Infracțiunea de conflict de interese săvârșită de către directorul executiv al Centrului Judeţean din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură în legătură cu aprobarea unui act prin care s-a obţinut, indirect, un folos patrimonial pentru soţie. Renunţarea la aplicarea pedepsei

ABSTRACT

Culpability exists as long as the accused, in the capacity as an executive manager of the County Centre of the Agency for Payments and Intervention for Agriculture, acted intentionally, and not from his fault, being known, from the very beginning, that his wife held shares in the commercial company beneficiary of the payments within the programs for support according to surface for the 2009 campaign, and by the approval of the legally paid amounts, the wife indirectly acquired, through the intermediary of the company, an undue patrimonial advantage, which fulfilled the constitutive elements of the conflict of interest offence.

On the other hand, in the absence of the approval by the accused, the above-mentioned payments could not have been made, since he also had supervisory competences in relation to documents of his subordinates.

In this case, the conditions provided under art. 80 of the Criminal Code are fulfilled, so that the dropping of the charges brought to the accused is required.

Key words: The Agency for Payments and Intervention for Agriculture, conflict of interests, executive manager, undue patrimonial advantage, offence, dropping of charges, guilt. 

I. Prezentare speță*. Prin Sentința penală nr. 2857/2015, pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr. 7806/55/2015, inculpatul, director executiv al Centrului Județean Arad din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (denumită în continuare A.P.I.A.), în baza art. 2531 alin. (1) din Codul penal anterior (în continuare C.pen. din 1969) cu aplicarea art. 5 din noul Cod penal (în continuare C.pen.), a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, cu suspendarea condiționată a executării pedepselor principale și accesorii [s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute în art. 64 lit. a), cu excepția dreptului de a alege, și lit. b) C.pen. din 1969] pe un termen de încercare (supraveghere, potrivit noului Cod penal) de 3 ani.

În vederea pronunțării acestei hotărâri, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

Inculpatul, în calitate de director executiv, a aprobat, prin semnare, decizia Centrului Județean Arad al A.P.I.A. de acordare a plăților, în cadrul schemelor de sprijin pe suprafață pentru campania 2009, în favoarea unei societăți comerciale în cadrul căreia soția sa avea calitatea de asociat, ceea ce a dus la obținerea unui folos material pentru aceasta din urmă, în sumă totală de 210.078 lei, reprezentând plata sumelor de bani pentru schema de plată unică pe suprafață – S.A.P.S. și pentru schema pentru plăți naționale directe complementare – P.N.D.C.1.

În apărarea sa, inculpatul a susținut că decizia semnată este pentru reprezentarea directorului general și cu scopul de informare a fermierului, considerând că actul său decizional nu a determinat stabilirea în mod discreționar a cuantumului sprijinului financiar.

Inculpatul a subliniat faptul că, în conformitate cu Legea nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură[1], cu modificările și completările ulterioare, directorul general al A.P.I.A. este ordonator principal pentru plăți din fondurile europene F.E.G.A. – F.A.D.R. și prefinanțare și cofinanțare din bugetul național, iar directorii adjuncți sunt ordonatori doar pe bugetul național, respectiv pe bugetul propriu al centrului județean.

A mai susținut că doar directorul general este responsabil de schema de plată unică S.A.P.S. și de schema pentru plăți naționale directe complementare P.M.D.C și nu consideră că un director județean poate aproba o decizie a directorului general.

În fine, inculpatul a mai arătat că dacă nu ar fi semnat lista, ar fi blocat plata pentru toți cei 200 de fermieri aflați pe listă.

În combaterea apărării inculpatului, instanța a relevat că potrivit adresei Direcției proceduri plăți pe suprafață din cadrul A.P.I.A., aparat central, în procesul privind aprobarea solicitărilor de plată în sistemul IACS, directorul executiv al Centrului Județean din cadrul A.P.I.A. are o serie de atribuții și responsabilități, printre care și cele în domeniul coordonării activității de introducere și verificare în baza de date IAC a cererilor de plată și a documentelor aferente, cu alte cuvinte inculpatul avea atribuții de coordonare a activității de verificare, astfel că, având la dispoziție listele cu fermieri, înainte de a le semna trebuia și avea și posibilitatea să verifice activitățile subordonaților săi, pentru a semnala eventuale probleme sau incompatibilități.

De asemenea, instanța a evidențiat și conținutul adresei Direcției de control și autorizare plăți pe suprafață din cadrul A.P.I.A., aparat central, în care se arată, printre altele, că ,,dacă lista de plată nu ar fi fost aprobată în sistemul IACS și respectiv pe suport de hârtie, nu se finaliza fluxul de autorizare pentru respectiva listă. Persoana care aprobă lista de plată, aprobă și deciziile de plată ce sunt transmise fermierului.

În concret, instanța a reținut că prin actul îndeplinit de inculpat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, s-a realizat un folos material indirect pentru soția inculpatului.

Răspunzând apărării inculpatului potrivit căreia actul său decizional nu a determinat stabilirea în mod discreționar a cuantumului sprijinului financiar, instanța a precizat că, în cauză, nu este important caracterul licit sau ilicit al folosului material, fiind suficientă realizarea acestuia pentru existența infracțiunii de conflict de interese, întrucât este vorba de o infracțiune de pericol și nu de una de rezultat. În cauză, s-a creat o stare de pericol cu privire la integritatea procesului decizional și cu privire la încrederea pe care cetățenii o au și trebuie să o aibă în instituțiile publice. Pentru aceste motive, nu este relevant în cauză dacă suma de bani achitată societății a fost legal plătită sau nu.

Pe de altă parte, nu este important nici faptul dacă acordarea sumei de bani societății soției sale a fost sau nu legală, dat fiind faptul că pentru comiterea infracțiunii de conflict de interese este suficientă situația de incompatibilitate, indiferent dacă sunt respectate celelalte condiții legale.

În ceea ce privește aplicarea legii penale mai favorabile, ținând seama de Decizia nr. 265/2014 a Curții Constituționale a României[2], s-a stabilit ca lege penală mai favorabilă legea veche, respectiv Codul penal anterior.

La data de 23 februarie 2016, prin Decizia nr. 230/A/2016, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, s-a respins apelul parchetului, dar s-a admis apelul inculpatului, dispunându-se renunțarea la aplicarea pedepsei față de acesta, căruia i s-a aplicat un avertisment.

În apel, apărarea inculpatului a fost identică.

Curtea de Apel Timișoara a relevat că apărarea inculpatului nu poate fi luată în considerare, întrucât în lipsa semnăturii sale nu se puteau plăti sumele stabilite, în cauză efectuându-se o procedură bine determinată care prevedea și supervizarea de către inculpat a respectivelor acte.

Totodată, instanța de apel a considerat că, în cauză, nu se poate vorbi nici despre inexistența vinovăției, atât timp cât inculpatul a acționat cu intenție, și nu din culpă, cunoscând, încă de la început, faptul că soția sa deține acțiuni la respectiva societate comercială, iar prin aprobarea sumelor legal plătite, aceasta a dobândit indirect, prin intermediul societății, un folos material.

În stabilirea pedepsei, instanța de apel a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 80 C.pen., dispunând astfel renunțarea la aplicarea pedepsei față de inculpat.

(C. Ap. Timișoara, S. pen., Dec. pen. nr. 230/A/2016)

II. Notă critică. 1. Considerăm discutabilă soluția instanței de apel de a aplica dispozițiile art. 80-81 C.pen.[3], respectiv renunțarea la aplicarea pedepsei, în condițiile în care nu se poate considera că infracțiunea de conflict de interese prezintă o gravitate redusă, având în vedere că inculpatul a acționat în interesul soției sale, profitând de funcția deținută (de conducător al unei instituții publice), iar folosul obținut de soție este mare, creând o stare de pericol pentru relațiile sociale privind integritatea și incoruptibilitatea funcționarului public în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

2. Tot astfel, aprecierea instanței de apel că, raportat la persoana și conduita inculpatului, s-ar putea vorbi eventual despre o percepție eronată a acestuia cu privire la consecințele comiterii faptei este neadecvată, deoarece chiar instanța de apel a menționat în expozitivul hotărârii că au existat situații în care inculpatul nu a aprobat personal acte asemănătoare, delegându-și respectiva atribuție unei alte persoane, ceea ce putea să facă și în acest caz, pentru a evita existența unor suspiciuni cu privire la modalitatea și cuantumul sumelor ce urmau a fi plătite.


* Rubrică realizată de: prof. univ. dr. Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, e-mail: lazar_augustin@mpublic.ro, cabinet_pg@mpublic.ro; Vasile Ioniță, procuror – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Serviciul de îndrumare și control, e-mail: ionita_vasile@mpublic.ro; dr. Gheorghe Ivan, redactor-șef – revista ,,Pro Lege”, procuror – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Serviciul de documentare și statistică judiciară, prof. univ. – Facultatea de Științe Juridice, Sociale și Politice, Universitatea ,,Dunărea de Jos” din Galați, cercetător științific asociat − Institutul de Cercetări Juridice ,,Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, e-mail: ivan_gheorghe_p@yahoo.com; ivan_gheorghe@mpublic.ro.

Aceste sinteze au fost publicate în monografia ,,Conflictul de interese. Teorie și jurisprudență. Studii de drept comparat”, de A. Lazăr, ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura Universul Juridic, București, 2017, p. 192-249.

[1] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 25 februarie 2004.

[2] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 20 mai 2014.

[3] ,,Art. 80. Condițiile renunțării la aplicarea pedepsei

(1) Instanța poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei dacă sunt întrunite următoarele condiții:

a) infracțiunea săvârșită prezintă o gravitate redusă, având în vedere natura și întinderea urmărilor produse, mijloacele folosite, modul și împrejurările în care a fost comisă, motivul și scopul urmărit;

b) în raport de persoana infractorului, de conduita avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum și de posibilitățile sale de îndreptare, instanța apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

(2) Nu se poate dispune renunțarea la aplicarea pedepsei dacă:

a) infractorul a mai suferit anterior o condamnare, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 42 lit. a) și lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a împlinit termenul de reabilitare;

b) față de același infractor s-a mai dispus renunțarea la aplicarea pedepsei în ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infracțiunii pentru care este judecat;

c) infractorul s-a sustras de la urmărire penală ori judecată sau a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării și tragerii la răspundere penală a autorului sau a participanților;

d) pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea mai mare de 5 ani.

(3) În caz de concurs de infracțiuni, renunțarea la aplicarea pedepsei se poate dispune dacă pentru fiecare infracțiune concurentă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în alin. (1) și alin. (2)”.

,,Art. 81. Avertismentul

(1) Când dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, instanța aplică infractorului un avertisment.

(2) Avertismentul constă în prezentarea motivelor de fapt care au determinat renunțarea la aplicarea pedepsei și atenționarea infractorului asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite infracțiuni.

(3) În caz de concurs de infracțiuni se aplică un singur avertisment.

Infracțiunea de conflict de interese săvârșită de către directorul executiv al Centrului Județean din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură în legătură cu aprobarea unui act prin care s-a obținut, indirect, un folos patrimonial pentru soție. Renunțarea la aplicarea pedepsei was last modified: iulie 7th, 2017 by Costache Adrian

Căutare