Judecătorii Curții Constituționale a României. Noi măsuri de protecţie în materie procesual penală
ABSTRACT
Recently, it was published in the Official Gazette of Romania, Part I, Law no. 168/2018 for amending and completing the Law no. 47/1992 on the organization and functioning of the Constitutional Court, republished, with subsequent amendments, containing also new measures for the protection of the judges from the constitutional court in the criminal procedural field.
Key words: preventive arrest, Constitutional Court, offense, judge, Law no. 168/2018, search, detention, referral, prosecution.
| Actul normativ | Obiectul |
| Legea nr. 168/2018 | – modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale[1], republicată, cu modificările ulterioare
– măsuri de protecție a judecătorilor de la instanța constituțională în materie procesual penală |
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 595 din 12 iulie 2018, a fost publicată Legea nr. 168/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată.
Prezintă interes art. unic pct. 1 din Legea nr. 168/2018:
<<ARTICOL UNIC
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. Articolul 66 se modifică și va avea următorul cuprins:
,,ART. 66
(1) Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată penală decât cu încuviințarea plenului Curții Constituționale, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(2) Încuviințarea prevăzută la alin. (1) se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curții Constituționale, după ascultarea judecătorului în cauză.
(3) Pentru infracțiuni săvârșite de judecătorii Curții Constituționale, urmărirea penală și trimiterea în judecată se fac numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, iar competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(4) În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii Curții Constituționale pot fi reținuți și supuși percheziției, procurorul general informându-l de îndată pe președintele Curții Constituționale.
(5) Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului Curții Constituționale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curții Constituționale. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curții Constituționale încetează de drept.”
[…]>>[2]
| Notă parțial aprobativă. 1. Sunt bine-venite noile măsuri de protecție a judecătorilor de la instanța constituțională în materie procesual penală.
2. Totuși, simetria juridică ar fi impus adoptarea aceluiași regim ca în cazul judecătorilor de la instanțele judecătorești (cum ar fi cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție), aceștia fiind suspendați automat atunci când au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni sau în privința lor s-a dispus arestarea preventivă ori arestul la domiciliu [art. 62 alin. (1) lit. a) și a1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor[3], republicată, cu modificările și completările ulterioare[4]]; în cazul judecătorilor constituționali nu operează suspendarea (de drept sau facultativă) din funcție, chiar dacă sunt arestați preventiv sau la domiciliu. 3. De lege ferenda, ar trebui adoptate aceleași reglementări (de protecție) în domeniul justiției, fie că este vorba de justiția constituțională sau de aceea de drept comun, fie că privește un judecător constituțional sau un alt magistrat-judecător/procuror. |
[1] Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010.
[2] Anterior, art. 66 din Legea nr. 47/1992 avea următorul conținut:
,,(1) Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi arestați sau trimiși în judecată penală decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaților, al Senatului sau a Președintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
(2) Competența de judecată pentru infracțiunile săvârșite de judecătorii Curții Constituționale aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(3) De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curții Constituționale este suspendat de drept din funcția sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.”
[3] Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.
[4] ,,Art. 62
(1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcție în următoarele cazuri (sublinierea noastră – Gh. Ivan):
a) când a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni;
a1) când față de acesta s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la domiciliu;
[…]”
