ABSTRACT

The action of the female defendant to steal a painting titled “Oxcart in the storm”, signed by Nicolae Grigorescu, from the house of the injured party, by using proper keys, meets the constitutive elements of the offense of aggravated theft set out by art. 208 par. (1) and art. 209 par. (1) i) of the previous Criminal Code (of 1969).

The female defendant’s act of damaging the stolen painting on a portion of about 4 centimeters meets the constitutive elements of the offense of destruction set out by art. 217 par. (1) and (2) of the abovementioned code.

Key words: cultural asset, destruction, aggravated theft.

I. Prezentare speță. Prin Sentința penală nr. 1153/2011, pronunțată de către Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. 25379/299/2011, s-a hotărât condamnarea inculpatei G.E. la pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe un termen de încercare de 3 ani.

Instanța a reținut că, la data de 21 iunie 2010, în jurul orei 08.30, inculpata G.E., folosind chei potrivite, a pătruns în locuința lui I.G. din Sectorul 1 București și a sustras un tablou intitulat ,,Car cu boi pe furtună”, semnat Grigorescu, tablou pe care l-a deteriorat, acesta fiind rupt pe o porțiune de aproximativ 4 centimetri (în continuare cm).

Situația de fapt reținută de către instanță a fost dovedită prin următoarele mijloace de probă administrate în cursul urmăririi penale și însușite de către inculpată: denunțul și declarațiile părții civile I.E.; procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa-fotografică; declarațiile inculpatei G.E.; fotografii; înscrisuri care atestă valoarea artistică a bunurilor sustrase.

Partea civilă a arătat că este moștenitoarea persoanei vătămate I.G., care a decedat la data de 3 octombrie 2010, iar, conform certificatului de moștenitor testamentar nr. 174 din data de 1 noiembrie 2010, partea civilă a moștenit tabloul „Car cu boi pe furtună”.

Potrivit adresei nr. 1121 din 25 august 2010, emisă de către Direcția pentru Cultură și Patrimoniul Național a municipiului București, tabloul intitulat „Car cu boi pe furtună”, de Nicolae Grigorescu, face parte din patrimoniul cultural mobil.

Conform procesului-verbal din data de 29 iunie 2010, tabloul intitulat „Car cu boi pe furtună”, de Nicolae Grigorescu, la momentul ridicării de la inculpată era deteriorat pe o porțiune de aproximativ 4 cm, în zona în care era pictată fântâna.

Aspectele reținute de către instanță pe baza probelor arătate mai sus sunt confirmate și de declarațiile inculpatei, care, atât la urmărirea penală, cât și în fața instanței de judecată a recunoscut săvârșirea faptelor în modalitatea expusă, precizând că regretă comiterea acestora. Inculpata G.E. a arătat că a sustras din apartamentul lui I.G. la data de 21 iunie 2010 un tablou, semnat Grigorescu, și l-a ascuns într-o magazie, unde locuiește.

La data de 29 iunie 2010, inculpata G.E. a predat organelor de poliție tabloul „Car cu boi pe furtună”, semnat Grigorescu, ocazie cu care s-a stabilit că pânza acestuia este ruptă pe o porțiune de 4 cm.

Inculpata nu a recunoscut că ar fi sustras și alte bunuri din apartamentul în cauză.

Instanța a constatat dovedită vinovăția inculpatei sub aspectul săvârșirii infracțiunilor pentru care a fost trimisă în judecată, a constatat că aceste fapte sunt stabilite și din probele administrate în cursul urmăririi penale au rezultat suficiente date cu privire la persoana inculpatei care permit stabilirea unei pedepse.

Având în vedere cele expuse, instanța a aplicat inculpatei pentru infracțiunile reținute în sarcina sa pedeapsa închisorii, care să corespundă scopului acesteia, definit în art. 52 din Codul penal anterior (în continuare C.pen. din 1969), prin observarea criteriilor generale de individualizare prevăzute în art. 72 C.pen. din 1969. Sub acest aspect, instanța a reținut pericolul social al infracțiunii, reflectat în limitele de pedeapsă stabilite de către legiuitor, pe care le-a redus cu o treime, potrivit art. 320¹ din Codul procedură penală anterior (în continuare C.pr.pen. din 1969), precum și conduita bună a inculpatei înainte de săvârșirea infracțiunii, relevantă fiind în acest sens lipsa antecedentelor penale, aspect ce va fi avut în vedere ca și circumstanță atenuantă, în condițiile art. 74 lit. a) C.pen. din 1969, astfel încât pedepsele stabilite de către instanță vor fi de 6 luni închisoare pentru infracțiunea de distrugere și 1 an închisoare pentru infracțiunea de furt calificat, inculpata urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

În ceea ce privește susținerile apărătorului inculpatei cu privire la încadrarea juridică dată faptei prin rechizitoriu, instanța a constatat că, în drept, acesta a solicitat ca instanța să facă aplicarea art. 11 C.pr.pen. din 1969, solicitând achitarea inculpatei, întrucât nu ar fi întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute în art. 209 lit. i) și art. 217 alin. (1) și (2) C.pen. din 1969, ceea ce nu constituie o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptei, ci o apărare pe fondul cauzei, cu privire la care instanța s-a pronunțat, față de considerentele sus-arătate, în sensul condamnării inculpatei.

Cu referire la pedeapsa accesorie, instanța a reținut că natura faptei săvârșite, precum și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatei duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute în art. 64 lit. a) teza a II-a C.pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiul acestora va fi interzis pe perioada executării pedepsei.

Cât privește modalitatea de executare, în funcție de criteriile anterior menționate și apreciind că scopul pedepsei va putea fi atins chiar fără executarea acesteia, instanța a dispus, conform art. 81 C.pen. din 1969, suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit în condițiile art. 82 din același cod. În baza art. 71 alin. (5) C.pen. din 1969, a fost suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În temeiul art. 359 C.pr.pen. din 1969, s-a pus în vedere inculpatei dispozițiile art. 83 C.pen. din 1969, privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni.

Sub aspectul laturii civile, instanța a reținut că partea vătămată I.E. a declarat în fața instanței că se constituie parte civilă în cauză cu suma de 40.000 euro, în echivalent lei la data plății. Având în vedere că pentru soluționarea laturii civile, se impune administrarea de probe, în baza art. 320¹ alin. (5) C.pr.pen. din 1969, s-a hotărât disjungerea acțiunii civile.

Sentința penală nr. 1153/2011, pronunțată de către Judecătoria Sectorului 1 București, a rămas definitivă prin nerecurare la data de 8 decembrie 2011.

(Jud. Sectorului 1 București, Sent. pen. nr. 1153/2011, rămasă definitivă prin nerecurare)

II. Notă parțial aprobativă. 1. S-ar putea susține că, în cazul furtului urmat, de pildă, de distrugerea bunului sustras, se va reține numai infracțiunea de furt, și nu un concurs de infracțiuni între furt și distrugere, fiind vorba, de fapt, de incidența principiului consumțiunii, potrivit căruia în situația în care realizarea unei infracțiuni implică comiterea altei infracțiuni, aceasta din urmă se absoarbe pe baza unei judecăți de valoare în prima infracțiune[1].

2. Este de menționat că instituția suspendării condiționate a executării pedepsei (art. 81 C.pen. din 1969) nu a fost preluată în noul Cod penal.

[1] Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal. Partea specială conform noului Cod penal, ediția 3, revizuită și adăugită, Editura C.H. Beck, București, 2017, p. 182. A se vedea, cu privire la incidența principiului consumțiunii, G. Antoniu, Unitatea de infracțiune. Contribuții, în ,,Revista de drept penal” nr. 3/1999, p. 39-41.