Executarea de lucrări fără autorizație de construire la imobilul cuprins în zona de protecție a unui monument istoric de importanță națională. Distrugerea unei locuințe preistorice. Încadrare juridică
ABSTRACT
The act of the defendant to execute works without a building license on the building located in the protection area of a historical monument of national importance, as well as to destroy a prehistoric dwelling, meets the constitutive elements of the offense of performing works without a building or demolition license set out in art. 3 par. (1) b), namely destruction, set out by art. 24 par. (1) a) of Law no. 50/1991 on the authorization for performing construction works, republished, with subsequent amendments, and art. 253 par. (3) of the new Criminal Code, both with application of art. 38 par. (1) and art. 5 of the same code.
However, the criminal action in the case can no longer be carried out because of the death of the defendant – natural person, which is why prosecution will stop the proceedings.
Key words: death of the defendant – natural person, destruction, performing construction works without a building or demolition license or by failing to comply with the provisions thereof, offense, termination of criminal proceedings, historical monument.
I. Prezentare speță. Prin Sentința penală nr. 476/2016, pronunțată de către Judecătoria Turda în dosarul nr. 4779/328/2016 la data de 12 decembrie 2016, s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din noul Cod de procedură penală, încetarea procesului penal privind pe inculpatul T.N. pentru infracțiunea de executare fără autorizație de construire sau de desființare a lucrărilor menționate în art. 3 alin. (1) lit. b), respectiv de distrugere, prevăzută în art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții[1], republicată, cu modificările și completările ulterioare, respectiv în art. 253 alin. (3) din noul Cod penal (în continuare C.pen.), ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) și art. 5 din același cod, deoarece a intervenit decesul inculpatului.
Din actele de cercetare efectuate în cauză a rezultat faptul că inculpatul T.N., în calitate de proprietar al imobilului situat în municipiul Turda, a dispus și executat lucrări de desființare a unei construcții vechi și construire a unui nou imobil P+1 pe fundație de beton, cu structură de rezistență, ziduri din cărămidă, acoperiș în două ape acoperit cu țiglă, fără a deține autorizație de desființare/construire din partea Primăriei Turda și aviz din partea Ministerului Culturii – Comisia Zonală a Monumentelor Istorice din cadrul Direcției Județene pentru Cultură Cluj.
După constatarea contravenției de către Poliția Locală Turda, fiind vorba despre o zonă cu potențial arheologic, Direcția Județeană pentru Cultură Cluj a sesizat Muzeul de Istorie Turda. Specialiști din cadrul acestuia s-au deplasat la fața locului și au întocmit un raport de cercetare arheologică preventivă, prin care s-a relevat că, în intervalul 10-12 septembrie 2013, au întreprins cercetări pe parcela situată în municipiul Turda, str. Cetatea Romană, județul Cluj, la numărul administrativ (…), pe partea neconstruită, cercetarea având ca scop verificarea potențialului arheologic al zonei, identificarea și investigarea unor eventuale situri arheologice. S-a stabilit că terenul respectiv este cuprins în zona de protecție a monumentului istoric de importanță națională – situl arheologic „Castrul Legiunii V Macedonica de la Potaissa”, cod monument (…), conform Listei Monumentelor Istorice/2010 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670/bis din 1 septembrie 2010.
Concluziile raportului sus-menționat au fost următoarele: <<Construcția nou edificată pe parcela menționată nu a fost precedată de o firească și obligatorie cercetare arheologică preventivă. Cercetările au constat în săparea unui secțiuni de 29,5×1 m și a două extensii adiacente cu dimensiunile de 4,7×1,5 m și 4,7×1 m în curtea imobilului, fiind cercetată în total o suprafață de 41,25 mp. În extensia sudică a secțiunii cercetate a fost identificată o groapă, de unde s-au recoltat fragmente de vase ceramice (având caracteristicile specifice complexului eneolitic Coțofeni), fragmente de chirpici și oase animale, reprezentând, probabil, extremitatea unei locuințe preistorice adâncite, în secțiunea orientată vest-est (perpendicular pe latura estică a castrului roman), între metrii 8,40×29,5 s-au recuperat sporadic materiale arheologice de epocă romană (fragmente de vase ceramice și material tegular), acestea adăugându-se altor descoperiri arheologice mai vechi de pe pantele estice ale „Dealului Cetății”>>. Aspectele menționate în cuprinsul raportului sunt confirmate și prin declarațiile martorilor M.D. și P.M., angajați ai Muzeului de Istorie Turda, care au efectuat cercetare arheologică la acel imobil.
Rezultă astfel că, prin fapta sa, inculpatul T.N. a distrus parțial o locuință preistorică, ceea ce reprezintă distrugerea unor urme importante pentru cunoașterea istorico-arheologică a zonei.
Din adresa Direcției Județene pentru Cultură Cluj nr. 669 din 25 octombrie 2013 reiese faptul că nu a eliberat aviz pentru efectuarea de lucrări de construire imobil de tip familial pentru imobilul situat în municipiul Turda, str. Cetatea Romană, nr. (…), județul Cluj.
Din declarațiile inculpatului T.N. rezultă că a început lucrările de construire în luna aprilie 2012, motivând că vechea locuință era afectată din cauza infiltrațiilor de apă, bucătăria era distrusă, apa infiltrându-se până la nivelul camerei. A luat decizia de a dărâma casa veche și de a construi o casă nouă, mai mare și mai solidă, iar înainte de a demara lucrările s-a informat la Serviciul Urbanism din cadrul Primăriei Turda cu privire la necesitatea unui proiect, respectiv depunerea unor documente pentru obținerea autorizației de construire, dar nu a făcut nimic în acest sens, considerând că, în paralel, cu desfășurarea lucrărilor, va efectua și demersurile pentru obținerea autorizațiilor. Cu toate acestea, a demarat lucrările de construire la imobilul menționat, lucrări care au fost efectuate în perioada aprilie-iulie 2012. În luna aprilie 2013, reprezentanții Primăriei Turda au constatat efectuarea lucrărilor fără autorizație de desființare/construire. Inculpatul a declarat că nu a obținut autorizație de construire sau certificat de urbanism de la Primăria Turda, invocând probleme personale, precum decesul tatălui său, iar ulterior a justificat continuarea lucrărilor prin faptul că știa că, oricum, avizul de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice se obține cu întârziere. A mai declarat că ulterior controalelor din anul 2013, a fost contactat și de către reprezentanții Muzeului de Istorie Turda pentru efectuarea de săpături arheologice, iar la data de 30 octombrie 2013, a intrat în posesia raportului de cercetare arheologică cu rezultatul cercetărilor. După acest moment, a efectuat demersuri pentru obținerea avizului de la comisia sus-menționată, dar fără succes.
La dosarul cauzei, în cursul procedurii de cameră preliminară, a fost depus, în copie, certificatul de deces seria (…) nr. (…) al inculpatului T.N., din care rezultă că acesta a decedat la 14 iunie 2016. Aspectele ce reies din fișa de evidență D.E.P.A.B.D. depusă la dosarul cauzei confirmă decesul inculpatului.
Persoanele vătămate Muzeul de Istorie Turda și Municipiul Turda nu s-au constituit părți civile în cauză.
(Jud. Turda, Sent. pen. nr. 476/2016, definitivă prin neapelare)
II. Notă parțial aprobativă. În ceea ce privește fapta de executare de lucrări fără autorizație de construire sau de desființare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, încadrarea juridică este în art. 24 lit. a) (așa cum a fost modificat prin Legea nr. 187/2012) combinat cu art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 50/1991[2] cu aplicarea art. 5 C.pen.[3]
Cu referire la fapta de distrugere, încadrarea juridică este în art. 253 alin. (1), (3) și (5) C.pen.[4] cu aplicarea art. 5 C.pen.
Faptele sus-menționate au fost săvârșite în condițiile art. 38 alin. (1) C.pen.[5], impunându-se astfel aplicarea acestui text legal.
[1] Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004.
[2] ,,Art. 24
Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă următoarele fapte:
a) executarea fără autorizație de construire sau de desființare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrărilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), c), e) și g), cu excepțiile prevăzute de lege;
b) continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de control competente, potrivit legii;
c) întocmirea ori semnarea documentațiilor tehnice – D.T. necesare pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, precum și a proiectelor tehnice și a documentațiilor de execuție, pentru alte specialități decât cele certificate prin diplomă universitară, în condițiile prevăzute la art. 9.”
,,Art. 3
(1) Construcțiile civile, industriale, agricole, cele pentru susținerea instalațiilor și utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, precum și a reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor, pentru:
[…]
b) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la toate categoriile de monumente istorice prevăzute de lege – monumente, ansambluri, situri – inclusiv la anexele acestora, identificate în același imobil – teren și/sau construcții, la construcții amplasate în zone de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate;
[…]”
[3] ,,Art. 5. Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei
(1) În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituționale, precum și ordonanțelor de urgență aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziții penale mai favorabile.”
[4] ,,Art. 253. Distrugerea
(1) Distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a unui bun aparținând altuia ori împiedicarea luării măsurilor de conservare sau de salvare a unui astfel de bun, precum și înlăturarea măsurilor luate se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
[…]
(3) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) privește bunuri care fac parte din patrimoniul cultural, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani.
[…]
(5) Dispozițiile prevăzute în alin. (3) și alin. (4) se aplică chiar dacă bunul aparține făptuitorului.
[…]”
[5] ,,Art. 38. Concursul de infracțiuni
(1) Există concurs real de infracțiuni când două sau mai multe infracțiuni au fost săvârșite de aceeași persoană, prin acțiuni sau inacțiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele. Există concurs real de infracțiuni și atunci când una dintre infracțiuni a fost comisă pentru săvârșirea sau ascunderea altei infracțiuni.
[…]”