ABSTRACT

The problem raised is not without any legal resolution, and this solution is found in the opposition to enforcement, based on the broader ground provided by art. 598 par. (1) let. c) second thesis of the new Criminal Procedure Code – the occurrence of an impediment to enforcement – all the more so, since the person in charge with the opposition to enforcement can be any interested person.

At the level of the courts in Târgu-Mureș, a precedent has been created, on the occasion of the execution and two post judicium sanctions were applied for the same deed, this leading to the conclusion that the case has to be solved through the perspective of an appeal against execution and not by means of an extraordinary way of attack (review or appeal in annulment).

Considering that Criminal Sentence no. 2216/2014 of the Arad First Instance Court remained final on October 7, 2014, before the Criminal Sentence no. 850/2014 of the Târgu-Mureș First Instance Court to become final (October 28, 2014), the pronouncement of the first final decision actually hinders the execution of the second.

From this perspective, in identifying the competent court to decide upon the challenge to enforcement, it is not even of interest the fact that the judgment has been amended and has remained final in appeal or in challenge, as the case may be, as the title is not contested, and that the decision is yet executed, because art. 598 par. (2) of the new Criminal Procedure Code covers the enforceable judgments without being relevant if, at the time of the promotion of the challenge to enforcement, the person targeted by the judgment has actually begun to enforce it.

Keywords: appeal in annulment, challenge to enforcement, competent court, impediment to execution, review.

I. Prezentare speță. 1. Existența mai multor hotărâri de desesizare. A. Prin Sentința penală nr. 2690/2014, Judecătoria Arad a calificat sesizarea promovată de către Compartimentul de executări penale al Judecătoriei Arad drept o cerere de revizuire motivată pe temeiul prevăzut în art. 453 alin. (1) lit. e) din noul Cod de procedură penală (în continuare C.pr.pen.), a constatat că Sentința penală nr. 2216/2014 a Judecătoriei Arad nu se poate concilia cu Decizia penală nr. 293/2014 a Tribunalului Mureș și a declinat competența de soluționare a revizuirii în favoarea Tribunalului Mureș.

B. Prin Sentința penală nr. 1281/2014, Judecătoria Târgu-Mureș a considerat că sesizarea promovată de către Penitenciarul Arad este o contestație în anulare întemeiată pe motivul prevăzut în art. 426 lit. i) C.pr.pen., a constatat că ultima hotărâre pronunțată în cauză este Decizia penală nr. 293/2014 a Tribunalului Mureș și a declinat competența de soluționare a contestației în anulare în favoarea Tribunalului Mureș.

C. Cele două cauze au fost reunite în fața Tribunalului Mureș sub nr. 19427/55/2014, iar acest tribunal a considerat că cele două sesizări sunt de fapt contestații la executarea Sentinței penale nr. 850/2014 a Judecătoriei Târgu-Mureș și a declinat în favoarea acestei instanțe competența de soluționare a lor.

D. Prin Sentința penală nr. 42/2015, Judecătoria Târgu-Mureș și-a declinat din nou în favoarea Tribunalului Mureș competența de soluționare a contestației în anulare, a constatat ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria Târgu-Mureș și Tribunalul Mureș și a sesizat Curtea de Apel Târgu-Mureș pentru soluționarea conflictului de competență ivit în cauză.

2. Examenul competenței în cauză. 2.1. Relevarea hotărârilor pronunțate în privința persoanei private de libertate (condamnate) T.C.

În soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Judecătoria Târgu-Mureș și Tribunalul Mureș, se va prezenta situația juridică ivită în cazul persoanei private de libertate T.C., ca urmare a comiterii în timpul minorității a mai multor infracțiuni concurente, dar judecate separat (A), precum și ca urmare a ivirii succesive a mai multor incidente la executare (B).

A. Astfel, prin Sentința penală nr. 48/2012 a Judecătoriei Mediaș, T.C. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 4 ani și 2 luni închisoare pentru infracțiuni săvârșite în timpul minorității de furt calificat și tâlhărie.

Prin Sentința penală nr. 173/2013, Judecătoria Sighișoara l-a condamnat pe T.C. la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare pentru infracțiunile de pătrundere fără drept în zona de siguranță a infrastructurii feroviare publice[1], tentativă de sustragere de componente de căi ferate[2], distrugere a instalațiilor de cale ferată[3] și distrugere sau semnalizare falsă[4], săvârșite în timpul minorității.

B. a) prin Sentința penală nr. 1197/2013 a Judecătoriei Târgu-Mureș, pedepsele stabilite prin cele două sentințe penale sus-menționate au fost contopite și s-a aplicat în sarcina persoanei private de libertate T.C. pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare. Hotărârea a rămas definitivă la data de 30 ianuarie 2014.

Prin Sentința penală nr. 168/2014, Judecătoria Târgu-Mureș, fără să cunoască existența Sentinței nr. 1197/2013, în aplicarea principiului legii penale mai favorabile, a înlocuit pedeapsa de 4 ani și 2 luni închisoare aplicată prin Sentința nr. 48/2012 a Judecătoriei Mediaș cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o durată de 4 ani și 2 luni. De asemenea, a înlocuit pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentința nr. 173/2013 a Judecătoriei Sighișoara cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o durată de 2 ani.

Constatând că pronunțarea Sentinței penale nr. 168/2014 constituie o împiedicare la executarea Sentinței penale nr. 1197/2013, Judecătoria    Târgu-Mureș, prin Sentința penală nr. 850/2014, a admis contestația la executare, a anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 1385/2014, emis în baza Sentinței penale nr. 1197/2013, și a dispus ca T.C. să execute măsurile educative impuse prin Sentința penală nr. 168/2014. Împotriva acestei hotărâri a promovat contestație procurorul. Prin Decizia penală nr. 293/CT/2014, Tribunalul Mureș a admis contestația procurorului, a desființat în parte sentința atacată și, soluționând cauza, în temeiul art. 129 alin. (1) C.pen., a stabilit și a luat pentru toate infracțiunile săvârșite de T.C. (așa cum au fost constatate prin Sentințele penale nr. 48/2012 și 173/2013, reconfirmate apoi prin Sentința penală nr. 168/2014) o singură măsură educativă a internării într-un centru de detenție pe o durată de 4 ani și 2 luni; totodată, a menținut dispozițiile Sentinței penale nr. 850/2014 privind constatarea faptului că Sentința penală nr. 168/2014 a Judecătoriei Târgu-Mureș constituie un impediment la executarea Sentinței penale nr. 1197/2013 a aceleiași instanțe, precum și anularea mandatului de executare a pedepsei, emis în baza acestei sentințe.

În urma acestei hotărâri, pe de o parte, în sarcina persoanei private de libertate T.C. s-a luat măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o durată de 4 ani și 2 luni pentru infracțiunile menționate în Sentințele penale nr. 48/2012 și nr. 173/2013 (menționate mai sus) și, pe de altă parte, mandatul de executare a pedepsei închisorii aplicate pentru aceleași fapte a fost anulat, astfel că nu se mai execută.

În perioada în care pe rolul Tribunalului Mureș se soluționa contestația procurorului declarată împotriva Sentinței penale nr. 850/2014 a Judecătoriei Târgu-Mureș, la data de 5 august 2014, pe rolul Judecătoriei Arad s-a înregistrat cererea persoanei private de libertate T.C. prin care solicita aplicarea unei singure măsuri educative pentru toate infracțiunile concurente. Prin Sentința penală nr. 2216/2014, Judecătoria Arad a admis cererea și, în temeiul art. 129 alin. (1) C.pen. și art. 21 alin. (3) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal[5], cu modificările ulterioare, a „contopit” măsura educativă de 4 ani și 2 luni internare într-un centru de detenție, aplicată prin Sentința penală nr. 168/2014 a Judecătoriei Târgu-Mureș, cu măsura educativă de 2 ani internare într-un centru de detenție, aplicată prin aceeași sentință (nr. 168/2014), și a luat față de persoana privată de libertate măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o durată de 4 ani și 6 luni închisoare. Totodată, Judecătoria Arad a constatat că, de fapt, pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 1197/2013 a Judecătoriei Târgu-Mureș, a fost transformată în două măsuri educative ale internării într-un centru de detenție: una de 4 ani și 2 luni și o alta de 2 ani. Sentința penală nr. 2216/2014 a Judecătoriei Arad privește aceleași infracțiuni la care fac referire Sentințele penale nr. 48/2012 a Judecătoriei Mediaș și nr. 173/2013 a Judecătoriei Sighișoara.

Sentința nr. 2216/2014 a Judecătoriei Arad a rămas definitivă prin necontestare la data de 7 octombrie 2014, anterior datei rămânerii definitive a Sentinței nr. 850/2014 a Judecătoriei Târgu-Mureș, iar T.C. se afla în executarea măsurii educative de 4 ani și 6 luni internare într-un centru de detenție, aplicate prin Sentința nr. 2216/2014;

b) constatând că, în privința persoanei private de libertate T.C., s-au pronunțat două hotărâri definitive incidente la executare prin care acestuia i s-au aplicat măsuri educative privative de libertate pentru aceleași infracțiuni (Sentința penală nr. 2216/2014 a Judecătoriei Arad și Sentința penală nr. 850/2014 a Judecătoriei Târgu-Mureș), la data de 14 noiembrie 2014, judecătorul delegat la Compartimentul de executări penale al Judecătoriei Arad a sesizat Judecătoria Arad, solicitând remedierea situației. Judecătoria Arad a calificat sesizarea ca fiind o revizuire întemeiată pe motivul prevăzut în art. 453 alin. (1) lit. e) C.pr.pen. (existența a două hotărâri definitive care nu se pot concilia) și a declinat competența de soluționare a acesteia în favoarea Tribunalului Mureș, care pronunțase ultima hotărâre în cauză – Decizia penală nr. 293/CT/2014.

Între timp, la data de 25 noiembrie 2014, Penitenciarul Arad a sesizat Judecătoria Târgu-Mureș pentru a remedia situația ivită în cazul persoanei private de libertate T.C. Sesizarea penitenciarului a fost calificată drept o contestație în anulare întemeiată pe motivul prevăzut în art. 426 lit. i) C.pr.pen. (existența a două hotărâri definitive pronunțate față de aceeași persoană pentru aceeași faptă), iar Judecătoria Târgu-Mureș și-a declinat competența în favoarea Tribunalului Mureș, care pronunțase ultima hotărâre în cauză – Decizia penală nr. 293/CT/2014.

Tribunalul Mureș, așa cum s-a menționat mai sus, și-a declinat, la rândul său, competența în favoarea Judecătoriei Târgu-Mureș, prin Sentința penală nr. 322/2014. În acel moment, s-a ivit practic conflictul negativ de competență între Tribunalul Mureș și Judecătoria Târgu-Mureș. Cum la acea dată nu fusese sesizată Curtea de Apel Târgu-Mureș cu soluționarea conflictului de competență ivit între cele două instanțe, sesizată fiind din nou Judecătoria Târgu-Mureș, aceasta și-a declinat iarăși competența în favoarea Tribunalului Mureș, dând ea eficiență dispozițiilor art. 51 alin. (2) teza finală C.pr.pen. și sesizând astfel Curtea de Apel Târgu-Mureș.

2.2. Stabilirea instanței competente în cauză. Pentru identificarea instanței competente să soluționeze situația ivită în cursul executării în cazul persoanei private de libertate T.C., este de menționat că este esențială determinarea obiectului celor două sesizări: a judecătorului delegat cu executarea din cadrul Judecătoriei Arad, sesizare adresată acestei instanțe, și a Penitenciarului Arad, sesizare adresată Judecătoriei Târgu-Mureș.

Luând în considerare faptul că, în ciclul extraordinar, se tinde la anularea sau, după caz, desființarea unei hotărâri definitive, care dobândise astfel autoritate de lucru judecat, atunci promovarea căilor extraordinare de atac este strict limitată, sub aspectul condițiilor de admisibilitate, la anumiți titulari, anumite termene, anumite motive și anumite hotărâri, expres prevăzute de lege.

În speță, persoana privată de libertate T.C. sau procurorul – titulari legali atât ai revizuirii, cât și ai contestației în anulare – nu au sesizat nici Judecătoria Arad, nici Judecătoria Târgu-Mureș. Prin urmare, de plano, cele două sesizări nu pot fi calificate nici revizuire, nici contestație în anulare (sesizări care, de altfel, cum a surprins și Judecătoria Târgu-Mureș, sunt identice).

Cu toate acestea, situația ivită nu este lipsită de orice rezolvare legală, iar această rezolvare se regăsește în contestația la executare bazată pe motivul mai larg prevăzut în art. 598 alin. (1) lit. c) teza a II-a C.pr.pen. – apariția unei împiedicări la executare –, aceasta cu atât mai mult cu cât titular al contestației la executare poate fi orice persoană interesată. În cauza de față, titulari ai contestației la executare pot să fie (și care au uzat, de fapt, de acest remediu) judecătorul delegat cu executarea din cadrul Judecătoriei Arad, precum și Penitenciarul Arad. De altfel, la nivelul Judecătoriei Târgu-Mureș s-a creat deja precedentul ca asemenea situații, în care în mod succesiv cu prilejul executării s-au pronunțat două hotărâri prin care s-au aplicat sancțiuni post judicium pentru aceeași faptă, să fie soluționate prin prisma unei contestații la executare, și nu prin prisma unei căi extraordinare de atac (cu referire tocmai la Sentința penală nr. 850/2014 a acestei instanțe, care, așa cum s-a subliniat mai sus, a rămas definitivă în partea privitoare la contestația la executare).

Având în vedere că Sentința penală nr. 2216/2014 a Judecătoriei Arad a rămas definitivă la data de 7 octombrie 2014, înainte ca Sentința penală nr. 850/2014 a Judecătoriei Târgu-Mureș să dobândească la rândul ei caracter definitiv (28 octombrie 2014), pronunțarea primei hotărâri definitive împiedică în concret executarea celei de-a doua. Altfel spus, dacă instanța care a soluționat contestația împotriva Sentinței nr. 850/2014 ar fi cunoscut existența Sentinței nr. 2216/2014, modalitatea de soluționare a contestației în privința luării unei singure măsuri educative privative de libertate față de T.C. ar fi fost cu totul alta. Totuși, abia în faza de executare, s-a descoperit că anterior rămânerii definitive a Sentinței nr 850/2014 a Judecătoriei Târgu-Mureș se pronunțase în mod definitiv Sentința nr. 2216/2014 a Judecătoriei Arad, care reprezintă, în acest fel, un impediment la executarea părții din prima sentință (nr. 850/2014) referitoare la stabilirea și luarea față de condamnat a unei singure măsuri educative privative de libertate.

Întrucât incidentul constatat este legat de executarea Sentinței nr. 850/2014 și cum această hotărâre aparține Judecătoriei Târgu-Mureș, competența de soluționare a celor două contestații la executare, promovate de către judecătorul delegat cu executarea din cadrul Judecătoriei Arad și de către Penitenciarul Arad, aparține, potrivit art. 598 alin. (2) C.pr.pen., Judecătoriei Târgu-Mureș, și nu Tribunalului Mureș.

Din această perspectivă, la identificarea instanței competente să soluționeze contestațiile la executare, nu interesează nici că hotărârea a fost modificată și a rămas definitivă în apel sau în contestație, după caz, întrucât nu se contestă titlul, ci executarea efectivă a sentinței, și nici că măsura educativă luată prin Sentința penală nr. 850/2014 a Judecătoriei Târgu-Mureș încă nu se execută, executarea ei fiind în așteptare după executarea Sentinței nr. 2216/2014, deoarece art. 598 alin. (2) C.pr.pen. acoperă hotărârile executorii, fără să prezinte relevanță dacă, la momentul promovării contestației la executare, persoana vizată prin hotărâre a început efectiv executarea acesteia.

3. Cheltuielile judiciare. Date fiind natura judecății și faptul că nu a fost identificată vreo culpă procesuală, conform art. 275 alin. (3) C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat în soluționarea conflictului de competență rămân în sarcina statului.

Onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru persoana privată de libertate T.C., în sumă de 200 lei, se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.

(C. Ap. Târgu-Mureș, S. pen. și pentru cauze cu minori și de familie, Înch. pen. nr. 8/2015)

II. Notă aprobativă. Potrivit art. 598 alin. (2) teza a II-a C.pr.pen.[6], în cazul în care se ivește vreo împiedicare la executare, contestația la executare se soluționează de instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. Întrucât a fost împiedicată la executare Sentința nr 850/2014 a Judecătoriei            Târgu-Mureș, și nu Sentința nr. 2216/2014 a Judecătoriei Arad, în speță, competența revine Judecătoriei Târgu-Mureș.

[1] A se vedea art. 4 din Legea nr. 289/2005 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional în domeniul transportului pe calea ferată (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 922 din 17 octombrie 2005).

[2] Această infracțiune era prevăzută în art. 6 din Legea nr. 289/2005; în prezent, articolul sus-menționat este abrogat.

[3] Această infracțiune era prevăzută în art. 5 din Legea nr. 289/2005; în prezent, articolul sus-menționat este abrogat.

[4] A se vedea art. 332 din noul Cod penal (în continuare C.pen.).

[5] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

[6] ,,Art. 598. Contestația la executare

(1) Contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;

c) când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;

d) când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.”