Mandatul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Constituţionalitate limitată.

MANDATUL MEMBRILOR CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII. CONSTITUȚIONALITATE LIMITATĂ

 

Decizia C.C.R. Actul normativ vizat Dispoziții criticate Obiectul cauzei
Dec. C.C.R. nr. 374/2016 Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii – Art. 54 alin. (1) teza I.

– Art. 57.

Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (1) teza I și ale art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii

 

În Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 504 din 5 iulie 2016, a fost publicată Dec. Curții Constituționale a României (în continuare Dec. C.C.R.) nr. 374/2016 privind excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 54 alin. (1) teza I și ale art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

 

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile:

– Art. 54 alin. (1) teza I din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii:

Durata mandatului membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii.[…]

– Art. 57 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii:

(1) În cazul încetării calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzute de lege.

(2) Până la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecătorul sau procurorul care a obținut numărul următor de voturi în cadrul alegerilor desfășurate potrivit art. 8 alin. (3) sau art. 13 ori, după caz, art. 19.

 

Dec. C.C.R. nr. 374/2016 – dispozitiv:

1. Prin Dec. nr. 374/2016, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate ridicată în dosarul nr. 2.668/2/2016 al C. Ap. București – S. a VIII-a contencios administrativ și fiscal și a constatatdispozițiile art. 54 alin. (1) teza I din Legea nr. 317/2004 sunt constituționale în măsura în care persoana aleasă pentru ocuparea unui loc vacant își exercită calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii pentru restul de mandat rămas până la expirarea termenului de 6 ani.

2. Prin aceeași decizie, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor, în același dosar al aceleiași instanțe, și a constatat că dispozițiile art. 57 din Legea nr. 317/2004 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

 

Argumentele C.C.R. pentru prima statuare (pct. 1):

– Prevederile art. 133 alin. (4) din Constituția României, republicată, stabilesc durata mandatului Consiliului Superior al Magistraturii, organism colegial și autoritate publică de rang constituțional, iar nu a unor mandate individuale, exercitate autonom de fiecare membru în parte. Prin urmare, Consiliul se înnoiește în condițiile prevăzute de legea proprie de organizare și funcționare, din 6 în 6 ani, în ceea ce privește membrii aleși – 9 judecători, 5 procurori, 2 reprezentanți ai societății civile –, și ori de câte ori le încetează mandatul în virtutea căruia dobândesc calitatea de membri de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul ministrului justiției, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

– Norma folosește noțiunea de „mandat”, la singular, și o atribuie sintagmei „membrilor Consiliului Superior al Magistraturii”, care folosește pentru substantivul determinant pluralul. Interpretând logico-gramatical textul legal, rezultă că mandatul este unul singur și aparține membrilor Consiliului, ca subiect de drept colectiv, Consiliul fiind un organism colegial. Implicit, o atare interpretare o exclude pe aceea conform căreia mandatul este unul individual, aparținând persoanei, de vreme ce norma nu folosește noțiunea de „mandate”, deci pluralul, corespunzătoare „membrilor Consiliului Superior al Magistraturii”. Sub acest aspect este de remarcat și faptul că legea nu folosește nicăieri în cuprinsul său sintagma „mandatul membrului Consiliului”, ci doar sintagma „calitatea de membru al Consiliului”. Prin urmare, asocierea între noțiunile de „mandat” și cea de „membru”, întrucât nu are o consacrare legală, ci doar una doctrinară sau jurisprudențială, nu poate avea semnificația unui mandat individual al persoanei care deține calitatea de membru, sub aspectul duratei sale, ci vizează mandatul organului colegial, al Consiliului Superior al Magistraturii, al cărui membru este persoana în cauză.

– În lipsa oricărei motivări, Senatul a adoptat o interpretare vădit diferită de interpretarea anterioară a dispozițiilor constituționale și legale. Prin modificările operate, Senatul a optat pentru interpretarea în sensul că fiecare membru al Consiliului Superior al Magistraturii este validat pe un mandat întreg de șase ani, care va curge individual, independent de mandatele celorlalți membri. Ca urmare a acestor hotărâri ale Senatului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 338/2016, prin care a dispus declanșarea procedurii de alegere doar pentru 6 membri ai Consiliului, în locul celor al căror mandat de 6 ani expiră, respectiv 1 judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție, 2 judecători de la curțile de apel, 2 judecători de la judecătorii și 1 procuror de la parchetele de pe lângă tribunale. În mod implicit, pentru ceilalți 8 membri, mandatul continua să curgă până la data împlinirii termenului de 6 ani, dată care diferă de la persoană la persoană, în funcție de data validării sau alegerii în calitatea de membru al Consiliului.

– Oricum, Hotărârea Senatului nr. 28/2016 privind modificarea hotărârilor Senatului nr. 44/2011, nr. 4/2012, nr. 36/2012, nr. 43/2012, nr. 3/2013 și nr. 47/2013, prin care s-a modificat durata mandatelor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii validați prin respectivele hotărâri, precum și Hotărârea Senatului nr. 50/2016 privind validarea unui magistrat ales ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al căror temei legal de adoptare îl constituie dispozițiile art. 54 alin. (1) teza I din Legea nr. 317/2004, în interpretarea declarată neconstituțională prin prezenta decizie, rămân fără efecte juridice.

 

Argumentele C.C.R. pentru a doua statuare (pct. 2):

Întrucât numai dispozițiile art. 54 alin. (1) teza I din Legea nr. 317/2004 reglementează durata mandatului, deci au ca obiect aspectele care au generat o interpretare diferită, viciată din perspectiva constituționalității, în vreme ce prevederile art. 57 din aceeași lege stabilesc doar organizarea de alegeri pentru locul rămas vacant în cazul încetării calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 57 din Legea nr. 317/2004 este neîntemeiată.

 

Notă aprobativă:

– Achiesăm întru totul la argumentele Curții Constituționale. În cazul organelor colegiale, mandatul de funcționare aparține acestora, și expiră la aceeași dată pentru toți membrii, indiferent că unii și-au început activitatea mai târziu, iar alții mai devreme.

– Este de menționat că, prin Hotărârea nr. 668/2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a revocat Hotărârile sale nr. 338/2016, nr. 339/2016 și nr. 345/2016, prin care se dispusese declanșarea procedurii de alegere doar pentru 6 membri ai Consiliului, și a declanșat procedura de alegere a tuturor membrilor Consiliului – în număr de 14 –, ca reprezentanți ai instanțelor și parchetelor.

 

Mandatul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Constituționalitate limitată. was last modified: noiembrie 22nd, 2016 by admin

Căutare