unice de spălare de bani, prevăzută și pedepsită de art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002, infracțiune comisă în forma continuată, prev. de art. 35 alin. (1) C.pen. Sub aspectul stării de fapt, a reținut că în perioada februarie-mai 2016, inculpatul a vândut, contra sumei de 57.900 lei, bunuri aparținând patrimoniului cultural național (trei monede tip koson de aur și trei statuete antice de bronz despre care cunoștea că sunt sustrase din situl arheologic UNESCO Sarmisegetuza Regia). A folosit apoi această sumă pentru achitarea unor taxe de asistență judiciară, ocazionate de procesele în care era parte și de cheltuielile cu renovarea locuinței sale, în scopul ascunderii și disimulării provenienței bunurilor și a banilor încasați^[50].

Decizia Curții reține acțiunile inculpatului de schimbare/transformare a artefactelor: pe staterii Koson din aur „au fost evidențiate urme de substanțe chimice, care, conform expertizelor fizico-chimice se datorează (…) detergentului utilizat pentru curățare, ceea ce a indicat faptul că inculpatul a spălat artefactele pentru a încerca disimularea originii și eliminarea oricăror urme care să conducă la stabilirea provenienței ilicite și legătura cu siturile arheologice din Munții Orăștiei”. Expertiza muzeografică a constatat că „cele trei statuete din bronz reprezentând trei zeități: Serapis, Minerva și Jupiter, indică existența unui lararium, care este parte componentă a unui complex arheologic mai vast, dat fiind și faptul că pe statueta Minerva s-au constatat depuneri care evidențiază că a stat mult timp în pământ”. Expertiza fizico-chimică a relevat că „toate cele trei statuete au fost spălate de urmele de sol, iar asupra statuetei Serapis s-a intervenit și chimic pentru spălarea acesteia”. Experții au concluzionat că cele trei statuete sunt bunuri arheologice care fac parte din patrimoniul cultural național și provin dintr-un sit arheologic, fapt demonstrat de prezența depunerilor, extragerea lor producându-se ilegal.

Potrivit deciziei nr. 16/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, acțiunile ce intră în conținutul constitutiv al infracțiunii de spălare de bani enumerate în cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002, respectiv schimbarea sau transferul, ascunderea ori disimularea, dobândirea, deținerea sau folosirea, sunt modalități alternative ale elementului material al infracțiunii unice de spălare a banilor.

Cu referire la apărarea că procurorul nu a indicat dosarul care vizează „delictum principale” și persoanele cercetate pentru infracțiunea predicat din care provin bunurile, nici persoanele care au încunoștiințat inculpatul că artefactele ar proveni din săvârșirea de infracțiuni, Curtea reține că din decizia nr. 16/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu rezultă această obligație. Este suficient ca inculpatul să cunoască proveniența bunurilor din comiterea de infracțiuni, ceea ce s-a dovedit cu certitudine. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că spălarea banilor este o infracțiune autonomă, nefiind condiționată de existența unei soluții de condamnare pentru infracțiunea predicat, din care provin bunurile.

Inculpatul cunoștea proveniența ilicită a bunurilor, circumstanță rezultată din conduita sa la negocierea și prezentarea lor cu precauție și discreție: ascunderea artefactelor în rondoul de flori, avertizarea martorei să nu caute în acel loc și avertizarea intermediarului, în convorbirile telefonice, asupra riscului ca banii primiți să fie marcați. Din conținutul convorbirilor cu intermediarul rezulta clar că inculpatul cunoștea proveniența artefactelor din activități ilegale. Astfel, acesta îi comunica martorului că după ce va primi prețul de 55.000 de euro îi va aduce un ”tezaur de sus”, având cerere pentru stateri Koson și în Rusia, dar furnizorul nu acceptă riscul. Constatând aceste aspecte, Curtea a reținut că inculpatul – recidivist pentru fapte similare – a înstrăinat artefactele cunoscând proveniența lor și regimul juridic de ocrotire.

Apărarea inculpatului a mai vizat pretinsa încadrare greșită a bunurilor vândute în categoria patrimoniului cultural național, respectiv că nu s-ar fi stabilit cu certitudine zona de proveniență a piesei Serapis, necunoscută în mediul dacic. Această apărare a fost infirmată de probele științifice ale dosarului. Rapoartele de expertiză muzeografică și fizico-chimică au relevat că statuetele sunt bunuri arheologice care fac parte din patrimoniul cultural național și provin dintr-un sit arheologic, aspect demonstrat de prezența depunerilor, extragerea lor producându-se ilegal.

Curtea reține că instanța fondului a observat corect și conform înscrisurilor de la dosar, că sumele de 57.900 lei care au fost înregistrate, fotografiate și înmânate colaboratorului Decebal pe bază de procese-verbale provin din fondurile speciale ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ale Poliției Române, destinate, conform reglementărilor legale, organizării de surprinderi în flagrant. Apărarea inculpatului conform căreia sumele de bani nu au ajuns niciodată la el este contrazisă de procesele-verbale de percheziție domiciliară, care atestă că din locuințele lui au fost ridicate bunuri și suma de 1.500 lei în bancnote de câte 500 lei. Ele au aceleași serii cu trei dintre bancnotele înmânate inculpatului, fiind probe certe că sumele de flagrant înregistrate și fotografiate criminalistic au ajuns în posesia sa.

Cu referire la condițiile de tipicitate, privind latura subiectivă a infracțiunii, Curtea a reținut, în urma coroborării probelor, că inculpatul era conștient de originea ilicită a bunurilor și de regimul juridic special al acestora. El a acționat cu scopul precis de a transforma și valorifica bunurile, tocmai în vederea ascunderii și disimulării provenienței acestora. Astfel, pe parcursul tranzacțiilor, ascunzând proveniența artefactelor și a monedelor Koson din aur, inculpatul a pretins că deține spre vânzare monede Koson ale unei persoane din Constanța, ascunzând locul real de origine și proveniența ilicită din zona siturilor arheologice ale Munților Orăștiei, Sarmisegetuza Regia. Hotărârea atacată fiind temeinică și legală, Curtea a respins ca nefondat apelul inculpatului.

5. Proceduri și instrumente juridice de recuperare

Între 2005 și 2019, autoritățile judiciare române au recuperat prin Operațiunea “Aurul dacic” – de la casele de licitații și dealerii din New York, Zurich, Paris, Geneva, Munchen, Sofia, Hunedoara, Torino etc. – 13 brățări dacice de aur (12,663 kg) și 8,6 kg monede de aur Koson.

5.1. Instrumentarul juridic utilizat cuprinde: Convenția UNIDROIT din 1995, instrumentele asistenței judiciare internaționale, investigatorii acoperiți și organizarea surprinderii în flagrant. “Legea tăcerii” a fost penetrată prin Convenția UNIDROIT, instrumentul juridic cheie de recuperare a bunurilor furate, coroborat cu mandatul european de obținere a probelor. Ministerul Culturii a cooperat cu comercianții bona fides, adoptând un ghid de bune practici în aplicarea Convenției și măsuri provizorii de conservare a artefactelor la cabinetul unui expert neutru. Posesorii au prezentat prin avocat declarații notariale, documente privind cheltuielile de cumpărare și verificare a originii licite. Ministerul și posesorii de bună-credințăau ajuns la acorduri amiabile, mediate de expertul neutru, privind plata justei compensații prevăzută de art. 4: costul artefactului și cheltuielile cu transportul, onorariul de avocat, respectiv notar. Plătind posesorului compensația, Ministerul Culturii și-a rezervat dreptul de a cere în justiție rambursarea ei de către persoanele în sarcina cărora urma să se rețină vinovăția săvârșirii furtului artefactelor (art. 4 alin. 3 din Convenție).

Convenția UNIDROIT din 1995 a permis recuperarea unor bunuri culturale emblematice din istoria României. Acestea au fost evaluate de experți ca fiind artefacte aparținând tezaurului Regatului Daciei, citat de Cassius Dio în cartea nr. 68 a Istoriei Romane^[51] privind cucerirea Daciei de împăratul Traian. Circa 23 de kg bijuterii (brățări polispiralice, coliere, cercei) și tezaure monetare din aur au fost recuperate, apoi adăugate colecțiilor Tezaurului Istoric al României^[52].

5.2. Mandatul european de obținere a probelor (MEP) – reglementat prin Decizia-cadru 2003/577/JAI a CE din 22 iulie 2003 – este un instrument eficace de cooperare judiciară internațională privind executarea, în cadrul Uniunii Europene, a ordinelor de înghețare a bunurilor sau a probelor. Autoritățile judiciare române au utilizat MEP în cooperarea cu autoritatea centrală din Regatul Unit (UK), obținând repatrierea monedelor Koson și a tablelor epigrafice ca mijloace materiale de probă în procesul privind spălarea banilor. Hotărând condamnarea inculpatului pentru spălarea banilor, curtea a dispus confiscarea specială a monedelor și a tablelor epigrafice, indisponibilizate prin mandatul european de obținere a probelor^[53].

Similar, au fost repatriate din Germania, prin MEP, 7.811 artefacte antice, descoperite la domiciliul inculpatului, comerciant, cetățean german, în diverse stadii de restaurare ilegală[54].

5.3. Transpunerea Directivei nr. 2014/41/EU din 3 aprilie 2014 în legislațiile interne a impus Ordinul european de anchetă drept instrument eficace în domeniul administrării mijloacelor de probă. Prin Ordinul european de anchetă au fost remise autorităților române: un stater Lysimach din aur, (Italia), documente privind conturile și cofretele bancare (Germania), o monedă antică și documente ridicate la percheziția domiciliară (Franța).

5.4. Mediatizarea deciziilor de condamnare și repatrierea spontană a bunurilor culturale. Casele de licitații și colecționarii cu bună reputație doresc să evite suspiciunile de „reciclare,” în vânzările și colecțiile proprii, a unor stateri sustrași dintr‑un sit clasat pe lista UNESCO. Astfel, în iunie 2022, media semnala repatrierea a doi stateri de aur „orfani”, tip Pseudo-Lysimach și Koson, care au fost depuși la MNIR București, fiind returnați României de Metropolitan Police Londra, unde au fost predați „spontan” de o cunoscută casă de licitații londoneză după aflarea originii lor infracționale^[55].

6. Proceduri de autentificare^[56]

6.1. Lex Troesmensium. Originea infracțională a tablelor Lex Troesmensium (în valoare de 28.000 lire sterline), vândute casei de licitații din Londra cu mențiunea falsă că bunurile ar proveni dintr-o colecție olandeză privată, a fost dovedită prin expertize epigrafice și criminalistice.

Întemeindu-se pe rapoartele experților, Curtea a reținut că legile orașului roman Troesmis erau sustrase din situl arheologic monument istoric Troesmis, jud. Tulcea. Expertul epigraf a formulat următoarele concluzii: „1. Plăcile din bronz supuse examinării sunt autentice, reprezintă legea municipală a unui oraș roman, provin din orașul roman Troesmis (Iglița), obiectiv care face parte din anticul municipiu Troesmis și reprezintă cel mai important document scris aparținând istoriei noastre vechi și provenind de pe teritoriul României. Așezarea urbană romană a fost datată în secolele I a. Chr. – III p. Chr. și este clasată monument istoric, cod LMI – TL-I-s-A-05952; 2.Valoarea de piață a pieselor (…) de 80.000 de lire sterline (…) infimă în raport cu valoarea științifică, patrimonială deosebită rezultând din raritatea și vechimea artefactelor examinate, precum și a implicațiilor istorice și juridice ce decurg din analiza textului conținut”.

Raportul de expertiză criminalistică a constatat că „striațiile identificate (…) pot fi rezultatul unor intervenții mecanice de dată recentă, în contextul deja cunoscut al distrugerii sitului arheologic”. Analiza comparativă a depunerilor prelevate de pe artefacte și a probelor de sol recoltate din sit a dovedit originea plăcilor din zona excavațiilor ilegale. Recuperarea tablelor de legi aparținând patrimoniului cultural al României a reprezentat un eveniment deosebit pentru comunitatea științifică internațională^[57]. Specialiștii epigrafi au constatat că tablele Lex Troesmensium aparțin galeriei rarisime a legilor municipale romane datate în sec. I î.e.n.-II e.n.^[58].

6.2. Staterii Koson. Schimbarea/transformarea prin curățarea urmelor. În cazul lotului de 145de monede Koson indisponibilizat de la inculpat și depus la British Museum expertul a constatat că monedele Koson din aur, în valoare de 101.500 euro, „sunt autentice, provin din siturile protejate UNESCO (…), fiind sustrase din situl capitalei dace Sarmizegetusa Regia”. A remarcat operațiunea de curățare prin spălare, ilustrată cu imaginile monedei nr. 136, „prezența unor urme (…) de detergent folosit la spălarea monedelor”^[59].

6.3. Denarii romani. Despre denarii romani identificați și recuperați de organele judiciare, experții constată: „Toate cele 1.658 de monede (…) reprezintă emisiuni antice autentice: denari romani republicani (1506 piese) și imperiali de la Augustus (2 piese), precum și imitații dacice ale acestora (…)”. Evaluând monedele la suma de 222.525 euro, expertiza concluzionează că „Majoritatea monedelor examinate a fost supusă unor operațiuni de curățare mecanică și chimică, de către persoane care aveau atât cunoștințe tehnice specifice acestui gen de intervenții, cât și ustensilele necesare (…)”[60].

6.4. Identificarea „amprentei compoziției“. Experții Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” – București au autentificat brățările polispiralice, utilizând metoda fluorescenței de raze X (FRX sau XRF). Proiectul științific Arheomet a aprofundat studiul cu experți din institute europene, tehnologia investigativă cuprinzând măsurători micro-PIXE (acceleratorul AGLAE Paris) și micro-SR-XRF (sincrotronul BESSY Berlin). Analizele au demonstrat că piesele cercetate provin dintr-un aliaj natural de aur, argint și cupru – cu elemente urmă de staniu și stibiu –, caracteristice pentru identificarea tipului de aur și a regiunii de proveniență. Raportul de expertiză a reconfirmat autenticitatea și confecționarea brățărilor din aur nativ provenit din Transilvania^[61].

Brățara nr. 5 a mai fost examinată, cu rezultate similare, de Pieter Meyers, L.A., SUA, prin metoda Spectrometriei de Masă în plasmă indusă prin ablație laser (LA-ICP-MS) și de Laboratorul Muzeului Louvre, Paris. Toate investigațiile structurii aliajului brățărilor relevă manufacturarea lor din aur nativ, cu “amprenta compoziției“ specifică celebrului „Cadrilater de aur” al Transilvaniei, situat la cca. 80-150 km de capitala Daciei, Sarmizegetusa Regia.

7. Relevanța simbolistică-științifică a artefactelor. Brățările reprezentând Draco Dacicus/Lupul Dacic, piesele Umbo de scut, monedele Koson, tablele Lex Troesmensium sunt descrise în marile expoziții organizate de MNIR ca simboluri identitare–culturale[62].

7.1. Piese din tezaurul dacic de brățări regale de aur. MNIR, inv. nr. 326691-326692. Elementele decorative caracteristice spiralelor sunt capetele de dragoni înaripați, cu semnificație religioasă aparte. Acestea sunt prototipul celebrului draco dacicus (cunoscut ca lupul dacic) din vremea ultimului rege, Decebalus. Conform experților, cheia înțelegerii șerpilor înaripați din spirale se găsește astfel în stindardele dacice reprezentând dragonul, cu cap de lup, redat pe Columna lui Traian[63]. Experții au interpretat tezaurele recuperate ca „expresie supremă a fastului Daciei preromane”, „ofrande corelate actului de fondare a sanctuarelor din imediata vecinătate”[64], depuneri rituale, ofrande consacrate zeilor, podoabe prestigioase și tezaure monetare, depuse în locuri cu semnificație religioasă^[65]. „Descoperirile … par să indice că argintul era un simbol de statut al aristocrației dacice, în timp ce aurul era extrem de rar, cu excepția zonei din jurul capitalei dacice Sarmizegetusa Regia, sugerând că era rezervat în principal templelor și comorilor regale. Acest lucru este dovedit de numeroasele brățări spiralate și tezaurele de monede de aur (stateri Koson) găsite de vânătorii de comori exclusiv în această zonă. Faptul că aceste brățări, asemănătoare cu cele de argint, sunt realizate în întregime din aur și au fost descoperite în tezaure în inima regatului dac sugerează că erau simboluri ale regalității și/sau ale marelui preot”[66].

„Brățările dacice regale de aur, care au ajuns până la noi, constituie o mică parte a unor impresionante ofrande religioase efectuate în anii 40-30 a. Chr. Asemenea sacrificii de obiecte foarte prețioase de aur și argint au fost oferite zeilor de către regii daci care controlau nucleul statal și centrul sacru din zona Munților Orăștiei, care i-au succedat lui Burebista (post cca. 44 a. Chr.)”. Brățările „erau atribute simbolice ale puterii regale, rezervate membrilor clanului regal. Imaginea dragonilor înaripați, care împodobește aceste brățări, reprezintă prototipul creaturilor fantastice care figurau pe stindardele armatei dacice (draco), reprezentate pe Columna lui Traian, mai bine de un secol și jumătate, după primele atestări ale acestui motiv figurativ pe podoabele de aur. Considerăm că inițial, dragonul înaripat era reprezentarea unei divinități protectoare a clanului regal dacic, devenit, odată cu trecerea timpului, emblema simbolică a statului și a acestui popor, sub forma figurată a stindardelor militare. De notat că stindardul dacic cu dragonul său, draco, a supraviețuit cuceririi romane, fiind adoptat și cunoscând o lungă carieră în calitate de simbol militar imperial, de unde a trecut la bizantini și la francii carolingieni”[67].

Forța emblematică a simbolului autorității dacice este vizibilă chiar după două milenii, în anul 2019 – stindardul redat pe spirale și Columna lui Traian –, lupul dacic stilizat devenind logo-ul Președinției României la Consiliul UE, ca expresie identitară europeană (foto 1-5).

7.2. Piesele Umbo de scut descoperite la Piatra Roșie (Alun, com. Bosțorod, jud. Hunedoara, MNIR, inventar nr. 337987). „Umbones reprezentau partea centrală, întăritura metalică a vechilor scuturi … având și o funcție simbolică, de reprezentare heraldică sau a apartenenței la un anume grup … Pe lângă calitatea lor artistică excepțională, umbones de scut dacice de la Piatra Roșie se înscriu între capodoperele cele mai înalte ale tehnologiei prelucrării fierului în Europa antică … Apariția acestor umbones de scuturi … în cetatea dacică de la Piatra Roșie are și o semnificație istorică importantă … această fortificație a jucat rolul de reședință pentru suveranul care a condus nucleul statal, din zona Munților Orăștiei, înainte de mutarea capitalei Regatului dac la Sarmizegetusa Regia, fiind, după toate probabilitățile, sediul puterii în vremea regelui Burebista (cca. 82-44 a. Chr.)”[68].

7.3. Tezaurul monetar de stateri dacici de aur de la regale Koson (MNIR nr. inv. 293328-293337). Staterii Koson de aur au fost atribuiți de istorici fie regelui dac Cotiso, fie altui dinast dac necunoscut. „Monedele regelui Koson, cu variantele lor din aur și argint, constituie un capitol unic al monetăriei geto-dacice. Istoricii consideră că regele Koson (Kotyso) a fost un dinast important, care a stăpânit nucleul statal și religios al dacilor situat în regiunea Munților Orăștiei, inclusiv în zona capitalei Sarmizegetusa Regia, în primele decenii care au urmat destrămării regatului lui Burebista (cca. 44-20 a. Chr.) … Cantitatea impresionantă de monedă de aur și argint bătută de basileul Koson, nepusă în circulație, ne conduce la ideea că ele au fost destinate plății mercenarilor, cu ocazia pregătirii unei campanii militare majore, care nu a mai avut loc, din motive pe care le putem doar presupune. O parte dintre aceste monede au fost consacrate zeilor, în timp ce altele au rămas în tezaurul regal, fiind capturate peste mai bine de un secol de către romani“[69].

„… emisiune monetară a unui dinast dac necunoscut din alte izvoare, care a controlat Sarmizegetusa și o parte a Regatului dacic, după moartea lui Burebista, în anii 40 ai secolului I a. Chr. … Majoritatea covârșitoare a monedelor de tip Koson cunoscute azi provin din tezaure numărând sute sau chiar mii de piese. Toate piesele din aceste descoperiri sunt necirculate, fiind tezaurizate imediat după batere. Au fost păstrate în visteria regală, doar o parte a acestora fiind depusă ca ofrandă, cu prilejul unor ceremonii religioase de la curtea regală. Restul au fost păstrate în tezaurul regal și transmise din generație în generație, timp de peste un secol, până în vremea lui Decebal. În condițiile dramatice din vara anului 106, când Sarmizegetusa asediată de trupele lui Traian a fost abandonată de Decebal … bogățiile … ascunse … inclusiv în albia deviată a râului Sargetia. Ghidați de un nobil dac din anturajul lui Decebal, pe nume Bicilis, romanii au reușit să găsească o mare parte a tezaurului dacic … Cu toate acestea … părți importante din tezaurul regal au scăpat goanei după aur și argint la care s-au dedat autoritățile romane după înfrângerea și moartea lui Decebal”[70].

7.4. Tabulă de bronz – Lex Troesmensium, Tabula A, MNIR nr. inv. C 6828. „Tablele de bronz (A-B) păstrate cuprind capitolele XI, XXVII și începutul capitolului XXVIII din „legea municipală a orașului roman Troesmis” – Lex Troesmensium. Ele sunt documente excepționale pentru dreptul public roman, considerate reprezentative pentru evoluția legislației municipale, întrucât surprind un moment cronologic datat la sfârșitul secolului al II-lea p. Chr., fiind, de asemenea, unice pentru această regiune a Imperiului Roman. Documentul, în partea păstrată, conține numele complet al orașului Troesmis, Municipium M(arci) Aureli Antonini et L(ucii) Aureli Commodi Aug(ustorum) Troesm(ensium), condițiile, obligațiile și procedura pentru desemnarea unei ambasade-legatio (Tabula A/ Kaput XI), condițiile pe care trebuiau să le îndeplinească cetățenii pentru o magistratură sau o funcție sacerdotală, regula de votare a magistraților și pedepsele pentru încălcarea ei (Tabula B/KaputXXVII), precum și modalitatea de convocare și de desfășurare a alegerilor (Tabula B/Kaput XXVIII). Orașele romane funcționau în baza unei astfel de “Constituții municipale” emise de împărat”[71].

8. Proceduri judiciare echitabile

8.1. Independența experților, evocată de apărare, a fost rezolvată de instanță prin desemnarea unor specialiști din Academia Română, forul științific suprem în România, precum și a experților europeni. Astfel, Curtea a constatat respectarea jurisprudenței CEDO, care consacră necesitatea independenței experților, martorilor, față de una dintre părțile aflate în conflict, Statul Român, garantând inculpaților dreptul efectiv la apărare, printr-o probă obiectivă.

8.2. În consecință, la 17.12.2014, Înalta Curte de Casație și Justiție din România, judecând în recurs primul dosar, a condamnat 11 inculpați, pentru constituirea unui grup infracțional organizat și furt calificat de bunuri culturale, la pedepse cumulând 45 de ani închisoare. A obligat două grupuri de inculpați să restituie, în natură, părții civile Statul Român, reprezentat de Ministerul Culturii, tezaurele de 10, respectiv 5 artefacte sustrase sau să plătească acesteia, în solidar, sumele de 1.115.760 euro, respectiv 446.304 euro. Curtea a reținut, inter alia, că în perioada mai 2000 – mai 2001, inculpații organizați într-un grup infracțional au desfășurat detecții ilegale în situl arheologic Sarmizegetusa Regia, monument UNESCO, și au sustras două tezaure conținând 15 brățări dacice din aur (cca. 15 kg),exportate ilegal, apoi vândute în case de licitații din UE și SUA^[72].

9. Proceduri de urmărire prin INTERPOL

Autoritățile române urmăresc, prin INTERPOL, artefacte echivalând cu volumul de exponate ale unui muzeu de arheologie: 11 spirale, bijuterii și mii de monede antice sustrase, apărute ca „descoperiri senzaționale” la licitațiile din New York, Chicago, Munchen, Paris etc. (Anexele I, II).

Harlan Berk, comerciant din Chicago, declara în timpul anchetei: „Vânzătorii nu ne-au spus niciodată nimic despre originea monedelor”. Casa Christie’s, care în licitația din 8.12.1999 a expus spre vânzare prima brățară (foto nr. 2) sustrasă din situl Sarmizegetusa Regia susține: „La acea vreme nu exista nicio cerere din partea României pentru acest articol, așa că nu eram conștienți de vreo problemă de proprietate culturală”^[73].

Lotul de 1.656 de denari romani republicani și imitații ale acestora – dintr-un mare tezaur – a fost descoperit de Poliție, la 18.12.2000, îngropat în rondoul florilor din curtea unui braconier din zona sitului UNESCO Sarmizegetusa Regia. Expertul Philip Davies, din Chicago, studiind lotul „orfan” al denarilor vândut de HD Rauch Viena, publicat în revistele Nemus, Apulum^[74] și pe site-ul său, http://rrimitations.ancients.info/index.htm, consemna: „prin 2001, un tezaur imens de monede a fost găsit în România. Acesta conținea în jur de 5000 de denari romani republicani (…) aproape 100 de imitații dacice de denari republicani”. Autorul concentra articolul pe un „set fascinant de piese din acest tezaur (…) cea mai mare secvență de monede descoperită în arealul imitativ dacic”.

Despre imitațiile geto-dacice ale denarilor republicani romani, reciclate prin includere în colecția Richard B. Witschonke de la American Numismatic Society, un studiu recent^[75] precizează clar: „Nici o altă colecție privată din lume nu s-ar putea lăuda cu un număr atât de mare de imitații geto-dacice, cu singura posibilă excepție a celei deținute cândva de Phillip Davis”. Aceasta „a fost vândută parțial într-o licitație Gemeni în 2012 (loturile 583–767)”. Investigațiile autorităților române – prin comisie rogatorie în SUA – vizau loturile vândute de Ph. Davis în licitația Gemeni din 2012.

Reexaminarea cazurilor scuturilor, brățărilor și monedelor din aur – studiate de specialiști sau expuse public – furate și urmărite prin Interpol relevă existența a încă cel puțin 9 artefacte (7 brățări, 2 scuturi) și numeroase loturi monetare cunoscute, expuse la vânzare de comercianți, care reprezintă tot atâtea provocări profesionale pentru recuperare.

În licitația din 8.12.1999, Casa Christie’s NY a pus în vânzare, cu prețul de 100.000 USD, o brățară de aur (foto nr. 2) sustrasă din sit în 1999. Ea este urmărită împreună cu 800 de monede de aur Lysimach. Conform facturii emise la 15 dec. 2009 (Anexa II) de Antike & Klassische Numismatik, Karl-Pfeuffer-Str.1X D-60388 Frankfurt, firma condamnatului ZP, a vândut un lot de 138 de stateri din aur companiei Heritage Auctions Inc. 3500 Maple Avenue USA – Dallas,Texas, care i-a pus în vânzare pe site. În prezent, un lot de 63 de stateri Koson urmăriți prin INTERPOL sunt expuși la vânzare pe site-urile marilor case de licitații (ex. Classical Numismatic Group, Ira Goldberg și Robert Freeman din LA, California, SUA, care au cumpărat și două scuturi urmărite prin INTERPOL, Anexele I-II).

Altă brățară spiralică de 1.098 gr. aur a fost analizată, în 24.06.2000, la Brussels Art Laboratory, Nuclear Section, Institut Supérieur Industriel de Bruxelles, raportul de examinare fiind obținut prin cooperare internațională și depus la dosarul cauzei. La 22.08.2000, o pereche de brățări din aur, în greutate de 1.075 gr. și 1.103 gr., au fost prezentate expertului Barbara Deppert-Lippitz din Frankfurt pe Main care, după examinare, a sesizat autoritățile române și le-a predat raportul de expertiză. Două brățări de aur au fost prezentate expertului Peter Northover la Oxford, una fiind analizată la 27.10.2000, de Department of Materials Begbroke Science and Business Park, Oxford. În 9.03.2002, un jurnalist român, penetrând rețeaua traficanților,   într-un reportaj de investigații prezentat pe canalul OTV, a expus cea mai mare piesă:„Ceea ce vedeți aici în mâna mea este o brățară din aur masiv, ascunsă de unul dintre căutătorii din această zonă, o brățară, pe care orice muzeu din lume ar dori să o aibă. Are o greutate de aproximativ 1.500 grame. Este incredibilă!”^[76]. Între timp, braconierul a fost judecat și condamnat, apoi a executat pedeapsa închisorii, dar brățara ar fi fost făcută cadou unui mare colecționar român, nerecuperată până în prezent[77]. Informații rezultate din dosare indică faptul că alte loturi de stateri orfani Koson și Lysimach se află în posesia unor colecționari români.

10. Continuarea misiunii de investigare și recuperare

O nouă Operațiune Aurul Dacilor, o misiune de identificare și recuperare a „orfanilor” tezaurelor sustrase, trebuie să vizeze, cu precizie, tranzacțiile online care spală piesele produs al infracțiunilor. Recuperarea presupune implicarea unor resurse umane specializate (experți, polițiști, procurori), cunoașterea jurisprudenței, a instrumentelor juridice și a metodologiei investigative.

Metodologia investigării reciclării și a recuperării artefactelor impune parcurgerea a trei pași[78]:

a) Identificarea elementelor-urmă caracteristice (punctum saliens), a pieselor precum: imitațiile dacice ale denarilor republicani, staterii de tip Koson, Pharnakes II sau Asander arhonte, rare și ușor de urmărit, identificarea ștanței și a lotului sursă, publicat anterior, apoi coroborarea sa cu loturile publicate și puse în vânzare în anii imediat următori; identificarea urmelor de sol sau de curățare fizico-chimică și a „amprentei compoziției“, structurii aliajului;

b) Reconstituirea traseului infracțional (iter criminis) parcurs prin diverse case de licitații;

c) Identificarea modului tipic de spălare/reciclare (modus operandi) în scopul disimulării originii infracționale.

Bazele de date internaționale, publice, online (Coinarchives.com sau ACSearch.info) sunt instrumente de lucru esențiale, iar accesul instituționalizat la acestea permite o investigație eficace. Totodată, colecționarii bona fides nu credem că doresc să recicleze în colecțiile lor monedele/artefactele produs al infracțiunilor de furt calificat comise în situri UNESCO și puse în vânzare online, fără indicarea originii, la casele de licitații. În toate cazurile, cumpărătorii vor fi interpelați în legătură cu bunurile urmărite internațional prin INTERPOL (Anexa II)^[79].

Un procedeu investigativ eficient este utilizarea tehnologiei digitale de recunoaștere facială. ACSearch.info permite încărcarea fotografiei piesei căutate pe platformă, furnizând, în schimbul unei taxe, facilități de căutare prin recunoaștere facială. În cazul monedelor de aur vândute la licitație, fotografiile de foarte bună calitate permit recunoașterea, stabilirea lotului sursă (prin studiu comparativ cu artefactele recuperate), a pieselor originare^[80]. Sunt identificate apoi modul tipic de reciclare (modus operandi) și traseul parcurs (iter criminis), în timp, prin casele de licitații.

În România, studiile asupra loturilor de monede Koson recuperate au permis validarea clasificării monedelor în familii, validarea algoritmului de corelare a detaliilor particulare pentru analiza și identificarea pieselor monetare, precum și dezvoltarea bazei de date a staterilor tip Koson. Baza de date este utilă experților numismați și criminaliști ca material de comparație, prin stocarea informațiilor referitoare la monedele aflate în patrimoniul național, pentru identificarea pieselor în litigiu, asistarea evaluării, clasificării și încadrării monedelor, folosind algoritmi matematici obiectivi. Dezvoltarea aplicației are în vedere un sistem de monitorizare online a vânzărilor pe site-urile de licitații cu artefacte arheologice. Prin examinarea comparativă, automată, a pieselor din baza de date dezvoltată cu imaginile atașate ofertelor de vânzare ale site-urilor, aplicația ar putea identifica, apoi transmite automat, notificări electronice despre monedele furate și introduse online în circuitul pieței legale, utile acțiunii investigative, blocării tranzacțiilor și indisponibilizării pieselor^[81].

11. Concluzii

Recuperarea integrală a tezaurelor antice sustrase impune asigurarea de resurse umane specializate (procurori, polițiști, experți), cunoașterea metodologiei investigative, dezvoltarea capacității de monitorizare, identificare și investigare a spălării banilor în vânzările online, utilizarea noilor tehnologii digitale, a probei științifice și a experților forensic. Aflarea adevărului presupune, ca ultima ratio, un proces penal echitabil, cu expertize imparțiale și respectarea dreptului la apărare.

Comunitatea științifică a confirmat artefactele recuperate ca bunuri emblematice care facilitează mai buna înțelegere a identității culturale române și europene: brățările reprezentând Draco Dacicus/Lupul Dacic, piesele Umbo de scut, monedele Koson, tablele Lex Troesmensium etc. Concluziile științifice prestigioase privind autenticitatea artefactelor au contracarat o campanie media agresivă, de știri false, orchestrată pentru a genera îndoieli favorabile rețelelor criminale.

„Pecunia olet”! Prin deciziile sale, practica judiciară în materia spălării artefactelor arheologice produs al infracțiunii a parafrazat o veche expresie latină –„Pecunia non olet”, „Banii nu au miros”[82]–, demonstrând că dimpotrivă,„pecunia olet” („banii au miros”), lasă urme. Produsul infracțiunii – banii și artefactele „murdare” – lasă urme utile de extragere ilegală din sol, curățare mecanică sau chimică, declarații vamale și facturi false etc., care, exploatate în procesul penal, permit aflarea adevărului și recuperarea artefactelor reciclate.

Jurisprudența analizată demonstrează funcționalitatea instrumentelor juridice naționale și internaționale (legislația națională, mandatul european de obținere a probelor, ordinul de înghețare, ordinul european de anchetă, Convenția UNIDROIT din 1995), precum și nevoia unor ajustări prin codificare. Aceste mecanisme vor fi utilizate pentru repatrierea bunurilor culturale reciclate, urmărite prin INTERPOL, precum: 11 spirale de aur, mii de monede și artefacte antice căzute pe mâini greșite, dar care în viitor își vor găsi locul cuvenit în colecțiile Tezaurului Istoric al României.

Anexa I

Foto nr. 1. Brățările regale dacice recuperate: 13 artefacte depuse în Tezaurul Istoric al MNIR.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Fișier:Bratarile_Dacice_IMG_7303.JPG

Foto nr. 2, 3. Brățară dacică (dragon cu cap de lup) și monede Koson din aur urmărite prin INTERPOL (Christie`s, NY, 1999)

(Sursa foto: dosarul nr. 1335/97/2017, C. Ap. Alba Iulia, Secția penală).

Foto nr. 4. Draco Dacicus, dragonul cu cap de lup, stindard redat pe Columna lui Traian.

Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Columna_lui_Traian

Foto nr. 5. Logo-ul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, inspirat din stindardul reprezentând Lupul Dacic redat pe brățările regale dacice și pe Columna lui Traian.

Sursa foto:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Președinția_română_a_Consiliului_Uniunii_Europene

Foto nr. 6, 7. Lot recuperat din tezaurul monetar Lysimachos de 3.600 de monede din aur (30 kg), urmărit prin INTERPOL.

(Sursa foto: dosarul nr. 55/97/2017, C. Ap. Alba Iulia, Secția penală)

Foto nr. 8, 9. Lex municipalis Troesmensium, 2 tabulae din bronz, sustrase în 2002 din Situl arheologic Troesmis, jud. Tulcea, recuperate în anul 2015 din Londra și depuse în custodia MNIR București (Sursa foto: dosarul nr. 1335/97/2017, C. Ap. Alba Iulia, Secția penală).

Foto nr. 10, 11. Depozit de scuturi dacice, din fier, sustras în anul 2002 din situl Cetatea Piatra Roșie, jud. Hunedoara (7 piese sustrase, 2 recuperate la MNIR și 1 la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei); 2 scuturi vândute comercianților Robert Freeman și Ira Goldberg din L.A., California, SUA, urmărite INTERPOL (Sursa foto: dos. nr. 1335/97/2017, C. Ap. Alba Iulia, Secția penală).

Anexa II

ANTIKE & KLASSISCHE

NUMISMATIK ZP

Karl-Pfeuffer-Str. 1X  D-60388 Frankfurt 

                              Rechnung-Nr.: 303          Frankfurt, den 15.12.09

Firma Heritage Auctions Inc.

3500 Maple Avenue USA – Dallas,Texas

Lot 138 griechisch-skytische Statere des 2.-1.Jh.v.Chr.           € 28.290,00

                                          Betrag dankend bar erhalten

(Suma primită cu recunoștință în numerar)

Die Echtheit der angebotenen Münzen wird uneingeschränkt garantiert

Bankverbindung: Frankfurter Sparkasse (BLZ 500 XXX X1) Konto-Nr.: XXX622

Zahlbar ohne Abzug nach Erhalt der Rechnung. Eigentum bis zur vollständigen Bezahlung vorbehalten.

Erfüllungsort und Gerichtsstand ist Frankfurt am Main E-Mail: numisinfo@t-online.de Tel.: +43(0)6476 X

Ancient Coins

World Coins

Your search for ‘Koson’ matched 62 lots from auctions added in the last six months.

To search our full database of over 8 million records, please subscribe to CoinArchives Pro.

Search for ‘Koson’ in upcoming auctions at

	Auction Date	Price Realized
Roma Numismatics Ltd – E-Sale 116, Lot 172	18 Jan 2024	GBP 1,100
Roma Numismatics Ltd – E-Sale 116, Lot 173	18 Jan 2024	360 GBP
Classical Numismatic Group – Triton XXVII Online Sessions, Lot 5060	17 Jan 2024	2,000 USD
Classical Numismatic Group – Triton XXVII Online Sessions, Lot 5061	17 Jan 2024	1,200 USD
Classical Numismatic Group – Triton XXVII Online Sessions, Lot 5062	17 Jan 2024	4,500 USD
Stack’s Bowers Galleries (& Ponterio) – January 2024 NYINC Auction, Lot 50076	12 Jan 2024	2,000 USD
Stack’s Bowers Galleries (& Ponterio) – January 2024 NYINC Auction, Lot 50077	12 Jan 2024	1.650 USD
Stack’s Bowers Galleries (& Ponterio) – January 2024 NYINC Auction, Lot 50078	12 Jan 2024	1.650 USD
Stack’s Bowers Galleries (& Ponterio) – January 2024 NYINC Auction, Lot 50079	12 Jan 2024	1,700 USD
Stack’s Bowers Galleries (& Ponterio) – January 2024 NYINC Auction, Lot 50080	12 Jan 2024	1,400 USD
Stack’s Bowers Galleries (& Ponterio) – January 2024 NYINC Auction, Lot 50081	12 Jan 2024	1,200 USD
Dmitry Markov Coins & Medals | M&M Numismatics Ltd – Auction 60, Lot 62	9 Jan 2024	2,400 USD
Heritage World Coin Auctions – NYINC Signature Sale 3113, Lot 30024	8 Jan 2024	3,400 USD
Classical Numismatic Group – Electronic Auction 553, Lot 8	3 Jan 2024	1,500 USD
Lugdunum GmbH – Auction 23, Lot 32	14 Dec 2023	900 CHF
Classical Numismatic Group – Electronic Auction 552, Lot 21	13 Dec 2023	1,200 USD
Ãureo & Calic – Auction 423, Lot 1013	13 Dec 2023	1,210 EUR
Leu Numismatik AG – Web Auction 28, Lot 1	9 Dec 2023	1,600 CHF
Leu Numismatik AG – Web Auction 28, Lot 2	9 Dec 2023	1,700 CHF
Need access to more market information? Research tools for professionals
Leu Numismatik AG – Web Auction 28, Lot 3	9 Dec 2023	1,800 CHF
Leu Numismatik AG – Web Auction 28, Lot 4	9 Dec 2023	2,600 CHF
Leu Numismatik AG – Web Auction 28, Lot 5	9 Dec 2023	1,300 CHF
Leu Numismatik AG – Web Auction 28, Lot 691	9 Dec 2023	1,900 CHF
Leu Numismatik AG – Web Auction 28, Lot 692	9 Dec 2023	800 CHF
Leu Numismatik AG – Web Auction 28, Lot 693	9 Dec 2023	451 CHF
Auction house H. D. Rauch GmbH – Auction 117, Lot 422	8 Dec 2023	1,400 EUR
Fritz Rudolf Künker GmbH & Co. KG – eLive Auction 80, Lot 1120	5 Dec 2023	340 EUR
Fritz Rudolf Künker GmbH & Co. KG – eLive Auction 80, Lot 1121	5 Dec 2023	350 EUR
Aurea Numismatia – Auction 111, Lot 14	2 Dec 2023	32,000 CZK
Classical Numismatic Group – Electronic Auction 551, Lot 20	29 Nov 2023	1,300 USD
Tauler & Fau – Auction 136, Lot 8	29 Nov 2023	1,800 EUR
VAuctions – Pars Coins Sale 43, Lot 131	27 Nov 2023	Unsold
Numimarket.pl – Auction 13, Lot 90	26 Nov 2023	1,412 EUR
Emporium Hamburg – Auction 104, Lot 96	20 Nov 2023	680 EUR
Emporium Hamburg – Auction 104, Lot 97	20 Nov 2023	Unsold
Classical Numismatic Group – Electronic Auction 550, Lot 35	15 Nov 2023	1,500 USD
Fritz Rudolf Künker GmbH & Co. KG – Auction 397, Lot 2467	14 Nov 2023	1,300 EUR
Frankfurt Coinment store Nachf. Ltd – Auction 157, Lot 75	3 Nov 2023	1,550 EUR
Frankfurt Coinment warehouse Nachf. GmbH – Auction 157, Lot 232	3 Nov 2023	1,500 EUR
Need access to more market information? Research tools for professionals
Harmers of London – Auction 5, Lot 22	1 Nov 2023	900 GBP
Classical Numismatic Group – Electronic Auction 549, Lot 24	1 Nov 2023	1,000 USD
VAuctions – Pars Coins Sale 42, Lot 113	30 Oct 2023	Unsold
Marti Hervera and Soler & Llach – Auction 1132, Lot 3	25 Oct 2023	1,400 EUR
Classical Numismatic Group – Electronic Auction 548, Lot 36	18 Oct 2023	1,000 USD
Aureo & Calic – Auction 418, Lot 23	18 Oct 2023	1,650 EUR
Gorny & Mosch Giessener Münzhandlung – Auction 297, Lot 1136	9 Oct 2023	1,700 EUR
Nomos AG – obolos 29, Lot 45	8 Oct 2023	1,350 CHF
Nomos AG – obolos 29, Lot 46	8 Oct 2023	830 CHF
Classical Numismatic Group – Electronic Auction 547, Lot 65	4 Oct 2023	1,300 USD
Myntauktioner i Sverige AB – Auction 43, Lot 95	29 Sep 2023	SEK 15,500 SEK
VAuctions – Pars Coins Sale 41, Lot 174	28 Sep 2023	1.975 USD
Gerhard Hirsch Successor – Auction 383, Lot 2036	Sep 21, 2023	Unsold
Classical Numismatic Group – Electronic Auction 546, Lot 43	Sep 13 2023	1,300 USD
Stack’s Bowers Galleries (& Ponterio) – September 2023 World CCO Auction, Lot 73009	12 Sep 2023	1,900 USD
Leu Numismatik AG – Web Auction 27, Lot 168	Sep 9, 2023	1,700 CHF
Ira & Larry Goldberg Coins & Collectibles – Auction 136, Lot 155	5 Sep 2023	1,550 USD
Nomisma S.p.a. – Auction 68, Lot 7	2 Sep 2023	1,600 EUR
Classical Numismatic Group – Electronic Auction 545, Lot 66	30 Aug 2023	1,200 USD
Classical Numismatic Group – Electronic Auction 544, Lot 44	16 Aug 2023	1,200 USD
Need access to more market information? Research tools for professionals
Classical Numismatic Group – Electronic Auction 543, Lot 16	2 Aug 2023	1,600 USD
Classical Numismatic Group – Electronic Auction 543, Lot 17	2 Aug 2023	1,300 USD
Numismatica Ibercoin – Online Auction 85, Lot 81	20 Jul 2023	1,200 EUR

Your search for ‘Koson’ matched 62 lots from auctions added in the last six months.

To search our full database of over 8 million records, please subscribe to CoinArchives Pro.

Search for ‘Koson’ in upcoming auctions at

---

* Profesor univ. dr. – Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, ex-procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (2016-2019), membru în Comitetul științific al Revistei „Pro Lege”, e-mail: lazaraugustin56@gmail.com; augustin.lazar@uab.ro.

^[1] A se vedea site-ul https://eur-lex.europa/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32014L0060, accesat la 3 ianuarie 2023.

^[2] A se vedea site-ul https://eur-lex.europa/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32019R0880, accesat la 3 ianuarie 2023.

^[3] A se vedea site-ul https://eur-lex.europa/legal-content/EN/TXT/?uri=OJ%3AL%3A2009%3A039%3ATOC, accesat la 3 ianuarie 2023.

[4] Prin Legea nr. 149/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 30 iulie 1997, România a ratificat Convenția UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, adoptată la Roma la 24 iunie 1995. Legea nr. 150/1997,publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 29 iulie 1997, a ratificat Convenția europeană pentru protecția patrimoniului arheologic (revizuită), adoptată la La Valetta la 16.01.1992. Prin Legea nr. 157/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 13 octombrie 1997, Statul Român a ratificat Convenția pentru protecția patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granada, la 3 octombrie 1985.

[5] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 27 octombrie 2000, ulterior modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 5 aprilie 2003, Legea nr. 105/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 320 din 13 aprilie 2004, Legea         nr. 314/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 29 iunie 2004 și Legea nr. 488/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 8 ianuarie 2007.

[6] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 31 ianuarie 2000, ulterior modificată și completată prin Legea nr. 378/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 18 iulie 2001, Legea nr. 462/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 19 noiembrie 2003 și Legea nr. 258/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 26 aprilie 2006.

[7] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări și completări de Legea nr. 564/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 1 noiembrie 2001.

[8] Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 noiembrie 2006, cu modificările și completările ulterioare.

[9] Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 24 martie 2014, cu modificările ulterioare.

[10] Despre incriminările propuse de Proiectul Legii Codului Patrimoniului Cultural privind fapta de „deținere și/sau utilizare neautorizată a detectoarelor de metale”, de către persoane fizice sau juridice, a se vedea Anca Aug. Lazăr, „Accesul cu detectoare de metale sau utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizarea prealabilă – analiza infracțiunii“, în M. Duțu, Ov. Predescu și S. Alămoreanu, Studii de drept al patrimoniului cultural și natural, PATRIMONIUM, Universul Juridic, București, 2023, pp. 273-287.

[11] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003.

[12] Despre reglementarea descoperirilor întâmplătoare, a se vedea și C. Găzdac, Pecunia…olet! Romanian legislation on ancient coin finds, International Numismatic Council. Compte rendu 60, 2013, pp. 11-18 (https://www.academia.edu/7262482/PECUNIA_OLET_Romanian_legislation_on_ancient_coin_finds, accesat la 1 februarie 2024).

[13] C. Ap. Alba Iulia, S. pen., dec. pen. nr. 278/11.03.2015, publicată în Aug. Lazăr, Al. Paștiu, Sinteză teoretică a jurisprudenței Curții de Apel Alba Iulia în materie penală (2014), Revista Dreptul nr. 9/2015, p. 132.

^[14] C. Ap. Cluj, S. pen. și de minori, dec. nr. 577/A/2021, dosar nr. 9318/190/2016, publicată în Anca Aug. Lazăr, op.cit., pp. 273-287.

[15] A se vedea http://ran.cimec.ro/.

[16] A se vedea Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015 privind aprobarea Listei monumentelor istorice, actualizată, și a Listei monumentelor istorice dispărute, cu modificările ulterioare, din 24 decembrie 2015, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 bis din 15 februarie 2016.

[17] A se vedea https://patrimoniu.ro/ro//articles/lista-monumentelor-istorice.

[18] Recommendation: Specific codes for registering offences concerning illicit trade in cultural goods in the systems of customs and police should be created.

Cases that are picked up by law enforcement for further investigation and potential prosecution may be approached from a money laundering angle. Trafficking in cultural goods often occurs alongside money laundering and money laundering has a burden of proof that is easier to satisfy and has higher sanctions. In such cases, the criminal case is likely to be recorded as a money laundering case and not as a case concerning the illicit trade in cultural goods, which also im-pacts the statistics.’ N. Brodie, D. Yates, Illicit trade in cultural goods in Europe, European Commission Directorate-General for Education, Youth, Sport and Culture, 2019, p. 83, https://op.europa.eu, accesat la 10 iulie 2022.

[19] Aug. Lazăr, Examen de jurisprudență în materia infracțiunilor la regimul de protecție a patrimoniului cultural – Lex Municipalis Troesmensium, în Studii și Cercetări Juridice, S. N., Anul 9 (65) 2020, nr. 2/2020.

[20] A se vedea și B. Deppert-Lippitz, „The repatriation of illegally trafficked antiquities to Romania”, în M. Duțu, Ov. Predescu și S. Alămoreanu, op.cit., pp. 90-102.

[21] Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finantării terorismului, cu modificări și completări, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 18 iulie 2019.

[22] Aug. Lazăr, Fighting the laundering of cultural goods on the antiques market, “Et lux fuit!”, în M. Luchtman (editor in chief), Of swords and shields: due process and crime control in times of globalization, Liber Amicorum, prof. dr. John A.E. Vervaele, Eleven, Pompe Reeks, 2023, pp. 213-223.

[23] Studiile de specialitate au identificat și cercetat 210 cauze având ca obiect fapte comise în siturile arheologice din Munții Șureanu, dintre care în 41 au fost sesizate instanțe de judecată, respectiv 21 cauze penale și 20 civile. A se vedea C. Purdea, „Braconarea patrimoniului arheologic din Munții Șureanu. Prejudicii materiale și științifice”, în M. Duțu, Ov. Predescu și S. Alămoreanu, op.cit., pp. 326-342.

[24] C. Ap. Alba Iulia, S. pen., dec. nr. 333/11.06.2020, pronunțată în dos. nr. 1335/97/2017, publicată în Aug. Lazăr, „The 1995 UNIDROIT Convention and the access to justice – Lex municipalis Troesmensium”, în vol. UNIDROIT 2023. 25 years later – the 1995 Convention, Rome, pp. 266-295. Conférence célébrant le 25ème anniversaire de la Convention d’UNIDROIT sur les biens culturels volés ou illicitement exportés, 8 – 9.10.2020, Rome, Siège d’UNIDROIT. A se vedea https://www.academia.edu/113295819/The_1995_UNIDROIT_Convention_and_the_Access_to_Justice_lex_municipalis_troesmensium (accesat la 1 februarie 2024).

[25] C. Ap. Alba Iulia, S. pen., dec. nr. 254/2018 în dos. nr. 04652/221/2008 (nepublicată).

[26] Pentru ilustrare video, a se vedea Emilia Nicolaescu, documentarul Locuri, oameni și comori: Comoara de la Troesmis – cele mai vechi inscripții descoperite în România, https://www.youtube.com/watch?v=kAnvK9hKqcc (accesat la 8 octombrie 2023).

[27] Pentru ilustrare video, a se vedea Emilia Nicolaescu, documentarul Locuri, oameni și comori: Comoara pierdută de la Sarmisegetuza (@TVR3), https://www.youtube.com/watch?v=_ufaELFSX_0 (accesat la 8 octombrie 2023).

[28] Prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2016 pronunțată în dos. nr. 1624/1/2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Alba-Iulia – Secția Penală în dos. nr. 5230/97/2013 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept, stabilind astfel:

– Acțiunile enumerate în cuprinsul art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu modificările ulterioare, respectiv schimbarea sau transferul, ascunderea ori disimularea, dobândirea, deținerea sau folosirea sunt modalități alternative ale elementului material al infracțiunii unice de spălare a banilor;

– Subiectul activ al infracțiunii de spălare a banilor poate fi subiect activ al infracțiunii din care provin bunurile;

– Infracțiunea de spălare a banilor este o infracțiune autonomă, nefiind condiționată de existența unei soluții de condamnare pentru infracțiunea din care provin bunurile.

[29] C. Ap. Alba Iulia, S. pen., dec. nr. 1102/9.12.2016, pronunțată în dos. nr. 7525/97/2012, publicată în Aug. Lazăr, „The 1995 UNIDROIT Convention and the access to justice – Lex municipalis Troesmensium”, în vol. UNIDROIT 2023. 25 years later – the 1995 Convention, Rome, pp. 266-295. A se  vedea https://www.academia.edu/113295819/The_1995_UNIDROIT_Convention_and_the_Access_to_Justice_lex_municipalis_troesmensium (accesat la 1 februarie 2024).

[30] C. Ap. Alba Iulia, S. I civ., dec. nr. 599/14.04.2021, pronunțată în dos. nr. 55/97/2017 (nepublicată). Instanța penală a lăsat nesoluționată acțiunea civilă introdusă împotriva inculpaților de partea civilă Statul Român prin Ministerul Culturii.

[31] E. Petac, «Un tezaur prea îndepărtat: „Tezaurul cel Mare” descoperit la Sarmizegetusa Regia în 1998. Trasabilitatea prin noile tehnologii digitale», în M. Duțu, Ov. Predescu, S. Alămoreanu, op.cit., pp. 96-102. E. Petac, About the Sarmizegetusa hoard from 1998 and the possible chronology of Burebista’s campaign to the Black Sea border, Notae Numismaticae, 13, 2018, Cracovia, pp. 18-25.

[32] Cauza a fost disjunsă din dos. nr. 457/P/2013 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia privind o rețea transfrontalieră de colectori ai artefactelor extrase ilegal inclusiv din situri arheologice dobrogene. Prin încheierea penală nr. 66/CP/2023 din 28 august 2023, pronunțată în dos. nr. 1911/97/2023, Tribunalul Hunedoara a menținut ordonanța nr. 457/P/2013 din 6.09.2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, dispoziția de confiscare a bunurilor arheologice ridicate la perchezițiile domiciliare: de la C.B., 98 de piese arheologice și 1.010 monede antice; de la G.V.L., 3.364 de monede, 879 de piese arheologice, 6 artefacte, 245 de monede și un inel sigilar; iar de la I.V., 1.536 de monede și 21 de piese arheologice.

[33] Trib. București, S. I pen., sent. pen. nr. 603/18.06.2020, în dos. nr. 1338/3/2019, disponibilă pe site-ul http://www.rolii.ro/.

[34] Curtea a reținut că aspectul privind locul săvârșirii infracțiunii de spălare de bani imputate inculpatului în prezenta cauză a fost definitiv tranșat prin încheierea nr. 125/20.03.2019, pronunțată în dosarul nr. 1338/3/2019/a1 de ÎCCJ – Secția Penală (dosar în care instanța supremă a fost sesizată cu soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Trib. București și Trib. Tulcea, în cauza privind pe inculpat). În acord cu cele reținute prin regulatorul de competență, C. Ap. București a constatat că activitatea infracțională reținută în sarcina inculpatului, constând în dobândirea, deținerea și transformarea bunurilor arheologice descoperite la percheziție, în vederea ascunderii și disimulării adevăratei naturi a provenienței și proprietății acestora, nu s-a desfășurat nici măcar parțial pe teritoriul României. Curtea a mai observat că „Într-adevăr, instanța de fond a făcut anumite aprecieri privind comiterea de către inculpat a unor acte de executare pe teritoriul României, mai exact pe raza județului Tulcea, considerații care au fost exprimate, de altfel, și prin încheierea de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu conflictul negativ de competență. În acest sens, la data respectivă, judecătorul de cameră preliminară a reținut că presupusa activitate infracțională, în parte, s-ar fi realizat în localitatea Jurilovca, județul Tulcea, „astfel cum rezultă din situația de fapt descrisă în rechizitoriu, precum și din declarațiile martorei (…) audiată în cauză și care a arătat că inculpatul, pe perioada în care se afla în România, cumpăra artefactele sustrase de martorul (…) și echipa acestuia”.

[35] La solicitarea Curții, MAI – DEPABD a comunicat că, în urma corespondenței cu Direcția Generală Pașapoarte, DEPABD a procedat la actualizarea datelor privindu-l pe inculpat, în sensul că în prezent acesta figurează cu mențiunea „pierderea cetățeniei române/Decret nr. 248 din 1983-10-17”.

[36] Prin dec. pen. nr. 680/A/6.05.2021 a Curții de Apel București – Secția a II-a Penală, pronunțată în dos. nr. 1338/3/2019 (2444/2020), în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.p.p., au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de inculpat împotriva sentinței penale nr. 603/18.06.2020 a Tribunalului București. A fost desființată în totalitate sentința penală apelată și, în rejudecare: „În baza art. 396 alin. 1, 6 C.p.p., art. 16 alin. 1 lit. e C.p.p., a fost încetat procesul penal față de inculpat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. 1 lit. a, b și c din L. nr. 656/2002 (actual art. 49 alin. 1 lit. a, b și c din L. nr. 129/2019), pentru lipsa autorizării organului competent, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale. A fost înlăturată dispoziția de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat la judecata în fond și urmărirea penală, în cuantum de 36.600 lei, acestea urmând a fi suportate de către stat conform art. 275 alin. 3 C.p.p. A fost ridicat sechestrul asigurator instituit prin ordonanța procurorului din 23.11.2015 (filele 157-158 vol. 1 d.u.p.) asupra bunurilor ridicate în urma efectuării percheziției domiciliare la inculpatul (…) R.F. Germania (7006 monede antice și 850 artefacte arheologice) și s-a dispus restituirea acestor bunuri către inculpat. În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat în apel au rămas în sarcina acestuia. Onorariul avocatului din oficiu desemnat pentru inculpat, în cuantum de 868 lei, a rămas în sarcina statului și s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției”.

[37] Înalta Curte de Casație și Justiție, S. pen., dec. pen. nr. 1030/16.12.2021 (nepublicată).

[38] Cu referire la fapta reținută surorii inculpatului, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, constatând, la soluționarea dosarului, unul din cazurile care împiedică punerea în mișcare a acțiunii penale (decesul), prin rechizitoriul nr. 243/P/2017 din 18.05.2018 a dispus clasarea cauzei privind pe sora acestuia, cercetată pentru complicitate la infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 48 C.pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002. Tribunalul Tulcea, Secția penală, prin încheierea nr. 16/31.03.2022, pronunțată în dos. nr. 170/88/2022, a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, iar în temeiul art. 549/1 C.p.p. rap. la art. 112 alin. (1) lit. e) C.p., a dispus confiscarea specială a 678 de bunuri arheologice (602 monede și 76 de piese arheologice) ridicate, cu ocazia percheziției domiciliare, de la locuința surorii inculpatului și aflate în custodia Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea. Expertiza muzeografică a concluzionat că acestea purtau urme de sol și oxizi, fiind rezultatul unor acțiuni de braconaj arheologic din siturile dobrogene, cu o proveniență ilicită comună artefactelor ridicate de la domiciliile inculpatului și ale altor persoane implicate.

[39] Înalta Curte de Casație și Justiție – S. pen., dec. pen. nr. 86/RC din 01.03.2022 (nepublicată).

[40] C. Ap. București, S. I pen., dec. pen. nr. 1073/A/4 august 2022, pronunțată în   dos. nr. 37324/3/2018 (3349/2020) (nepublicată). În speță, Curtea a admis apelul procurorului și a desființat soluția de condamnare la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru tăinuire în forma continuată. A rejudecat în fond și a condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor în forma continuată. Curtea a motivat că artefactele găsite la locuința inculpatului cu ocazia percheziției domiciliare au fost supuse unor operațiuni de curățare mecanică, astfel cum rezultă din raportul de expertiză. Inculpatul știa despre aceste operațiuni, rezultând că el nu a urmărit doar obținerea unui profit, ci și un scop tipic: introducerea brățării și artefactelor în circuitul legal al pieței, într-o stare în care să fie foarte dificil depistabilă proveniența lor ilicită.

[41] Dimpotrivă, pe piața antichităților, urmele de sol și oxizi ale artefactelor sunt conservate pentru că demonstrează autenticitatea lor, proveniența dintr-o descoperire recentă, aparent legală, detalii care le ridică valoarea. În jurisprudență toate intervențiile de curățare a artefactelor au fost interpretate constant ca acțiuni de schimbare, transformare a bunurilor culturale: dezmembrare/partajare în loturi, curățare, restaurare și conservare, conferindu-li-se aparența pieselor din colecții consacrate. În practica judiciară, intenția caracterizată prin scopul special al ascunderii sau disimulării originii infracționale este pusă în evidență de constatarea curățării fizico-chimice a artefactelor sustrase și a încercării de transformare în piese cu aparența bunurilor aparținând unei colecții deja consacrate, operațiuni realizate în vederea introducerii acestora în circuitul legal al pieței, într-o stare în care proveniența ilicită să fie cât mai dificil depistabilă. A se vedea C. Ap. Alba Iulia, S. pen., dec. nr. 1102/9.12.2016, pronunțată în dos. nr. 7525/97/2012 (supra 4.2.), C. Ap. Alba Iulia, S. pen., dec. nr. 333/11.06.2020, pronunțată în dos. nr. 1335/97/2017 (supra 4.1.), C. Ap. Alba Iulia, S. pen., dec. pen. nr. 351/9.05.2019, pronunțată în dos. nr. 4661/97/2016 (infra 4.5.), Înalta Curte de Casație și Justiție, S. pen., dec. pen. nr. 86/RC/01.03.2022 (supra 4.3.), C. Ap. București, S. I pen., dec. pen. nr. 1073/A/4 august 2022, pronunțată în dos. nr. 37324/3/2018 (3349/2020, infra 4.4.).

[42] C. Ap. București, S. a II-a pen., dec. pen. nr. 165/A/9.02.2023, pronunțată în dos. nr. 1338/3/2019 (625/2022) (nepublicată).

[43] C. Ap. București, S. I pen., dec. pen. nr. 1073/A/4.08.2022, pronunțată în dos. nr. 37324/3/2018 (3349/2020).

[44] Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică, rechizitoriul nr. 9/P/2017 din 16.04.2018.

[45] Trib. București, S. I pen., sent. pen. nr. 1364/16.11.2020, pronunțată în dos. pen. nr. 37324/3/2018 (nepublicată).

[46] Brățara plurispiralică din aur a fost restituită autorităților judiciare române la 9 mai 2011, în baza unei despăgubiri acordate în condițiile Convenției UNIDROIT colecționarului de bună credință care a cooperat cu organele judiciare. Artefactul aflat în custodia Muzeului Național de Istorie a României din București, clasat în categoria Tezaur, reprezintă a 13-a brățară recuperată de autoritățile române, din două tezaure conținând 15 brățări plurispiralice sustrase în perioada mai 2000 – mai 2001 din situl UNESCO Sarmizegetusa Regia. Experții au stabilit că, similar celor 12 brățări plurispiralice din aur examinate anterior, contextul de proveniență este situl arheologic Sarmizegetusa Regia (capitala Daciei), punctul arheologic Căprăreața, iar piesa aparține unui tezaur regal ascuns în centrul Regatului Dac.

[47] C. Ap. București, S. I pen., dec. pen. nr. 1073/A/4 august 2022, pronunțată în dos. nr. 37324/3/2018 (3349/2020).

[48] Curtea a constatat că măsura asigurătorie instituită asupra bunurilor imobile ale inculpatului (prin ordonanța nr. 733/P/2014 din 14.04.2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia), un teren în suprafață de 819 mp, cu nr. registru 845, teren nr. 2248, și un teren în suprafață de 431 mp înregistrat la numărul de registru 847, teren nr. 2249, cu privire la cotele de deținute de inculpat (în scopul garantării executării cheltuielilor judiciare și reparării pagubei produse prin infracțiune), a fost revocată la 08.04.2021 prin hotărârea definitivă a Curții de Apel Linz, Secția 9, dispusă în dosarul 9 Bs 27/21s.

[49] Prin sent. pen. nr. 408/09.12.2014 a Trib. Hunedoara (nepublicată), rămasă definitivă prin dec. pen. nr. 723/A/18.08.2015 a C. Ap. Alba Iulia (nepublicată), s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare – suspendată sub supraveghere pe un termen de încercare de doi ani – pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. de art. 229 alin. (2) lit. a) C.pen., în perioada dec. 2000 – feb. 2001. Fapta consta în sustragerea din situl Sarmizegetusa Regia, pct. arh. “Dealul Muncelului”, a două tezaure de tetradrahme dacice și denari romani: 25 de denari romani de argint și 12 tetradrahme dacice.

[50] C. Ap. Alba Iulia, S. pen., dec. pen. nr. 351/9.05.2019, pronunțată în dos. nr. 4661/97/2016 (nepublicată).

[51] În cartea 68, cap. 15.2 -15.1 din Istoria Romană, Cassius Dio relatează: „4. Fură descoperite și comorile lui Decebal, deși se aflau ascunse sub rîul Sargetia, din apropierea capitalei sale. Căci [Decebal] abătuse rîul cu ajutorul unor prizonieri și săpase acolo o groapă. Pusese în ea o mulțime de argint și de aur (…). 5. (…) Dar Bicilis, un tovarăș al său care cunoștea cele întîmplate, fu luat prizonier și dădu în vileag toate acestea. 15,1. După întoarcerea la Roma, (…). El dădu spectacole timp de o sută și douăzeci și trei de zile (…). 31. (…) Traian construiește drumuri de piatră prin mlaștinile pomptiene, cu clădiri pe margini și cu poduri mărețe. Topește toată moneda deteriorată. LXVIII, 16,3. Întemeie biblioteci și ridică în for o columnă foarte mare, atît [spre a-i sluji] ca mormînt, cît și ca o dovadă de măreție a lucrărilor din for”. A se vedea https://penelope.uchicago.edu/Thayer/E/Roman/Texts/Cassius_Dio/68*.html.

[52] A se vedea Aug. Lazăr, ‘Royal dacian bracelets, wanted by Interpol’,Academia Letters, 2021, Article 428. https://doi.org/10.20935/AL428.

[53] C. Ap. Alba Iulia, S. pen., dec. nr. 333/11.06.2020, în dos. nr. 1335/97/2017 (Publicată în Aug. Lazăr, „The 1995 UNIDROIT Convention and the access to justice – Lex municipalis Troesmensium”, în vol. UNIDROIT 2023. 25 years later – the 1995 Convention, Rome, pp. 266-295. A se vedea https://www.academia.edu/113295819/The_1995_UNIDROIT_Convention_and_the_Access_to_Justice_lex_municipalis_troesmensium (accesat la 1 februarie 2024).

[54] C. Ap. București, S. II-a pen., dec. pen. nr. 165/A/9.02.2023, pronunțată în dos. nr. 1338/3/2019 (625/2022).

^[55] A se vedea https://www.juridice.ro/789598/doua-monede-antice-de-aur-au-fost-returnate-romaniei-de-politia-marii-britanii-conferinta-de-presa-la-mnir.html.

[56] Ca ex-magistrat coordonator al anchetelor, doresc să exprim mulțumiri pentru contribuțiile esențiale în aflarea adevărului, recuperarea și examinarea științifică a tablelor de legi, artefactelor și monedelor antice următorilor experți: profesorului emerit Ioan Piso, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca; profesorului emerit Werner Eck,Universitatea din Köln și colaboratorilor săi; dr. Barbara Deppert-Lippitz, Deutsches Archäologisches Institut, dr. hc. al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia; conf. univ. dr. Sorin Alămoreanu, șeful Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj și conf. univ. dr. Cristian Găzdac, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca; conf. univ. dr. M.-M. Ciută, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu; experților Institutului Național de Criminalistică al Poliției Române, experților Institutului de Cercetări Arheologice al Academiei Române, dr. Emanuel Viorel Petac, Biblioteca Academiei Române, Cabinetul Numismatic; dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general și experților Muzeului Național de Istorie a României și ai Băncii Naționale a României.

[57] Specialiștii epigrafi au situat Lex Municipalis Troesmensium în galeria rarisimă a celor patru legi municipale cunoscute până în prezent, datate în sec. I î.e.n.-I e.n. și descoperite în sudul Spaniei: legea coloniei întemeiată de Cezar, Iulia Genitiva Ursonensis, Lex Ursonensis și legile a trei municipii întemeiate de împăratul Domițian (81-96 e.n.): Lex Malacitana, Malaca (Malaga), Lex Salpensana (Salpensa) și Lex Irnitana (Irni). W. Eck, La loi municipale de Troesmis: données juridiques et politiques d’une inscription récemment découverte, Revue historique de droit français et étranger no. 2 avril – juin 2013, Dalloz, pp. 199-370.

[58] W. Eck, op.cit., pp. 199-370.

[59] C. Ap. Alba Iulia, S. pen., dec. nr. 333/11.06.2020, în dos. nr. 1335/97/2017.

[60] Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Raport de expertiză, dosarul     nr. 440/P/2008, vol. I, pp. 245-323.

[61] B. Constantinescu et alii, ‘Dacian bracelets and Transylvanian gold: ancient history and modern analyses’, în ArcheoSciences, 33, 2009, pp. 221-225.

[62] „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”, la Muzeul Național de Arheologie din Madrid, 09.08.2021-01.2022; „Dacia. Ultima frontieră a romanității”, la Muzeul Național de Istorie a României (24.10.2022-03.2023); „Dacia. L’ultima frontiera della romanità” la Muzeul Național Roman din Roma  (09.11.2023-04.2024). A se vedea https://www.mnir.ro/expozitia-dacia-lultima-frontiera-della-romanita-la-muzeul-national-roman-din-roma-italia/.

[63] B. Deppert-Lippitz, Symbolism and significance – the dacian gold spirals,în Aug. Lazăr, P.G. Ferri, M.-M. Ciută (ed.), Fighting the Trafficking in Cultural Goods: Recovering the Past, București, Editura Universul Juridic, 2013, pp. 137-174.

[64] D. Spânu, Tezaurele dacice. Creația în metale prețioase din Dacia preromană, Editura Simetria, București, 2013, pp. 167-178.

[65] E. Oberländer-Târnoveanu, ‘13 out of 24 … the royal dacian gold bracelets from Sarmizegetuza Regia’, în Aug. Lazăr, P.G. Ferri, M.-M. Ciută (ed.), Fighting the Trafficking in Cultural Goods: Recovering the Past, București, Editura Universul Juridic, 2013, p. 127.

[66] „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”, la Muzeul Național de Arheologie din Madrid, 09/08/2021-01.2022. Archaeological Treasures of Romania, Dacian and Roman Roots, Exibiton, Madrid, 09/08/2021-01.2022, p. 62.

[67] E. Oberlander-Târnoveanu, Selecție de piese din Tezaurul dacic de brățări regale de aur, MNIR nr. inv. 326691-326692, „Dacia. Ultima frontieră a romanității”, Magic Print, 2022, pp. 456-457.

[68] E. Oberlander-Târnoveanu (coord.), Catalogul expoziției „Dacia. Ultima frontieră a romanității”, MNIR, Magic Print, 2022, pp. 448-449.

[69] Ibidem, p. 463.

[70] Ibidem, pp. 119-120.

[71] Ibidem, p. 553.

[72] Înalta Curte de Casație și Justiție, S. pen., dec. pen. nr. 3152/17.12.2014, dosarul nr. 41/97/2005, publicată în Aug. Lazăr, „The 1995 UNIDROIT Convention and the access to justice – Lex municipalis Troesmensium”, în vol. UNIDROIT 2023. 25 years later – the 1995 Convention, Rome, pp. 266-295. A se vedea https://www.academia.edu/113295819/The_1995_UNIDROIT_Convention_and_the_Access_to_Justice_lex_municipalis_troesmensium (accesat la 1 februarie 2024).

[73] A. Curry, ‘Gold Looted From Ancient Empire Returned to Romania’,National Geographic, In Focus, March 20, 2015.

[74] Ph. Davis, ‘A Die-Linked Sequence of Dacian Denarii’, Apulum, XLIII/1, 2006, p. 321-356.

[75] ’No other private collection in the world could vaunt such a high number of Geto-Dacian imitations, with the only possible exception of the one once owned by Phillip Davis’. ’This was partly sold in a Gemini Auction in 2012 (lots 583-767)’. L. Carbone,  ‘Geto-dacian imitations of roman republican denarii: protodacian state or slave trade?’, American Numismatic Society, June, 23, 2020, p. 1, https://numismatics.org/pocketchange/dacia/ (accesat la 10 iulie 2022).

[76] Trib. Hunedoara, dosarul nr. 41/97/2005; a se vedea D. Dimancescu, The Golden Spiral: and the Looting of 2,000 Year-Old Transylvanian Treasure, BtFPress, Boston, 2017, pp. 62-64; documentarul: „The Hunt for Transylvanian Gold”,Kogainon Films, Boston, Massachusetts. A se vedea https://www.youtube.com/results?search_query=the+hunt+for+transylvanian+gold+netflix, în limba germană https://youtu.be/LNYALr3FbNk; Emilia Nicolaescu, TVR online, Locuri, oameni și comori – Brățările dacice de la Sarmisegetuza, https://www.youtube.com/watch?v=G7vcsEF-MWA, accesate la 8 octombrie 2023; Roxana Garaiman, https://pressone.ro/filmul-recuperarii-bratarilor-dacice-din-aur/.

[77] Înalta Curte de Casație și Justiție, S. pen., dec. pen. nr. 3152/17.12.2014, dos. nr. 41/97/2005, publicată în Aug. Lazăr, „The 1995 UNIDROIT Convention and the access to justice – Lex municipalis Troesmensium”, în vol. UNIDROIT 2023. 25 years later – the 1995 Convention, Rome, pp. 266-295. A se vedea https://www.academia.edu/113295819/The_1995_UNIDROIT_Convention_and_the_Access_to_Justice_lex_municipalis_troesmensium (accesat la 1 februarie 2024).

[78] Aug. Lazăr, Criminalistica, ediția a II-a, Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2008, p. 367.

[79] Investigație numismatică realizată de dr. Emanuel Viorel Petac, cercetător științific II, Biblioteca Academiei Române, Cabinetul Numismatic, președintele Societății Numismatice Române.

[80] Em. V. Petac, op.cit., p. 100.

[81] V. Tompa, Contribuții privind achiziția, prelucrarea și analiza imaginilor digitale utilizate în recunoașterea și clasificarea artefactelor istorice de tip monedă, teză de doctorat, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, 2017, pp. 189-191.

[82] Expresia „Pecunia non olet”, cunoscută ca„Banii nu au miros”,datează din timpul domniei împăratului roman Vespasian, fiind coroboratăcu impozitul impus de către împărații Nero și Vespasian pe toaletele publice.