ABSTRACT

The Official Journal of Romania, Part I, recently published the Order no. 1274/C/111/2037/1123/C/2017 on the model of written information given to suspects or defendants in criminal proceedings in which they are deprived of liberty or arrested for the purpose of executing a European arrest warrant; this order was issued by the Minister of Justice, the Minister of Home Affairs, the President of the High Court of Cassation and Justice and the Prosecutor General of the Prosecutor’s Office attached to the High Court of Cassation and Justice.

Keywords: the model of written information given to suspects or defendants in criminal proceedings in which they are deprived of liberty or persons arrested for the purpose of executing a European arrest warrant; the joint order of the Minister of Justice, the Minister of Home Affairs, the President of the High Court of Cassation and Justice and the General Prosecutor of the Prosecutor’s Office attached to the High Court of Cassation and Justice.

În Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 786 din 4 octombrie 2017, a fost publicat Ordinul nr. 1274/C/111/2037/1123/C/2017 privind modelul informării scrise înmânate suspecților sau inculpaților în cadrul procedurilor penale în care sunt privați de libertate sau persoanelor care sunt arestate în scopul executării unui mandat european de arestare[1].

Prezintă interes art. 1 din Ordinul nr. 1274/C/111/2037/1123/C/2017:

<<ART. 1

În aplicarea art. 209 alin. (17), art. 218 alin. (4) și art. 228 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, a titlului III ,,Dispoziții privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru nr. 2002/584/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele member” din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 31 mai 2011, cu modificările și completările ulterioare, și a art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016, formularul cuprinzând informarea scrisă a suspecților sau inculpaților în cadrul procedurilor penale în care sunt privați de libertate sau persoanelor arestate în baza unui mandat european de arestare, cu privire la drepturile acestora, va avea forma prevăzută în anexele nr. 1 și 2 care fac parte integrantă din prezentul ordin.

ANEXA 1

INFORMARE

privind drepturile persoanei private de libertate în cadrul procesului penal

Dacă împotriva dumneavoastră s-a dispus măsura reținerii, a arestului la domiciliu sau a arestării preventive, aveți următoarele drepturi:

 A. Dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal

Refuzul de a da declarații nu va fi interpretat ca o declarație de vinovăție și nu va atrage alte consecințe defavorabile asupra dumneavoastră.

Dacă veți da declarații, acestea vor putea fi folosite ca mijloc de probă împotriva dumneavoastră.

 B. Dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care sunteți arestat/reținut și la încadrarea juridică a acesteia

 C. Dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii

Puteți consulta dosarul dumneavoastră în condițiile prevăzute de lege, personal sau prin avocat. Aceasta înseamnă că puteți studia actele dosarului, puteți nota date sau informații din dosar și puteți obține fotocopii (copii xerox) pe cheltuiala dumneavoastră.

Data și durata consultării, în cursul urmăririi penale, vor fi stabilite de către procuror.

În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricționa motivat consultarea dosarului, pentru motive temeinice. Dacă aveți calitatea de inculpat, această restricționare nu poate dura mai mult de 10 zile.

În toate cazurile, avocatului care vă asistă sau vă reprezintă nu îi poate fi restricționat dreptul de a consulta declarațiile dumneavoastră.

 D. Dreptul de a avea un avocat ales

Aveți dreptul de a fi asistat și reprezentat de un avocat ales și plătit de dumneavoastră.

În toate cazurile în care prezența avocatului este obligatorie, dacă nu doriți să vă desemnați un avocat ales, vi se va desemna un avocat din oficiu.

Dacă vi se acordă asistență juridică din oficiu, aceasta este gratuită.

 E. Dreptul de a propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege, de a ridica excepții și de a pune concluzii

Puteți propune administrarea de probe (de exemplu, audierea unor persoane, efectuarea unor expertize, prezentarea unor înscrisuri sau mijloace materiale de probă), puteți ridica excepții (de exemplu, excepții de necompetență, excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală – în procedura camerei preliminare, excepții de neconstituționalitate) și puteți pune concluzii prin exprimarea punctului dumneavoastră de vedere cu privire la toate aspectele cauzei.

 F. Dreptul de a formula orice alte cereri pe parcursul procesului penal, ce țin de soluționarea laturii penale și civile a cauzei

Puteți formula orice alte cereri care contribuie la soluționarea cauzei dumneavoastră (spre exemplu, cereri de recuzare, cereri de acordare a înlesnirilor necesare pregătirii apărării efective, cereri de schimbare a încadrării juridice).

 G. Dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret

Dacă nu vorbiți sau nu înțelegeți limba vorbită de autorități, aveți dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret, care vă va ajuta să comunicați cu autoritățile, să luați cunoștință de piesele dosarului, să vorbiți și să puneți concluzii în instanță.

Dacă nu vorbiți sau nu înțelegeți limba vorbită de autorități, aveți dreptul de a vă fi comunicată o traducere scrisă a rechizitoriului, precum și a minutei și a hotărârii instanței.

În cazurile în care asistența juridică este obligatorie, interpretul vă poate ajuta în mod gratuit să comunicați cu avocatul dumneavoastră.

Aveți dreptul de a vi se comunica în limba pe care o înțelegeți motivele pentru care ați fost reținut/arestat la domiciliu/arestat preventiv.

 H. Dreptul de a apela la un mediator

În cazurile permise de lege, aveți dreptul de a folosi procedura medierii pentru stingerea conflictului.

Nu puteți fi constrâns să folosiți medierea dacă nu doriți acest lucru.

 I. Dreptul de a fi informat cu privire la drepturile dumneavoastră

Aveți dreptul ca organele judiciare (polițist, procuror, judecător) să vă comunice care sunt drepturile dumneavoastră pe parcursul urmăririi penale și al judecății.

J. Dreptul de a informa o altă persoană cu privire la arestare sau reținere/informarea consulatului sau ambasadei țării dumneavoastră

Imediat după luarea măsurii reținerii sau a arestului la domiciliu aveți dreptul de a anunța personal sau de a solicita organului judiciar care a dispus măsura să anunțe un membru al familiei dumneavoastră sau o altă persoană aleasă de dumneavoastră despre măsura care a fost luată și despre locul unde vă aflați.

Dacă asupra dumneavoastră a fost luată măsura arestului preventiv:

– judecătorul va informa de îndată un membru al familiei dumneavoastră ori o altă persoană desemnată de dumneavoastră;

– imediat după ce veți fi dus într-un loc de deținere, aveți dreptul de a anunța personal sau de a cere administrației locului de deținere să anunțe un membru al familiei sau o altă persoană aleasă de dumneavoastră despre locul unde vă aflați.

Atât în cazul reținerii, cât și al arestării preventive, dacă veți fi mutat într-un alt loc de deținere, aveți de asemenea dreptul de a anunța personal sau de a cere administrației locului de deținere să înștiințeze un membru al familiei sau o altă persoană aleasă de dumneavoastră asupra locului în care ați fost transferat.

În cazul reținerii și al arestării preventive, dreptul de a anunța personal aceste persoane vă poate fi refuzat doar pentru motive temeinice, care se consemnează în procesul-verbal.

Dacă nu sunteți cetățean român, aveți dreptul de a anunța sau de a cere polițistului sau procurorului (dacă sunteți reținut) sau judecătorului ori instanței de judecată (dacă sunteți arestat preventiv sau arestat la domiciliu) anunțarea misiunii diplomatice ori oficiului consular al statului al cărui cetățean sunteți.

Dacă nu doriți să anunțați autoritățile din țara dumneavoastră, puteți anunța sau cere anunțarea unei organizații internaționale umanitare.

De asemenea, dacă sunteți refugiat sau, din orice alt motiv, vă aflați sub protecția unei organizații internaționale puteți anunța sau solicita anunțarea reprezentanței acesteia.

 K. Dreptul la asistență medicală de urgență

Dacă sunteți arestat sau reținut, aveți dreptul la asistență medicală în caz de urgență. Vă rugăm să spuneți organului judiciar dacă aveți nevoie de astfel de asistență.

 L. Perioada de privare de libertate

Puteți fi reținut de către polițist sau procuror pentru cel mult 24 de ore. În durata reținerii nu se includ timpul strict necesar conducerii la sediul organului judiciar și nici termenul de 8 ore în cazul în care ați fost adus cu mandat de aducere.

Măsura arestului la domiciliu și măsura arestării preventive pot fi luate împotriva dumneavoastră, atât în timpul urmăririi penale, cât și în procedura camerei preliminare și în timpul judecății, pentru o perioadă de 30 de zile.

În cursul urmăririi penale această perioadă poate fi prelungită de către judecătorul de drepturi și libertăți, fiecare prelungire neputând să depășească 30 de zile. Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu sau arestării preventive, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile.

În cursul procedurii de cameră preliminară și al judecății judecătorul poate menține măsura după expirarea celor 30 de zile.

În cursul judecății în primă instanță, durata totală a arestului la domiciliu sau a arestului preventiv nu poate fi mai mare de jumătatea maximului pedepsei prevăzute în lege pentru infracțiunea pentru care sunteți judecat. În toate cazurile, durata arestului la domiciliu sau a arestării preventive în primă instanță nu poate depăși 5 ani.

 M. Dreptul de a contesta măsura dispusă

– Dacă sunteți reținut:

Dacă ați fost reținut de poliție, aveți dreptul de a contesta măsura la procurorul care supraveghează urmărirea penală, înainte de expirarea duratei acesteia. Procurorul se va pronunța de îndată.

Dacă ați fost reținut de către procuror, puteți contesta măsura la prim-procurorul parchetului sau, după caz, la procurorul ierarhic superior. Acesta se va pronunța de îndată.

– Dacă sunteți arestat preventiv sau la domiciliu, în cursul urmăririi penale sau în cursul procedurii de cameră preliminară, puteți formula o contestație în termen de 48 de ore de la pronunțare, dacă ați fost prezent la pronunțare, sau de când măsura v-a fost comunicată, dacă nu ați fost prezent la pronunțare.

Contestația o veți depune la judecătorul de drepturi și libertăți sau la judecătorul de cameră preliminară care a luat măsura arestării preventive sau la domiciliu a dumneavoastră.

– Dacă sunteți arestat preventiv sau la domiciliu în cursul judecății:

Puteți formula o contestație în termen de 48 de ore de la pronunțare (dacă ați fost prezent la pronunțare) sau de când măsura v-a fost comunicată, dacă nu ați fost prezent la pronunțare.

Contestația o veți depune la instanța care a dispus măsura.

 N. Dreptul de a cere revocarea sau înlocuirea măsurii arestului la domiciliu sau a arestării preventive

Aveți dreptul de a cere revocarea măsurii privative de libertate, în cazul în care considerați că au încetat temeiurile care au determinat-o sau au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii, precum și dreptul de a cere înlocuirea măsurii privative de libertate cu o altă măsură preventivă mai ușoară.

 O. Dreptul de a contesta durata procesului penal

Dacă activitatea de urmărire penală sau de judecată nu se îndeplinește într-o durată rezonabilă, aveți dreptul de a introduce o contestație prin care solicitați accelerarea procedurii.

Contestația poate fi introdusă după cel puțin un an de la începerea urmăririi penale (pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale), după cel puțin un an de la trimiterea în judecată (pentru cauzele aflate în cursul judecății în primă instanță) și după cel puțin 6 luni de la sesizarea instanței cu o cale de atac (pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare).

ANEXA 2

INFORMARE

privind drepturile persoanei private de libertate în baza unui mandat european de arestare

Dacă sunteți privat de libertate în procedura de executare a unui mandat european de arestare, aveți următoarele drepturi:

 A. Dreptul de a fi informat cu privire la conținutul mandatului european de arestare

Aveți dreptul să fiți informat, în limba pe care o înțelegeți, cu privire la motivele reținerii și la conținutul mandatului european de arestare.

Aveți dreptul de a vi se înmâna o copie a mandatului european de arestare și traducerea acestuia.

 B. Dreptul de a păstra tăcerea

Nu sunteți obligat să dați vreo declarație în fața procurorului sau judecătorului. Un avocat vă poate reprezenta și consilia în legătură cu legea română aplicabilă în materia mandatului european de arestare și vă poate ajuta să decideți dacă veți răspunde sau nu la întrebări.

 C. Dreptul de a fi asistat de un avocat

Aveți dreptul de a fi asistat de un avocat, ales sau numit din oficiu. Dacă nu aveți posibilitatea să vă angajați un avocat ales, organele de poliție, procurorul sau judecătorul în fața căruia veți fi prezentat trebuie să vă informeze cum puteți obține asistență juridică gratuită.

Măsura reținerii sau arestării provizorii poate fi luată numai după ascultarea dumneavoastră în prezența avocatului.

Dacă vi se acordă asistență juridică din oficiu, aceasta este gratuită.

Avocatul este independent de organele de poliție, procuror și judecător și nu va divulga, fără acordul dumneavoastră, nicio informație pe care i-o comunicați. Aveți dreptul de a discuta cu un avocat în condiții de confidențialitate.

 D. Dreptul la interpretare și traducere

Dacă nu vorbiți sau nu înțelegeți limba vorbită de autoritățile române, aveți dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret. Interpretul vă va ajuta să comunicați cu avocatul dumneavoastră și autoritățile române, să vorbiți, să dați declarații și să puneți concluzii în instanță.

 E. Dreptul de a anunța pe cineva că ați fost privat de libertate

Aveți dreptul de a solicita autorităților române să fie încunoștințat(ă) despre măsura luată un membru de familie ori o altă persoană desemnată de dumneavoastră. Atât cererea, cât și încunoștințarea se consemnează într-un proces-verbal.

În mod excepțional, dacă procurorul român apreciază că acest lucru ar afecta executarea mandatului european de arestare emis împotriva dumneavoastră, are dreptul să refuze solicitarea dumneavoastră.

 F. Pentru cetățenii străini: Dreptul de a informa ambasada țării dumneavoastră

Dacă sunteți străin, puteți cere autorităților judiciare să informeze ambasada sau serviciul consular al țării dumneavoastră cu privire la reținerea dumneavoastră și la locul de detenție. Autoritățile judiciare trebuie să vă ajute dacă doriți să discutați cu oficiali ai ambasadei sau ai serviciului consular al țării dumneavoastră.

Aveți dreptul de a scrie ambasadei sau serviciului consular al țării dumneavoastră. Dacă nu cunoașteți adresa, autoritățile judiciare trebuie să vă ajute. Ambasada sau serviciul consular vă poate ajuta să găsiți un avocat.

 G. Dreptul de a fi de acord cu predarea dumneavoastră din România

Aveți dreptul să declarați în fața instanței române că renunțați la beneficiile pe care vi le poate conferi legea română de a vă apăra împotriva mandatului european de arestare și că vă dați consimțământul să fiți predat autorităților competente ale statului solicitant.

Trebuie să aveți în vedere că odată ce ați fost de acord cu predarea nu mai aveți posibilitatea de a reveni asupra deciziei dumneavoastră, consimțământul la predare fiind irevocabil.

 H. Dreptul de a vă opune la predare

Dacă nu sunteți de acord cu predarea dumneavoastră către autoritatea judiciară emitentă, aveți dreptul la o audiere în fața autorității judiciare de executare, audiere care se limitează la consemnarea poziției dumneavoastră față de existența unuia dintre motivele obligatorii sau opționale de neexecutare, precum și la eventuale obiecții în ceea ce privește identitatea.

 I. Regula specialității

Persoana predată ca efect al mandatului european de arestare nu va fi nici urmărită, nici judecată, nici privată de libertate, nici supusă oricărei altei restricții a libertății, pentru orice fapt anterior predării, altul decât cel care a motivat mandatul european de arestare. Un avocat vă poate ajuta și consilia în acest sens.

Aveți dreptul să declarați în fața instanței române că renunțați la beneficiile pe care vi le poate conferi regula specialității. Consimțământul este irevocabil.

 J. Dreptul la asistență medicală de urgență

Dacă sunteți privat de libertate, aveți dreptul la asistență medicală de urgență. Vă rugăm să comunicați organului judiciar dacă aveți nevoie de astfel de asistență.

 K. Căi de atac

Aveți dreptul de a formula contestație împotriva încheierii prin care  s-a dispus luarea, menținerea, înlocuirea sau încetarea arestării provizorii în termen de 24 de ore de la pronunțare.

De asemenea, în cazul în care s-a dispus predarea dumneavoastră, aveți dreptul de a formula contestație împotriva hotărârii instanței, în termen de 5 zile de la pronunțare, cu excepția cazului în care ați consimțit la predare, când hotărârea este definitivă.

 L. Durata totală a arestării

Durata totală a arestării, până la predarea efectivă către statul emitent, nu poate depăși 180 de zile.>>

[1] Ordinul a fost emis de către ministrul justiției, ministrul afacerilor interne, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

[2] ,,Art. 209. Reținerea

[…]

(17) Persoanei reținute i se comunică, sub semnătură, în scris, drepturile prevăzute la art. 83, la art. 210 alin. (1) și (2), dreptul de acces la asistență medicală de urgență, durata maximă pentru care se poate dispune măsura reținerii, precum și dreptul de a face plângere împotriva măsurii dispuse, iar în cazul în care persoana reținută nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un proces-verbal.”

,,Art. 218. Condițiile generale de luare a măsurii arestului la domiciliu

[…]

(4) Persoanei față de care s-a dispus măsura arestului la domiciliu i se comunică, sub semnătură, în scris, drepturile prevăzute la art. 83, dreptul prevăzut la art. 210 alin. (1) și (2), dreptul de acces la asistență medicală de urgență, dreptul de a contesta măsura și dreptul de a solicita revocarea sau înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură preventivă, iar în cazul în care persoana nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un proces-verbal.”

,,Art. 228. Încunoștințarea despre arestarea preventivă și locul de deținere a inculpatului arestat preventive

[…]

(2) Persoanei față de care s-a dispus măsura arestării preventive i se comunică, sub semnătură, în scris, drepturile prevăzute la art. 83, dreptul prevăzut la art. 210 alin. (1) și (2), precum și dreptul de acces la asistență medicală de urgență, dreptul de a contesta măsura și dreptul de a solicita revocarea sau înlocuirea arestării cu o altă măsură preventivă, iar în cazul în care nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un proces-verbal.

[…]”

,,Art. 83. Drepturile inculpatului

În cursul procesului penal, inculpatul are următoarele drepturi:

a) dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenția că dacă refuză să dea declarații nu va suferi nicio consecință defavorabilă, iar dacă va da declarații acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa;

a¹) dreptul de a fi informat cu privire la fapta pentru care este cercetat și încadrarea juridică a acesteia;

b) dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii;

c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu își desemnează unul, în cazurile de asistență obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;

d) dreptul de a propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege, de a ridica excepții și de a pune concluzii;

e) dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale și civile a cauzei;

f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate comunica în limba română;

g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;

g¹) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;

h) alte drepturi prevăzute de lege.”

,,Art. 210. Încunoștințarea despre reținere

(1) Imediat după reținere, persoana reținută are dreptul de a încunoștința personal sau de a solicita organului judiciar care a dispus măsura să încunoștințeze un membru al familiei sale ori o altă persoană desemnată de aceasta despre luarea măsurii reținerii și despre locul unde este reținută.

(2) Dacă persoana reținută nu este cetățean român, aceasta are și dreptul de a încunoștința sau de a solicita încunoștințarea misiunii diplomatice ori oficiului consular al statului al cărui cetățean este sau, după caz, a unei organizații internaționale umanitare, dacă nu dorește să beneficieze de asistența autorităților din țara sa de origine, ori a reprezentanței organizației internaționale competente, dacă este refugiat sau, din orice alt motiv, se află sub protecția unei astfel de organizații. Inspectoratul General pentru Imigrări este informat în toate situațiile cu privire la dispunerea măsurii preventive față de această categorie de persoane.

[…]”

[3] Potrivit art. 30 C.pr.pen., organele judiciare sunt ,,acele organe specializate ale statului care realizează activitatea judiciară”, și anume:

,,a) organele de cercetare penală;

b) procurorul;

c) judecătorul de drepturi și libertăți;

d) judecătorul de cameră preliminară;

e) instanțele judecătorești.”

În conformitate cu art. 55 alin. (1) C.pr.pen., ,,organele de urmărire penală sunt:

a) procurorul;

b) organele de cercetare penală ale poliției judiciare;

c) organele de cercetare penală speciale.”

[4] ,,Art. 108. Comunicarea drepturilor și a obligațiilor

(1) Organul judiciar comunică suspectului sau inculpatului calitatea în care este audiat, fapta prevăzută de legea penală pentru săvârșirea căreia este suspectat sau pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și încadrarea juridică a acesteia.

(2) Suspectului sau inculpatului i se aduc la cunoștință drepturile prevăzute la art. 83, precum și următoarele obligații:

a) obligația de a se prezenta la chemările organelor judiciare, atrăgându-i-se atenția că, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, se poate emite mandat de aducere împotriva sa, iar în cazul sustragerii, judecătorul poate dispune arestarea sa preventivă;

b) obligația de a comunica în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atrăgându-i-se atenția că, în cazul neîndeplinirii acestei obligații, citațiile și orice alte acte comunicate la prima adresă rămân valabile și se consideră că le-a luat la cunoștință.

(3) În cursul urmăririi penale, înainte de prima audiere a suspectului sau inculpatului, i se aduc la cunoștință drepturile și obligațiile prevăzute la alin. (2). Aceste drepturi și obligații i se comunică și în scris, sub semnătură, iar în cazul în care nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un proces-verbal (sublinierea noastră – Gh. Ivan).

(4) Organul judiciar trebuie să aducă la cunoștința inculpatului posibilitatea încheierii, în cursul urmăririi penale, a unui acord, ca urmare a recunoașterii vinovăției, iar în cursul judecății posibilitatea de a beneficia de reducerea pedepsei prevăzute de lege, ca urmare a recunoașterii învinuirii.”