dr. Tamara MANEA^*

ABSTRACT

The Superior Council of the Magistracy, while interpreting the provisions relating to incompatibilities and prohibitions, specifically ruled on certain circumstances in which it could have been appreciated that the magistrate violated the legal provisions.

The points of view have a recommendation character, with the role of providing magistrates with benchmarks according to which they can adapt their conduct, assuming the decision they take in relation to complying or not with the opinions expressed by the Superior Council of Magistracy.

Keywords: incompatibilities and prohibitions applicable to magistrates, decisions and recommendations of the Superior Council of Magistracy.

Dispozițiile legale referitoare la incompatibilitățile și interdicțiile aplicabile magistraților sunt bine cunoscute și, din acest motiv, prezentul articol nu-și propune o reiterare a acestora.

Scopul acestui articol este acela de a prezenta o sinteză a recomandărilor și a punctelor de vedere exprimate de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, precum și de Comisiile de lucru din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii[1], în interpretarea dispozițiile art. 5 alin. (1) și art. 11 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare[2],în prezent art. 227 și 234 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor[3], și în aplicarea Deciziei nr. 45 din 30 ianuarie 2018 a Curții Constituționale a României[4].

Consiliul Superior al Magistraturii, în repetate rânduri, a fost chemat să se pronunțe cu privire la existența unor conflicte de interese sau cu privire la incompatibilitatea funcției de judecător/procuror cu alte funcții publice sau private ori cu desfășurarea unui anumit tip de activități, creând, astfel, o jurisprudență care, uneori, a fost neunitară sau discutabilă.

Prin Decizia nr. 45/30 ianuarie 2018, Curtea Constituțională, sesizată, în cadrul controlului de constituționalitate „a priori”, cu soluționarea obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor[5], s-a pronunțat cu privire la incompatibilitățile aplicabile magistraților în funcție.

Astfel, Curtea a statuat că „atât timp cât o persoană deține calitatea de judecător sau procuror nu poate exercita decât activitățile specifice acestor funcții…întregul statut al judecătorului/procurorului, în mod axiomatic, se axează pe rolul lor constituțional, astfel cum este definit la art. 124 și 125, respectiv art. 131 și 132 din Constituție. Or, asumându-și, prin diverse mecanisme [numire/detașare], un rol diferit celui de înfăptuire a justiției și/sau de apărare a intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor, se încalcă în mod direct, pe de o parte, principiul independenței judecătorului, principiul separației puterilor în stat și dispozițiile referitoare la rolul și incompatibilitățile judecătorului [art. 1 alin. (4), art. 124 și art. 125 alin. (3) din Constituție], iar, pe de altă parte, dispozițiile constituționale referitoare la rolul și incompatibilitățile care însoțesc statutul procurorului [art. 131 și 132 din Constituție]”[6].

Această motivare a instanței constituționale impune și o reevaluare a hotărârilor ori punctelor de vedere exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la incompatibilitatea funcției de magistrat cu alte funcții publice sau private.

În cele ce urmează, ne propunem o prezentare a evoluției jurisprudenței Consiliului Superior al Magistraturii în această materie.

1. Funcția de judecător/procuror și desfășurarea unor activități didactice, altele decât funcțiile didactice în învățământul superior sau de formator la Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri

Anterior Deciziei nr. 45/2018 a Curții Constituționale, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis că funcția de judecător/procuror este compatibilă: cu calitatea de formator în cadrul Institutului Notarial Român[7], cu funcțiile de instruire în cadrul Institutului Național de Administrație ori de lector în cadrul Institutului Diplomatic Român[8], lector titular de disciplină sau lector conducător de atelier în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților[9].

Decizia nr. 45/2018 a Curții Constituționale condiționează posibilitatea magistratului de a desfășura activități de formare profesională de deținerea de către acesta a unei funcții didactice în învățământul superior (paragr. 172).

În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii, în ședința din data de 6 septembrie 2018 a Comisiei nr. 1 – Legislație și cooperare interinstituțională (reunită), a apreciat că, în măsura în care un magistrat are calitatea de cadru didactic, acesta are posibilitatea de a desfășura, în virtutea acestei funcții, activități de formare profesională pentru alte profesii juridice, inclusiv în cadrul institutelor de formare profesională a acestora[10].

Referitor la deținerea funcției didactice în învățământul superior, în ședința din data de 20 martie 2017, Comisia nr. 1 (reunită)[11] a decis că participarea judecătorilor și procurorilor care au calitatea de cadru didactic universitar la unele activități precum organizarea unor conferințe și sesiuni științifice, participarea în comisii de reglementare având ca obiect elaborarea unor regulamente (inclusiv cel propriu) sau la o comisie de analiză în subordinea Comisiei de etică universitară, precum și la activitățile de promovare a ofertei educaționale a facultății, constând în deplasare la licee pentru întâlniri cu elevii, dacă la nivelul facultății sunt constituite comisii cu un asemenea obiect (sau structuri similare cu altă denumire), intră în sfera activităților care se circumscriu participării la consilii și în comisii în interesul învățământului.

Menținând hotărârile anterioare, Comisia nr. 1 (reunită) a decis, în ședința din 17 martie 2021[12], că un judecător sau procuror nu poate face parte din organele administrative de conducere a instituțiilor de învățământ superior.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, cu valoare de principiu, că judecătorii și procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare numai din cadrul sistemului judiciar[13].

În condițiile în care judecătorul/procurorul deține o funcție didactică în învățământul superior, participarea sa în comisii de examinare, altele decât cele din sistemul judiciar, este posibilă în măsura în care intră în sfera activităților didactice[14].

2. Participarea judecătorilor și procurorilor în calitate de expert/formator/trainer în cadrul unor proiecte naționale și internaționale

După pronunțarea Deciziei nr. 45/2018 a Curții Constituționale, Consiliul Superior al Magistraturii și-a nuanțat poziția în legătură cu compatibilitatea funcției de judecător/procuror cu calitatea de expert/formator/trainer în cadrul unor proiecte naționale și internaționale, în sensul că a condiționat o astfel de participare de caracterul neremunerat al prestațiilor.

Astfel, Comisia nr. 1 (reunită), chemată să se pronunțe punctual cu privire la participarea unor magistrați în cadrul unor proiecte internaționale, în ședința din 16 aprilie 2018, a decis că funcția de judecător nu este compatibilă cu participarea ca: expert remunerat în Republica Moldova pentru acordarea de asistență de specialitate la implementarea proiectului UE de asistență tehnică „Sporirea eficienței, responsabilității și transparenței instanțelor judecătorești în Moldova – ATRECO”[15] și ca expert plătit într-un proiect de Twinning ce ar urma să fie implementat în Turcia(proiectul de Twinning IPA 2014-TR 14 IPA JH 07 17 – Increasing Efficiency of AuxiliaryStaff in Judicial Services and the Quality of Trainings, implementat de Sustainable Criminal Justice Solutions)[16].

Analizând o solicitare vizând participarea unui magistrat în funcție pentru rolul de expert în științe juridice în cadrul procedurii simplificate privind achiziția de servicii de consultanță pentru elaborarea unui studiu de fundamentare a capacității de schimb de informații la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene asupra modurilor de operare în cazurile de mare violență, Comisia a reținut că în situația semnalată există incompatibilitate cu funcția de judecător sau procuror[17].

De precizat este faptul că, anterior Deciziei Curții Constituționale, Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că participarea magistraților în cadrul unor astfel de proiecte este compatibilă cu funcția de judecător sau procuror chiar și în condițiile în care aceștia au fost remunerați pentru activitățile desfășurate[18].

În alte situații, Comisia a tratat problema participării magistraților în calitate de formatori, traineri sau experți prin raportare la dispozițiile art. 11 din Legea nr. 303/2004, nemodificată, actualmente art. 234 din Legea nr. 303/2022.

În acest context, s-a apreciat că, în măsura în care aceste activități s-ar circumscrie dispozițiilor menționate, nu s-ar ridica probleme de incompatibilitate, întrucât magistraților le este permis să participe la elaborarea de publicații, articole, studii de specialitate, lucrări literare ori științifice, să fie membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaționale ori membri ai societăților științifice sau academice, precum și ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. Condiția care nu ar atrage incompatibilitatea în cazul desfășurării unor astfel de activități ar fi aceea ca eventualul raport juridic în care judecătorul/procurorul ar fi implicat în derularea activității de expert să nu fie un raport de muncă sau un alt raport juridic de natură a conduce la calificarea activității ca fiind o funcție publică sau privată, întrucât o astfel de situație ar contraveni prevederilor art. 125 alin. (3) din Constituția României, republicată.

În consecință, Comisia nr. 1 (reunită) a decis că participarea magistraților, în calitate de formatori, în cadrul proiectului „Adaptjust – Justiție accesibilă pentru persoane cu dizabilități”, finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian – participare constând în activități referitoare la elaborarea suportului de curs, a documentelor anexă la acesta și a unui manual –, se circumscrie activităților permise de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, în condițiile în care s-a încheiat o convenție de cesiune a drepturilor de autor. În legătură cu posibilitatea judecătorilor și procurorilor de a desfășura, în cadrul aceluiași program, activitățile de formare profesională, Comisia a reținut că nu este permisă desfășurarea de activități de formare profesională de către judecători sau procurori cu privire la alte categorii profesionale, precum medici psihiatri, psihologi și asistenți sociali[19].

Într-o altă situație, Comisia nr. 1 (reunită) a apreciat că activitatea ce urmează a fi prestată în cadrul proiectului „Instrumente de avertizare timpurie și cadre de restructurare preventive”, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Sprijin pentru Reforme Structurale (PSRS), se circumscrie celor permise de art. 11 din Legea nr. 303/2004, astfel că nu ridică probleme de compatibilitate cu funcția de judecător. S-a subliniat totuși că raportul juridic în care ar urma să se implice magistratul nu trebuie să fie de natură a conduce la calificarea activității desfășurate în proiect ca fiind o funcție publică sau privată și, de asemenea, acesta nu trebuie să îmbrace forma unui contract de muncă. Referitor la aspectul remunerației, s-a apreciat că, în măsura în care activitatea prestată în cadrul proiectului este compatibilă cu funcția de judecător, remunerarea nu ridică, în sine, probleme de compatibilitate, însă remunerarea judecătorului de către Casa de Insolvență …, chiar dacă resursele provin din fonduri europene, ar putea afecta aparența de imparțialitate în cauzele în care este desemnată lichidator această societate, atrăgând aplicabilitatea cazului de abținere prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 13 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă[20].

Referitor la posibilitatea de a susține un seminar cu tema „Spălarea banilor” organizat de o instituție din afara țării, Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din 11 martie 2020, a apreciat că, în măsura în care activitatea concretă ce ar urma să fie desfășurată s-ar circumscrie dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 303/2004, nu s-ar ridica probleme de compatibilitate. De asemenea, s-a reținut că valorificarea, în cadrul unor conferințe sau seminare, a operelor științifice ce intră în domeniul de protecție a Legii nr. 8/1996[21] nu ar trebui să ridice probleme de compatibilitate[22].

Recent, în ședința din 10 aprilie 2023, Comisia nr. 1 (reunită) a stabilit că nu pot fi identificate probleme de incompatibilitate între calitatea de procuror și aceea de vicepreședinte al „Instanbul Anti-Corruption Action Plan”, câtă vreme desemnarea în această calitate se circumscrie implicării Direcției Naționale Anticorupție, instituție în cadrul căreia procurorul este numit, în activitățile „Rețelei Anticorupție pentru Europa de Est și Asia Centrală”. S-a subliniat că, într-o astfel de situație, este necesar ca procurorul să nu fie implicat într-un raport de muncă sau într-un alt raport juridic de natură să conducă la calificarea activității ca fiind o funcție publică sau privată[23].

Într-o altă situație, Comisia nr. 1 (procurori) a decis că funcția de procuror este incompatibilă cu funcția de membru al Comitetului de Supraveghere a Oficiului de Luptă Anti-Fraudă[24].

Chemată să se pronunțe în legătură cu activitatea de formator desfășurată de judecător/procuror în cadrul unor cursuri de pregătire pentru admiterea la Institutul Național al Magistraturii, organizate de o instituție privată de învățământ superior, Comisia nr. 1 (reunită) a reținut că aceasta este incompatibilă cu funcția. Astfel, Comisia a reținut că activitatea remunerată de formator la cursurile organizate de Facultatea de Drept implică stabilirea unui raport juridic direct între judecător sau procuror și instituția de învățământ superior, diferit de cel pe care l-ar presupune exercitarea unei funcții didactice din învățământul superior, raport prin care s-ar încălca interdicția prevăzută de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de a exercita alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior[25].

Referitor la compatibilitatea funcției de judecător sau procuror cu activitatea privată de meditator pentru admiterea în profesiile juridice, respectiv admiterea la Școala Națională de Grefieri sau admiterea în magistratură, Comisia nr. 1 (reunită), analizând dispozițiile constituționale și legale care reglementează regimul incompatibilităților pentru magistrați, precum și deciziile Curții Constituționale nr. 45/2018 și nr. 252/2018[26], a concluzionat că activitatea privată de a acorda meditații la admiterea în profesiile juridice este incompatibilă cu funcția de judecător sau procuror[27].

3. Participarea judecătorilor/procurorilor la conferințe sau alte evenimente științifice

Referitor la participarea magistraților, în calitate de moderator sau speaker, la evenimente cu caracter științific, Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că aceasta nu ridică probleme de incompatibilitate cu funcția.

Astfel, s-a apreciat că nu sunt probleme de incompatibilitate în condițiile în care un magistrat participă: în calitate de speaker,la o conferință internațională organizată de „Legal Accelerators” pe teme privind intersecția dintre drept și tehnologie[28] sau la conferințe/dezbateri, pe teme juridice, organizate prin intermediul site-ului www.juridice.ro[29]. S-a reținut că, față de natura evenimentelor și a activității pe care o presupune participarea magistratului, nu se poate reține că acesta s-ar afla în ipoteza „exercitării unei alte funcții”, în sensul interdicției instituite de art. 125 alin. (3) din Constituția României, republicată (interdicție reluată la nivelul legislației infraconstituționale). În ceea ce privește eventualul raport juridic în care urmează să se implice magistratul, în calitate de speaker sau moderator, s-a precizat că acesta nu trebuie să îmbrace forma unui contract de muncă.

Comisia nr. 1 (reunită) a reținut că participarea în cadrul unui proiect a unui magistrat în funcție, în calitate de formator angajat al unui partener ONG, cu contract individual de muncă, ridică probleme de incompatibilitate[30].

4. Deținerea unor calități sau funcții care ridică probleme de incompatibilitate cu funcția de judecător/procuror

Consiliul Superior al Magistraturii a decis că funcția de judecător/procuror este incompatibilă cu: cea de președinte al Asociației de Părinți și cu cea de membru, în calitate de părinte, în Consiliul de Administrație al Școlii[31], cea de arbitru la competiții sportive, doar în condițiile în care activitatea desfășurată în această calitate este remunerată,sau cea demembru în comisii de examinare pentru acordarea de grade tehnice sportive, doar în condițiile în care activitatea desfășurată în această calitate este remunerată[32]. Noțiunea de „remunerație” include orice avantaje de natură materială, inclusiv cheltuieli de cazare, masă, cheltuieli de transport pentru deplasări la competiții interne/internaționale și diurnă[33]. Recent, în ședința din 10 aprilie 2023, Comisia nr. 1 (reunită) a stabilit că participarea ocazională a unui magistrat la diverse competiții sportive, în afara unor forme organizate, cum ar fi afilierea la un club sportiv ori încheierea unor contracte de muncă sau activitate sportivă, și fără scopul obținerii de venituri, cu excepția unor premii ocazionale, nu se încadrează în interdicțiile stabilite de art. 231-234 din Legea nr. 303/2022[34].

De asemenea, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis că funcția de judecător/procuror este incompatibilă cu funcții în comitetul de conducere a unei biserici[35] sau în adunarea eparhială a unei eparhii[36]. De asemenea, s-a reținut că funcția de procuror este incompatibilă cu calitatea de diacon în cadrul Cultului Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România[37].

Prin raportare la considerentele Deciziei nr. 45/2018 a Curții Constituționale, Comisia nr. 1 (reunită) a Consiliului Superior al Magistraturii, în ședința din 6 septembrie 2018, a apreciat că funcția de judecător nu este compatibilă cu cea de președinte al asociației de proprietari[38].

Recent, în ședința din 15 februarie 2023, Comisia nr. 1 (procurori) a nuanțat situația participării magistratului la gospodărirea locuinței și a spațiilor comune, reținând că, în contextul absenței oricărei forme de asociere a proprietarilor, nu se poate pune problema existenței unei incompatibilități în situația în care magistratul desfășoară o activitate de colectare și achitare a obligațiilor care derivă din dreptul la proprietate sau, după caz, din contractul de închiriere a locuinței [art. 654 alin. (1), respectiv art. 1829 alin. (2), ambele din Codul civil]. În motivarea punctului de vedere s-a reținut că lipsa oricărei forme de asociere în cadrul căreia magistratul să exercite aceste activități și obligația fiecărui proprietar/chiriaș de a contribui la plata cheltuielilor de întreținere a spațiilor comune sunt argumente care conduc la concluzia că nu se poate constata existența unei incompatibilități, întrucât acțiunile de acest gen nu se circumscriu noțiunii de funcție publică sau privată în sensul art. 227 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, acestea derivând din raporturile normale de bună vecinătate[39].

Consiliul Superior al Magistraturii a constatat că există incompatibilitate între funcția de judecător/procuror și calitatea de executor testamentar remunerat[40], președinte al unei case de ajutor reciproc[41], practician de medicină complementară/alternativă[42] sau asistent medical[43], manager al unei instituții publice de cultură, funcție obținută în temeiul O.U.G. nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare[44], sau rezervist voluntar, activitate reglementată de Legea nr. 270/2015[45]. În legătură cu această din urmă activitate, s-a reținut că, din modul în care este reglementată, reprezintă o funcție în sensul vizat de art. 5 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, actualmente art. 227 din Legea nr. 303/2022.

Consiliul Superior al Magistraturii a mai decis că, deși nu se poate susține că există, de plano, o incompatibilitate a judecătorilor și procurorilor de a deține calitatea de membru în Uniunea Artiștilor Plastici, magistratul nu poate desfășura activități și exercita acele atribuții prevăzute în statutul Uniunii care încalcă dispozițiile legale privind incompatibilitățile și interdicțiile instituite în sarcina judecătorilor și procurorilor[46].

O altă problemă care pune în discuție existența unei posibile incompatibilități se referă la deținerea de către judecători/procurori a calității de redactor/director a unei reviste juridice sau literare.

Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din 4 decembrie 2018, a decis că este compatibilă cu funcție de judecător/procuror calitatea de redactor-șef al unei reviste juridice, câtă vreme aceasta presupune activități de elaborare de publicații sau de coordonare a activității de elaborare a publicațiilor, fără desfășurarea de activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse, ori exercitarea vreunei funcții în baza unui raport juridic de muncă. Deținerea de către un judecător a calității de titular al unei mărci verbale care are ca obiect denumirea unei publicații juridice nu ridică probleme de incompatibilitate[47].

Într-o altă situație, Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din 19 ianuarie 2015, a decis că, deși nu se poate susține că există, de plano, o incompatibilitate a judecătorilor și procurorilor de a deține calitatea de redactor onorific al unei reviste literare, în contextul incompatibilităților și interdicțiilor expres prevăzute de Legea nr. 303/2004 și de Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, magistratul trebuie să respecte, în exercitarea acestei activități, obligațiile impuse de statut și să se abțină de la orice fapt care ar fi de natură să afecteze imparțialitatea actului de justiție[48].

Consiliul Superior al Magistraturii, chemat să se pronunțe cu privire la existența interdicției privind desfășurarea de activități cu caracter comercial, a decis că un judecător/procuror nu poate desfășura activități de apicultură ca persoană fizică autorizată și înregistrată în Registrul Comerțului, întrucât ar contraveni dispozițiilor referitoare la incompatibilități, prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004[49], nu poate acorda împrumuturi în sistem „peer to peer lending” față de caracterul eminamente comercial al unei astfel de activități care se realizează sistematic, în mod organizat, în scopul obținerii de venituri și care este asimilată exploatării unei întreprinderi[50], nu poate închiria un apartament proprietate personalăîn scop turistic, întrucât este o activitate ce se circumscrie art. 3 alin. (3) din Codul civil. Pe de altă parte, Comisia a decis că un magistrat are posibilitatea de a pune locuința proprietate personală la dispoziția unei agenții de turism sau a altei entități care să se ocupe de demersurile necesare pentru închirierea acesteia, cu condiția ca suma primită de proprietar să nu fie variabilă, în sensul că ar depinde de gradul de ocupare al locuinței[51].

5. Funcția de judecător/procuror versus creațiile artistice și științifice

În legătură cu creațiile artistice, Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din 7 iunie 2022, a decis că nu există o incompatibilitate între calitatea de auditor de justiție[52] și calitatea de membru al unei asociații a artiștilor plastici, cu observația că este posibilă expunerea de lucrări de pictură în cadrul expozițiilor organizate de o astfel de asociație, însă nu este posibilă comercializarea acestora de către auditorul de justiție[53].

Anterior, Consiliul Superior al Magistraturii a decis, referitor la această activitate, că dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 permit judecătorilor/procurorilor să creeze orice fel de operă care este rezultatul creației intelectuale în oricare dintre domeniile protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare. Valorificarea acestor lucrări este permisă motivat de faptul că această componentă a creației artistice nu poate avea alt statut sau caracter în raport cu o lucrare literară sau științifică (de exemplu, încasarea drepturilor de autor din comercializarea unui manual de drept). Valorificarea unui drept de autor, mai exact componenta patrimonială a acestuia, nu poate fi recunoscută în mod trunchiat, respectiv prin disocierea laturii morale de cea patrimonială, recunoașterea primei prerogative atrăgând, după sine, și pe cea de-a doua[54].

În ședința din 10 martie 2017, Comisia nr. 1 a decis că interpretarea artistică a unor texte literare în cadrul unor emisiuni culturale radiodifuzate nu este incompatibilă cu funcția de judecător sau procuror, cu condiția să nu se exprime opinii politice și să nu afecteze imaginea justiției[55].

Comisia 1 (reunită), în ședința din 23 noiembrie 2021, a decis că funcția de magistrat nu este compatibilă cu cea de autor al unei cărți referitoare la alimentația bebelușilor, o asemenea lucrare neavând caracter literar sau științific[56], și că un magistrat nu poate deschide și administra un cont pe o platformă social-media pentru a comenta/dezbate diverse spețe juridice pe care le-a instrumentat sau le instrumentează[57].

6. Funcția de judecător/procuror și investițiile financiare

Analizând compatibilitatea funcției de judecător sau procuror cu aceea de investitor la bursă, în ședința din data de 26 iunie 2008, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că funcția de judecător, respectiv de procuror este incompatibilă cu calitatea de investitor la bursă întrucât dobândirea unui portofoliu de acțiuni, în calitate de investitor la bursă, presupune dobândirea calității de acționar la societatea emitentă. Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 303/2004, s-a apreciat că judecătorii și procurorii nu pot achiziționa, deține sau tranzacționa acțiuni pe bursă[58].

Referitor la efectuarea de tranzacții pe piața financiară valutară Forex, Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din data 6 aprilie 2020, a apreciat că operează interdicția prevăzută de art. 8 lit. a) din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și de art. 102 lit. c) din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare[59].

Comisia nr. 1 (reunită) a decis că investiția în unități de fond de tipul ETF (Exchange Traded Fund) sau în criptomonede, în scopul economisirii și conservării valorii capitalului, chiar dacă presupune și obținerea unui profit prin creșterea valorii unităților de fond, respectiv a criptomonedelor, constituie situații care nu atrag incidența art. 231 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Pe de altă parte, Comisia a reținut că activitatea sistematică de vânzare-cumpărare a unor unități de fond de tipul ETF sau a criptomonedelor, în scopul obținerii de profit prin specularea valorii acestora, reprezintă o activitate comercială, interzisă prin art. 231 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2022. Caracterul sistematic al activității de tranzacționare a acestor instrumente, precum și scopul speculativ sunt chestiuni care se apreciază în fiecare caz concret în parte[60].

Referitor la această problematică, anterior, Comisia nr. 1 (reunită) a avut o opinie diferită în sensul că judecătorii și procurorii nu pot investi în fonduri de investiții de tipul ETF[61] și REIT (Real Estate Investment Trust) fără a încălca prevederile legale referitoare la interdicțiile profesiei de magistrat. Investiția în metale prețioase, mărfuri sau criptomonede, făcută cu intenția de a specula valoarea acestora pe piață în anumite perioade de timp, intră sub incidența interdicției prevăzute de art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004[62].

Cu privire la investițiile financiare ale judecătorilor și procurorilor, Consiliul Superior al Magistraturii a decis că judecătorii și procurorii pot investi în fondurile deschise de investiții, întrucât interdicțiile și incompatibilitățile sunt de strictă interpretare și aplicare[63] și pot achiziționa obligațiuni emise de statul român prin programul Tezaur sau obligațiuni corporative emise de companii din România. În privința obligațiunilor emise de alte state, natura juridică a unui astfel de instrument de economisire ar putea diferi de la un stat emitent la altul, în funcție de reglementările legale existente în fiecare stat. Din această perspectivă, s-a apreciat că o analiză cu caracter de generalitate nu poate fi realizată. În ceea ce privește posibilitatea ca soția sau soțul unui judecător sau procuror să efectueze astfel de investiții pe piețele de capital, prin intermediul unui broker, Comisia a reținut că interdicțiile nu pot fi extinse la persoanele la care legea nu se referă, indiferent de legătura acestora cu magistratul. Cu toate acestea, soțul sau soția nu poate acționa ca un interpus al judecătorului sau procurorului, caz în care, în privința magistratului, ar fi aplicabile prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004[64].

7. Funcția de judecător/procuror și calitatea de membru al unor asociații

Consiliul Superior al Magistraturii a decis că funcția de judecător nu este compatibilă cu calitatea de membru în colegiul director al unei asociații, judecătorul putând avea doar calitatea de membru în cadrul oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial[65].

În ședința din 1 noiembrie 2022, Comisia nr. 1 (reunită) a decis că există incompatibilitate între funcția de judecător sau procuror și calitatea de membru în Asociația „Institutul Român de Drept Comercial”, având în vedere obiectivul specific prevăzut la art. 9 lit. g) din statutul acestei asociații, referitor la colaborarea cu partidele politice[66].

Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din 2 mai 2023, a stabilit că, de principiu, judecătorii și procurorii pot face parte din organele de conducere ale unei asociații cu scop umanitar având ca obiect strângerea de fonduri pentru tratamente medicale pentru aceștia și membrii familiei, însă exercitatarea atribuțiilor trebuie să fie în acord cu exigențele ce rezultă din statutul judecătorilor și procurorilor[67].

De referință a rămas punctul de vedere adoptat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii[68] potrivit căruia magistrații pot face parte din asociațiile masonice cu condiția ca această apartenență să fie înscrisă în declarația de interese. În hotărârea adoptată, Plenul a reținut că posibilitatea judecătorilor și procurorilor de a face parte din asociații fără scop patrimonial nu contravine normelor legale care reglementează incompatibilitățile și interdicțiile, în măsura în care organizațiile respective sunt înregistrate legal, îndeplinesc cerința prevăzută în art. 11 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 și în art. 6 alin. (3) din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și funcționează în limitele scopului și activităților declarate și autorizate de către instanțele judecătorești prin hotărârile privind înscrierea în Registrul persoanelor juridice fără scop patrimonial. De asemenea, s-a mai stabilit că un magistrat nu poate face parte din asociații secrete, interzise de art. 40 alin. (4) din Constituția României, republicată. Dacă o asociație înregistrată legal cu un scop funcționează în fapt ca o asociație secretă, având alte scopuri decât cel declarat, acest fapt trebuie dovedit în fiecare caz în parte, neputând fi prezumat. Menținând punctul de vedere referitor la aparteneneța la o asociație, Comisia nr. 1 (reunită) a decis, în ședința din 9 septembrie 2021, că un magistrat poate avea calitatea de membru al unui club Rotary numai în măsura în care această calitate nu implică obligații incompatibile cu statutul judecătorilor și procurorilor. În această situație, magistratul este obligat să menționeze această calitate în declarația de interese[69].

8. Alte situații în care s-ar putea pune în discuție încălcarea interdicțiilor aplicabile magistraților

Referitor la posibilitatea ca un magistrat să achiziționeze un imobil ce face parte din averea debitorului aflat în insolvență, Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din 27 martie 2017, a decis că, față de prevederile art. 1653 și 1654 din Codul civil, imobilul nu poate fi cumpărat de către un judecător care funcționează la instanța ce are competența de a se pronunța asupra dreptului litigios[70].

De asemenea, cu privire la posibilitatea magistraților de a participa la licitațiile publice organizate de ANABI, Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din 8 iunie 2021, a stabilit că în cazul în care judecătorul/procurorul a instituit sechestrul este un conflict de interese, iar în celelalte situații este recomandat să nu participe la licitația publică pentru a nu periclita, chiar și din perspectiva aparențelor, încrederea în actul de justiție[71].

Consiliul Superior al Magistraturii, în interpretarea dispozițiilor referitoare la incompatibilități și interdicții, s-a pronunțat, punctual, cu privire la anumite situații în care s-ar fi putut aprecia că magistratul a încălcat prevederile legale.

Problemele care se pun în legătură cu exprimarea, în această materie, a unor puncte de vedere se referă în principal la caracterul obligatoriu sau de recomandare a acestora și, în subsidiar, la posibilitatea ca o conduită contrară acestora să atraga răspunderea disciplinară a magistratului pentru încălcarea dispozițiilor referitoare la incompatibilități și interdicții.

Cu privire la natura juridică a acestora, Comisia nr. 1 (reunită), în ședința din 8 aprilie 2021[72], a stabilit că rolul exprimării unor puncte de vedere de către Consiliul Superior al Magistraturii, care să vizeze problematica incompatibilităților, este acela de a oferi judecătorilor și procurorilor îndrumare și sprijin în înțelegerea aspectelor care privesc statutul acestora. În ședința din 9 septembrie 2021, Comisia nr. 1 (reunită) a decis că judecătorii și procurorii trebuie să se adreseze Consiliului Superior al Magistraturii anterior ocupării unei funcții sau desfășurării unei activități care ar putea genera o situație de incompatibilitate[73].

Prin urmare, aceste puncte de vedere au un caracter de recomandare, magistratul putând să-și adapteze conduita, asumându-și decizia pe care o ia în legătură cu conformarea sau nu la opiniile exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii.

Referitor la posibilitatea atragerii răspunderii disciplinare a magistratului aflat într-o situație analizată și apreciată de Consiliul Superior al Magistraturii ca ridicând probleme de incompatibilitate sau de nerespectare a dispozițiilor referitoare la interdicții, apreciem că nerespectarea recomandărilor nu presupune, „de plano”, reținerea abaterii disciplinare. Însă, în mod evident, atunci când sunt analizate elementele constitutive ale abaterii disciplinare vor fi avute în vedere și recomandările sau opiniile Consiliului Superior al Magistraturii, în măsura în care acestea sunt aplicabile în speță, contribuind, alături de celelalte circumstanțe de fapt și de drept, la reținerea sau nu a existenței abaterii disciplinare.

Așa cum am subliniat la începutul acestui articol, o sinteză a recomandărilor și punctelor de vedere în materia incompatibilităților și interdicțiilor se regăsește publicată pe pagina EMAP a Consiliului Superior al Magistraturii. Această sinteză cuprinde și hotărâri sau recomandări formulate anterior apariției Deciziei nr. 45/2018 a Curții Constituționale.

Raportat la considerentele deciziei care analizează, prin prisma exigențelor impuse de dispozițiile constituționale, activitățile ce pot fi desfășurate de judecători și procurori, apreciem că se impune o reevaluare a unor recomandări prin care anumite activități desfășurate de magistrați au fost apreciate ca fiind compatibile cu statutul acestora. De asemenea, întrucât există și recomandări contradictorii cu privire la situații similare, apreciem că ar fi necesară și o reanalizare a tuturor situațiilor în care Consiliul s-a pronunțat, pentru a fi înlăturate eventuale aspecte ce ar putea crea confuzii.

În materia incompatibilităților și interdicțiilor, având în vedere caracterul de generalitate a dispozițiilor legale, este necesar ca recomandările formulate de Consiliul Superior al Magistraturii să fie clare, predictibile și argumentate. Publicarea, în conținutul minutelor întocmite în ședințele Comisiilor, a soluției pe scurt sau doar a mențiunii că a fost însușit punctul de vedere al Direcției legislație, documentare și contencios, fără ca lucrarea care a stat la bază să fie accesibilă, nu este de natură să-i îndrume pe judecători/procurori în adoptarea, în anumite situații, a unei conduite care să nu pună în discuție probleme de incompatibilitate sau de încălcare a unor interdicții.

---

* Formator al Institutului Național al Magistraturii, e-mail: tanjamanea@yahoo.com.

[1] O astfel de sinteză a soluțiilor adoptate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii în materia incompatibilităților și interdicțiilor stabilite de lege în sarcina judecătorilor și procurorilor, actualizată la data de 1 martie 2023, se regăsește pe pagina https://emap.csm1909.ro/Default.aspx, accesibilă doar judecătorilor și procurorilor în funcție.

[2] Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, modificată prin Legea nr. 242/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018:

Art. 5 – (1) Funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, așa cum acestea sunt definite de legislația în vigoare.

(2) Judecătorii și procurorii sunt obligați să se abțină de la orice activitate legată de actul de justiție în cazuri care presupun existența unui conflict între interesele lor și interesul public de înfăptuire a justiției sau de apărare a intereselor generale ale societății.

Art. 11 – (1) Judecătorii și procurorii pot participa la elaborarea de publicații, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori științifice și pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic.

(2) Judecătorii și procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaționale.

(3) Judecătorii și procurorii pot fi membri ai societăților științifice sau academice, precum și ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

[3] Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022:

Art. 227 – (1) Funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, astfel cum acestea sunt definite de legislația în vigoare, și a funcțiilor didactice de la Institutul Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri.

(2) Persoanele care dețin funcțiile prevăzute la alin. (1) sunt obligate să se abțină de la orice activitate care presupune existența unui conflict între interesele lor personale și interesul public, de natură să influențeze îndeplinirea cu imparțialitate și obiectivitate a atribuțiilor lor stabilite prin Constituție sau prin alte acte normative.

Art. 234 – (1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora pot participa la elaborarea de publicații, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare, artistice ori științifice, pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic, și își pot exprima opinia cu privire la politicile publice sau inițiativele legislative în domeniul justiției sau în alte domenii de interes public, fără caracter politic.

(2) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat acestora pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaționale și pot avea calitatea de expert în proiecte cu finanțare externă în domeniul justiției.

[4] https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2020/07/Decizie_45_2018.pdf.

[5] Legea nr. 242/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018.

[6] Decizia nr. 45/2018 a Curții Constituționale a României, paragr. 170.

[7] Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1434/2014, publicată pe pagina http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/28_11_2016__84698_ro.pdf.

[8] Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 316/2010, publicată pe pagina http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/02_06_2010__33227_ro.pdf.

[9] Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ședința din 19 iunie 2008, publicată pe pagina http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/20_06_2008__15793_ro.htm.

[10] Lucrarea nr. 17666/2018, citată în „Sinteza soluțiilor adoptate la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii în materia incompatibilităților și interdicțiilor stabilite de lege în sarcina judecătorilor și procurorilor, actualizată la data de 1 martie 2023” (în continuare „Sinteza soluțiilor …”), publicată pe paginahttps://emap.csm1909.ro/Default.aspx, accesibilă doar judecătorilor și procurorilor în funcție.

[11] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 3564/2017.

[12] https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=1f6448dc-5590-48b7-aa1c-678fc393c9a8-InfoCSM.

[13] Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1185/10 noiembrie 2010, publicată pe pagina http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/28_12_2015__77952_ro.pdf.

[14] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 3564/2017.

[15] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 6683/2018.

[16] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 5104/2018.

[17] Lucrarea nr. 13832/2021, minuta ședinței din 9 septembrie 2021, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=ccafe4a6-c71c-4eec-b690-4758327a6d21-InfoCSM.

[18] Hotărârea nr. 1022/2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, publicată pe pagina http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/22_10_2015__76664_ro.pdf.

[19] Lucrarea nr. 25801/2021, minuta ședinței din 2 februarie 2022, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=eb403971-4cb1-4e43-af25-31623a0971b0-InfoCSM.

[20] Lucrarea nr. 19949/2020, minuta ședinței din 10 decembrie 2020, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=9156fec3-76a9-4044-9770-465f2776b0ad-InfoCSM.

[21] Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 489 din 14 iunie 2018, cu modificările și completările ulterioare.

[22] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 2122/2020.

[23] Lucrarea nr. 5289/2023, minuta ședinței din 10 aprilie 2023, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=f932bb5a-d1a0-492e-b0c2-52d78aa2c8e4-InfoCSM.

[24] Lucrarea nr. 17458/2020, minuta ședinței din 15 septembrie 2020, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=c7507fdc-ab63-4292-9585-4a70893a3638-InfoCSM.

[25] Lucrarea nr. 11417/2020, minuta ședinței din 28 iunie 2021, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=93def856-c971-4023-86fb-2996ed2b0883-InfoCSM.

[26] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018.

[27] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 10499/2021.

[28] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 21662/2020.

[29] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 22/2021.

[30] Lucrarea nr. 27078/2022, minuta ședinței din 31 ianuarie 2023, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=d3f4421b-885b-4dbf-9a88-74407a6adfdb-InfoCSM.

[31] Hotărârea nr. 1200/10 noiembrie 2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, publicată pe pagina http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/16_12_2015__77825_ro.pdf.

[32] Hotărârea nr. 440/29 aprilie 2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, publicată pe pagina http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/15_05_2015__73898_ro.pdf.

[33] Hotărârea nr. 82/21 ianuarie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, publicată pe pagina http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/10_02_2016__78927_ro.pdf.

[34] Lucrarea nr. 5788/2023, minuta ședinței din 10 aprilie 2023, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=f932bb5a-d1a0-492e-b0c2-52d78aa2c8e4-InfoCSM.

[35] Hotărârea nr. 697/22 iunie 2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, publicată pe pagina http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/13_07_2015__75217_ro.pdf.

[36] Hotărârea nr. 698/22 iunie 2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, publicată pe pagina http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/13_07_2015__75218_ro.pdf.

[37] Lucrarea nr. 5113/2022, minuta ședinței din 15 martie 2022, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=53b963cc-0fcd-418f-9369-d8de4e443543-InfoCSM.

[38] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 1482/2023.

[39] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 13192/2018.

[40] Hotărârea nr. 788/8 iulie 2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, publicată pe pagina http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/13_07_2015__75218_ro.pdf.

[41] Hotărârea nr. 33/12 ianuarie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, publicată pe pagina http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/25_01_2016__78566_ro.pdf.

[42] Hotărârea nr. 1498/22 noiembrie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, publicată pe pagina http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/08_12_2016__84986_ro.pdf.

[43] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 2701/2019.

[44] Lucrarea nr. 10656/2022, minuta ședinței Comisiei 1 (reunită) din 7 iunie 2022, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=94051456-45ff-4f3b-b1d1-36624a748dfc-InfoCSM.

[45] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 15753/2021.

[46] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 11527/1154/2015.

[47] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 20419/2018.

[48] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 26888/2014.

[49] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 15571/1154/2010.

[50] Lucrarea nr. 23561/2021, minuta ședinței Comisiei 1 (reunită) din 2 februarie 2022, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=eb403971-4cb1-4e43-af25-31623a0971b0-InfoCSM.

[51] Lucrarea nr. 12830/2020, minuta ședinței Comisiei 1 (reunită) din 5 octombrie 2020, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=eadc1648-afab-429e-8c42-9688d4b4b632-InfoCSM.

[52] Potrivit art. 17 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, actualmente art. 18 din Legea nr. 303/2022, dispozițiile legale privind incompatibilitățile și interdicțiile judecătorilor și procurorilor se aplică și auditorilor de justiție.

[53] Lucrarea nr. 9416/2022, minuta ședinței din 7 iunie 2022, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=94051456-45ff-4f3b-b1d1-36624a748dfc-InfoCSM.

[54] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 11527/1154/2015.

[55] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 2430/2017.

[56] Lucrarea nr. 19612/2021, minuta ședinței din 23 noiembrie 2021, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=1c0514c7-e876-420a-b483-b707a1463036-InfoCSM.

[57] Lucrarea nr. 20738/2021, minuta ședinței din 23 noiembrie 2021, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=1c0514c7-e876-420a-b483-b707a1463036-InfoCSM.

[58] Lucrarea nr. 19538/1154/2008, discutată în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 26 iunie 2008; a se vedea pagina http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/04_07_2008__16114_ro.htm.

[59] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 24573/2019.

[60] Lucrarea nr. 663/2023, minuta ședinței din 22 februarie 2023, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=0411f48a-3f4b-4c3d-be21-bf02d28695a7-InfoCSM.

[61] Lucrarea nr. 19989/2020, minuta ședinței din 10 decembrie 2020, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=9156fec3-76a9-4044-9770-465f2776b0ad-InfoCSM.

[62] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 22937/2020.

[63] Hotărârea nr. 397/14 aprilie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, publicată pe pagina http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/10_05_2016__80556_ro.pdf.

[64] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 22937/2020.

[65] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 32994/1154/2011.

[66] Lucrarea nr. 19193/2022, minuta ședinței din 1 noiembrie 2022, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=df107cee-070a-4c32-b72b-828b3487fdd8-InfoCSM.

[67] Lucrarea nr. 8452/2023, minuta ședinței din 2 mai 2023, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=12f1f1d3-6f6b-40ad-940d-6f7bad85a308-InfoCSM.

[68] Hotărârea nr. 886/2013 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, publicată pe pagina http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/09_09_2013__60531_ro.PDF.

[69] Lucrarea nr. 1392/2021, minuta ședinței din 9 septembrie 2021, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=ccafe4a6-c71c-4eec-b690-4758327a6d21-InfoCSM.

[70] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 4655/2017.

[71] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 9206/2021.

[72] „Sinteza soluțiilor …”, lucrarea nr. 20823/2021.

[73] Lucrarea nr. 1373/2021, minuta ședinței din 9 septembrie 2021, publicată pe pagina https://www.csm1909.ro/ViewFile.ashx?guid=ccafe4a6-c71c-4eec-b690-4758327a6d21-InfoCSM.