ABSTRACT

The court in the merits rightfully ruled the criminal sanction against the accused, since the conflict of interest deed exists and was perpetrated with the form of guilt required by law.

The fact that the acts fulfilled by the accused are legal is not relevant from the juridical point of view, given that his participation in their issue proved not to be legal.

Key words: conflict of interest, constitutive elements, undue patrimonial advantage, offence, forestry engineer, relative.

I. Prezentare speță. Prin Sentința penală nr. 319/2016, pronunțată de Judecătoria Rădăuți în dosarul nr. 2784/285/2015, în baza art. 253¹ alin. (1) din Codul penal anterior (în continuare C.pen. din 1969) cu aplicarea art. 5 din noul Cod penal (în continuare C.pen.), inculpatul, inginer silvic, a fost condamnat la o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, cu suspendarea condiționată a executării pedepselor principale și accesorii [s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute în art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C.pen. din 1969] pe un termen de încercare (supraveghere, potrivit noului Cod penal) de 2 ani și 4 luni.

Situația de fapt reținută în cauză constă în aceea că inculpatul, în calitate de inginer silvic la Direcția Silvică S., Ocolul Silvic P., la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, în exercitarea atribuțiilor de serviciu privind exploatarea fondului forestier administrat, a îndeplinit acte în executarea a două contracte de prestări servicii (pentru exploatarea masei lemnoase pe picior), încheiate de direcție cu o societate al cărei asociat unic și administrator era fiul inculpatului, acte prin care s-au realizat indirect foloase materiale pentru fiul său.

În apărarea sa, inculpatul a declarat că nu a săvârșit infracțiunea de conflict de interese, întrucât fiul său nu locuiește împreună cu el, iar în urma semnării actelor cu privire la care este învinuit nu a obținut niciun beneficiu și nici nu s-a produs vreun prejudiciu ocolului silvic.

Instanța de fond a combătut apărările inculpatului, în esență, prin prisma următoarelor argumente:

În doctrină s-a arătat că, în legea penală, funcționarul este definit exclusiv după criteriul funcției pe care o deține sau, cu alte cuvinte, dacă își exercită activitatea în serviciul unei unități determinate prin legea penală, supus unui anumit statut și regim juridic.

Inculpatul este funcționar public în sensul legii penale, întrucât exercită o însărcinare în serviciul unei instituții publice, Regia Națională a Pădurilor Romsilva – Direcția Silvică S.

În cauză, inculpatul și-a desfășurat activitatea în baza unui contract de muncă încheiat cu persoana juridică de interes public, Regia Națională a Pădurilor Romsilva, având, prin urmare, calitatea cerută de lege.

Sunt îndeplinite condițiile laturii obiective a infracțiunii de conflict de interese, astfel că apărarea inculpatului, susținută constant, atât în cursul urmăririi penale, cât și al judecății, în sensul că nu locuia și nu gospodărea împreună cu fiul său, nu poate fi primită, o astfel de condiție a comunității de locuință și gospodărie nefiind cerută de textul incriminator atunci când se referă la rude.

Față de dispozițiile art. 149 C.pen. din 1969, care conțin definiția legală a noțiunii de ,,rudă apropiată”, coroborate cu art. 253¹ C.pen. din 1969, ascendenții și descendenții sunt rude de gradul I, fără a fi necesar să locuiască și să gospodărească împreună pentru existența infracțiunii de conflict de interese.

Nu are relevanță asupra răspunderii penale a inculpatului faptul că între societatea administrată de fiul său și Regia Națională a Pădurilor Romsilva au fost încheiate contractele de prestări servicii în urma unei proceduri transparente, legale, întrucât prin întocmirea și semnarea în mod repetat de către inculpat a unor procese-verbale în care se arăta că au fost respectate dispozițiile legale privind procesul tehnologic, regulile silvice de exploatare, acțiunea inculpatului întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunii.

Cerințele elementului material sunt realizate chiar dacă actul îndeplinit ori participarea la luarea deciziei sunt corecte, efectuându-se în deplină concordanță cu atribuțiile de serviciu ale inculpatului și cu dispozițiile legale în vigoare.

Inculpatul putea (avea obligația) să aducă la cunoștința angajatorului său relația de rudenie cu administratorul societății prestatoare pentru a fi delegată o altă persoană și pentru a nu încălca norma legală, astfel încât inculpatul nu a fost pus într-o situație de imposibilitate obiectivă de a-și exercita funcția în conformitate cu legea penală.

Comportamentul ilicit în acest caz constă în neabținerea autorului de a participa, chiar dacă atribuțiile de serviciu îi permiteau, la desfășurarea unor activități în urma cărora se obțin foloase materiale pentru el sau pentru unele categorii de persoane care se află în anumite raporturi cu acesta, bunăoară de rudenie.

Legiuitorul pretinde abținerea autorului de la activitatea incriminată, tocmai pentru a elimina posibilitatea creării unor facilități care să conducă la obținerea unor foloase patrimoniale.

Urmarea imediată a infracțiunii de conflict de interese constă, în primul rând, într-o stare de pericol pentru corectitudinea relațiilor de serviciu, precum și în afectarea prestigiului unității la care inculpatul își desfășoară activitatea.

De asemenea, potrivit textului incriminator, infracțiunea are ca urmare imediată și obținerea, direct sau indirect, a unui folos patrimonial pentru autor sau pentru una dintre persoanele cu care acesta se află în anumite raporturi.

Sub aspectul laturii subiective, nu are relevanță pentru existența infracțiunii faptul că inculpatul nu a urmărit prin acțiunile sale realizarea de foloase materiale pentru societatea administrată de fiul său, întrucât forma de vinovăție cerută de lege pentru existența infracțiunii nu este aceea a intenției calificate prin scop, ci a intenției simple, directe sau indirecte.

În speță, inculpatul a acționat cu intenție, chiar și numai eventuală, știind că îndeplinește un act prin care se va realiza un folos material, chiar dacă pentru o muncă efectiv prestată în realitate, pentru persoane dintre cele prevăzute de lege și chiar dacă nu a urmărit neapărat această finalitate, a acceptat totuși producerea ei.

Împotriva Sentinței penale nr. 319/2016 a Judecătoriei Rădăuți a declarat apel inculpatul, care a susținut, în esență, că nu se face vinovat de comiterea infracțiunii de conflict de interese și a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei reținute în sarcina sa în infracțiunea de neglijență în serviciu prevăzută în art. 249 C.pen. din 1969, având în vedere că a săvârșit fapta din culpă.

Curtea de Apel Suceava, reiterând considerentele exprimate în doctrină, a relevat că prin incriminarea conflictului de interese legiuitorul a urmărit ocrotirea relațiilor sociale referitoare la buna desfășurare a activității funcționarului public, ceea ce presupune o comportare corectă a acestuia în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, inclusiv abținerea de la încheierea unor acte care să îl privească pe el sau persoanele prohibite de lege, respectiv cele enumerate în conținutul articolului 253¹ alin. (1) C.pen. din 1969, între care se numără și rudele până la gradul II inclusiv.

În exercitarea atribuțiilor de serviciu în cadrul unei autorități publice, funcționarul trebuie să manifeste transparență și echidistanță, fiindu-i interzis să emită acte care să privească interesele sale private, interese care pot include și obținerea unui beneficiu pentru sine sau familia sa, pentru rudele apropiate sau alte persoane cu care are relații politice sau de afaceri.

Deciziile administrative ale funcționarului public trebuie să fie corecte, să nu intereseze, chiar și potențial, un interes al său personal, pentru ca un conflict de lege nesoluționat să nu conducă la un abuz în serviciu.

Prin urmare, împrejurarea că actele în discuție sunt legale nu are relevanță juridică în condițiile în care participarea inculpatului la emiterea lor s-a dovedit a fi în afara cadrului legal.

În consecință, în mod justificat, instanța de fond a pronunțat sancționarea penală a inculpatului, constatând că fapta există și că a fost comisă cu forma de vinovăție cerută de lege.

(C. Ap. Suceava, Dec. pen. nr. 999/A/2016)

II. Notă aprobativă. Într-adevăr, art. 301 alin. (2) C.pen. [art. 253¹ alin. (2) C.pen. din 1969] nu conține cerința ca făptuitorul să locuiască sau să gospodărească împreună cu persoana în favoarea căreia a acționat, astfel că, în speță, latura obiectivă a infracțiunii de conflict de interese a fost realizată.

Forma de vinovăție cu care trebuie să se comită fapta constă în intenție directă sau indirectă, motiv pentru care și latura subiectivă a infracțiunii de conflict de interese a fost realizată, inculpatul acționând cu intenție indirectă.

Nu prezintă interes faptul că actele îndeplinite de inculpat erau legale, atât timp cât a încălcat normele care interzic ca el să se afle într-un conflict de interese în exercițiul atribuțiilor de serviciu.