Decizia Curții Constituționale a României nr. 708 din 28 octombrie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 136 alin. (2) și ale art. 137 alin. (3) teza a doua, cu referire la sintagma ”cifra de afaceri” din Codul penal

Recomandări

ABSTRACT

The main punishment in the case of the legal person is exclusively the fine. The amount of the fine is established, according to the law, based on the product of two factors: one refers to the establishment of a number of fine days, and the other concerns the amount of a day-fine. The effectiveness, proportionality and dissuasiveness of the punishment depend on the level of this result, and each of the two factors is established on the basis of specific individualization criteria. One of these criteria, which concerns the amount of a day-fine, is also established according to the turnover of the legal entity in question. The Constitutional Court noted, at the end of last year, the lack of clarity and predictability of this notion, given that the criminal law does not define it.

Keywords: punishment for the legal person, individualization criterion, turnover.

1. Sesizată cu excepția de neconstituționalitate a textului art. 137 alin. (3) teza a II-a din Codul penal, prin care cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se determină ținând seama de cifra de afaceri, Curtea Constituțională a statuat în Decizia nr. 708/2021[1] faptul că aceste dispoziții cu referire la ”cifra de afaceri” sunt neconstituționale.

2. Excepția a fost ridicată de o persoană juridică într-o cauză aflată pe rolul Secției Penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție (paragr. 1). Autoarea excepției a invocat în esență faptul că dispozițiile legale criticate încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, fiind lipsite de claritate.

3. Pornind de la expunerea de motive a actualului Cod penal, Curtea Constituțională a făcut în primul rând o analiză a particularităților ce vizează reglementarea răspunderii penale a persoanei juridice și s-a concentrat pe pedeapsă (amenda) și modul de stabilirea a acesteia (paragr. 13-15). În esență, pentru determinarea cuantumului amenzii se individualizează mai întâi numărul zilelor-amendă, cuprins între 30 de zile și 600 de zile, care se înmulțește cu suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 100 și 5.000 lei. Instanțele vor stabili numărul zilelor-amendă potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei (art. 74 Cod penal), în cadrul limitelor speciale [art. 137 alin. (4) Cod penal], iar cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabilește ținând seama de cifra de afaceri, în cazul persoanei juridice cu scop lucrativ, respectiv de valoarea activului patrimonial, în cazul altor persoane juridice, precum și de celelalte obligații ale persoanei juridice. La individualizarea numărului de zile amendă instanțele vor avea totodată în vedere și valoare câștigului urmărit sau obținut prin comiterea infracțiunii [art. 137 alin. (5) Cod penal].

4. Se reține, în motivarea analizată, faptul că acest criteriu al puterii economice a persoanei juridice inculpate, necesar pentru individualizarea cuantumului unei zile-amendă, concură la asigurarea eficacității, proporționalității și caracterului disuasiv al pedepsei (paragr. 19). Dar în acest context, Curtea constată faptul că norma legală care face referire la criteriul cifrei de afaceri nu satisface exigențele textului art. 1 alin. (5) din Constituție.

5. În jurisprudența sa constantă, instanța de contencios constituțional a statuat faptul că una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative și că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat (paragr. 22).

6. La rândul său, Curtea EDO, în considerentele unor hotărâri precum Sissanis împotriva României, Rotaru împotriva României, Militaru-Pidhorni împotriva României, Beyler împotriva Italiei, a reținut obligativitatea asigurării acestor standarde de calitate a legii (”claritate” și ”previzibilitate”) drept garanție a principiului legalității, prevăzut de art. 7 din Convenția EDO (paragr. 23).

7. După ce constată că noțiunea de cifră de afaceri nu este nicăieri definită în cadrul legislației penale, Curtea face o incursiune în reglementările naționale sectoriale și constată că, la nivelul domeniilor concurenței și fiscalității, această noțiune este clar reglementată. În același timp constată și faptul că definițiile din domeniul fiscal și al concurenței referitoare la sintagma cifra de afaceri au aplicabilitate restrânsă, specializată la materiile precizate, astfel că translatarea lor în materie penală pentru a determina cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă în cazul stabilirii amenzii pentru persoana juridică cu scop lucrativ este contrară principiului legalității (paragr. 28).

8. În sinteză, instanța constituțională punctează următoarele argumente prin care consfințește că sintagma cifra de afaceri, din conținutul dispozițiilor art. 137 alin. (3) teza a II-a Cod penal, nu asigură standardul de claritate și previzibilitate a legii, astfel cum acesta este impus de disp. art. 1 alin. (5) din Constituție (paragr. 29-31):

– lipsește o definiție caracteristică a acestei noțiuni la nivelul legislației penale;

– norma penală criticată este lacunară și în ceea ce privește determinarea/reținerea, din punct de vedere temporal, a cifrei de afaceri a persoanei juridice cu scop lucrativ în raport cu care instanța determină cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă;

– norma nu precizează dacă sintagma criticată privește cifra de afaceri realizată în anul financiar anterior săvârșirii infracțiunii/anterior pronunțării hotărârii judecătorești/anterior aplicării pedepsei; – totodată, în cazul în care cifra de afaceri realizată în anul financiar anterior săvârșirii infracțiunii/anterior pronunțării hotărârii judecătorești/anterior aplicării pedepsei nu poate fi determinată, norma criticată nu precizează dacă va fi luată în considerare cifra de afaceri aferentă anului financiar în care persoana juridică ce are scop lucrativ a înregistrat cifră de afaceri, an imediat anterior anului de referință pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării pedepsei amenzii.


[1] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1160 din 7 decembrie 2021.

Decizia Curții Constituționale a României nr. 708 din 28 octombrie 2021 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 136 alin. (2) și ale art. 137 alin. (3) teza a doua, cu referire la sintagma ”cifra de afaceri” din Codul penal was last modified: iunie 19th, 2024 by Costache Adrian

Recomandări

Căutare