Observatorul European al Încălcării Drepturilor de Proprietate

VARIA

 

OBSERVATORUL EUROPEAN AL ÎNCĂLCĂRILOR DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

 

MONICA POP *

Procuror − Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție,

Serviciul pentru coordonarea activității Ministerului Public

în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală

 

ABSTRACT

The author presents the European Observatory on Infringements of Intellectual Property Rights, which is a center of excellence on information and data relating to infringements of intellectual property rights whoso mission is to support the national authorities.

Key words: European Observatory on Infringements of Intellectual Property Rights, mission, tasks.

 

Introducere. Creativitatea și inovarea sunt indispensabile pentru asigurarea bunăstării economice în Uniunea Europeană, motiv pentru care drepturile de proprietate intelectuală, active vitale ale societăților, se bucură de o abordare strategică în plan european, atât în Strategia Europa 2020[1], cât și în Agenda digitală pentru Europa[2].

Contrafacerea și pirateria sunt fenomene care, fie că sunt de natură infracțională sau nu, afectează dezvoltarea unei societăți, efectele acestora fiind vizibile pentru cetățeanul european, dar nu totdeauna conștientizate pe măsura impactului pe care îl au, nu doar din punct de vedere economic, ci și asupra sănătății și siguranței consumatorului.

Încălcările drepturilor de proprietate intelectuală sunt percepute diferit în spațiul european, iar armonizarea răspunsurilor la aceste provocări este dificilă, motiv pentru care fundamentarea oricăror măsuri trebuie să se bazeze pe date colectate științific, obiective și fiabile, și pe studii realizate prin metodologii transparente.

Prezentare. Observatorul European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală (denumit în continuare Observatorul)[3] a fost înființat de către Comisia Europeană în anul 2009 și încredințat Oficiului pentru Armonizarea Pieței Interne[4] în 2012, pentru a facilita și a sprijini activitățile autorităților naționale, ale sectorului privat și ale instituțiilor Uniunii Europene de combatere a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală[5].

Pentru îndeplinirea activităților ce-i sunt stabilite ca sarcini, Observatorul organizează reuniuni la care sunt invitați să participe reprezentanți ai administrației publice, ai organismelor și organizațiilor din statele membre care activează în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală și reprezentanți ai sectorului privat.

Misiunea Observatorului se reflectă în planul de lucru multianual 2014-2018, cele trei obiective principale ale sale fiind: furnizarea de fapte și dovezi pentru realizarea unor politici efective în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală către decidenții de politici publice; crearea de instrumente și resurse pentru întărirea luptei împotriva încălcărilor acestor drepturi; creșterea gradului de conștientizare asupra acestora și asupra efectelor negative ale contrafacerii și pirateriei.

În cei patru ani de funcționare în cadrul EUIPO, Observatorul a devenit un actor vizibil în dezbaterile despre viitorul proprietății intelectuale, identificând în cadrul activităților sale un număr de elemente a căror abordare este considerată esențială pentru a lupta eficient împotriva pirateriei și a contrafacerii, și anume: sprijin pentru un cadru legal clar, eficient și modern; continuarea furnizării de date științifice ca fundament al politicilor, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene; susținerea concentrării eforturilor organelor de aplicare a legii împotriva celor ce încalcă drepturile de proprietate intelectuală; cunoașterea alternativelor legale care să corespundă așteptărilor consumatorilor.

Reprezentanții diferitelor entități ale Observatorului colaborează în cadrul Grupurilor de Lucru care au fost create în baza unor subiecte specifice: Enforcement (Asigurarea respectării drepturilor), IP in the Digital World (Proprietatea Intelectuală în Lumea Digitală), Legal and International (Legal și Internațional), Public Awareness (Conștientizare) și Economics and Statistics (Economie și Statistică). România a fost reprezentată în două dintre aceste grupuri de lucru, Enforcement (Asigurarea respectării drepturilor) și IP in the Digital World (Proprietatea Intelectuală în Lumea Digitală), în prezent participând doar la activitățile ce vizează asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală.

O întrebare legitimă apare, având în vedere complexitatea mecanismului creat și resursele implicate: care este contribuția drepturilor de proprietate intelectuală la economia fiecărui stat membru și, în ansamblu, la economia europeană? Mai mult: care este valoarea lor adăugată? Răspunsurile se regăsesc în primele studii realizate de către Observator privind „contribuția proprietății intelectuale” la economia europeană. Observatorul, împreună cu Oficiul European de Brevete, a realizat un prim studiu intitulat „Industriile bazate pe drepturile de proprietate intelectuală: contribuția la performanța economică și crearea de locuri de muncă în Europa”, măsurând importanța acestor drepturi din perspectiva Produsului intern brut (în continuare P.I.B.) și a comerțului, pentru fiecare stat membru. În ceea ce privește România, studiul a stabilit că: România este una dintre țările ce depășește media europeană, cu o contribuție de 37,9% la P.I.B. din industriile bazate pe mărci. În Uniunea Europeană, industriile bazate pe mărci contribuie cu 20,8% la angajarea forței de muncă și cu 33,9% la P.I.B.[6].

Același studiu arată că, în România, valoarea adăugată a tuturor industriilor bazate pe drepturi de proprietate intelectuală este de 55.524 milioane de euro, reprezentând 44,7% din P.I.B. (peste media europeană care este de 38,6%), asigurând 1.792,613 de locuri de muncă pentru 19,4% din persoanele angajate.

Dacă drepturile de proprietate intelectuală contribuie atât de semnificativ la creșterea economiei europene, se reflectă oare în percepția consumatorilor această realitate? Pornind de la premisa că o normă, pentru a fi respectată, trebuie înțeleasă și acceptată, un factor important în adaptarea politicilor europene în ceea ce privește asigurarea drepturilor de proprietate intelectuală a fost analizat în studiul referitor la percepția cetățenilor Uniunii Europene în ceea ce privește: principiile proprietății intelectuale (România se situează peste media europeană în aprecierea importanței protecției creatorilor care trebuie să fie plătiți pentru munca lor), comportamentul față de contrafaceri, cunoașterea ofertelor legale și descărcarea ilegală[7].

Observatorul împreună cu parteneri europeni sau internaționali, prin proiecte comune, au creat instrumente pentru uzul instituțiilor cu atribuții în apărarea drepturilor de proprietate intelectuală, dezvoltând mai multe baze de date, astfel: EDB (baza de date enforcement), lansată în 2014, care conține astăzi peste 350 de companii, a permis trimiterea electronică a primei cereri de intervenție vamală (parteneri sunt administrațiile vamale din statele membre, Europol, OLAF și alte autorități naționale); ACIST (instrument de suport de informații anti-contrafacere); ACRIS (sistem rapid de informare anti-contrafacere), pentru a permite companiilor să semnaleze, într-un format structurat, informații despre încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală care ulterior sunt transmise autorităților locale din state din afara Uniunii Europene. Aceste aplicații se regăsesc și pe site-ul EUIPO[8].

Având ca punct de susținere Academia EUIPO, care i-a devenit parte integrantă, Observatorul și-a propus să devină un centru de excelență pentru pregătirea profesională a magistraților, organizând anual mai multe conferințe și evenimente la care participă judecători și procurori din toate statele membre ale Uniunii Europene.

În cadrul atelierului organizat de către Observator împreună cu Eurojust, în perioada 1-2 iunie 2015, s-a hotărât crearea unei rețele a procurorilor europeni cu competențe în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, ca forum special dedicat discutării, evaluării provocărilor pe care le presupune urmărirea penală a infracțiunilor ce constituie încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală în mediul online, identificării bunelor practici și a celor mai rapide mijloace de cooperare judiciară în materie penală. Statele în care există o coordonare a activităților de combatere a contrafacerii și pirateriei, cu procurori desemnați să instrumenteze astfel de cauze și unități centrale specializate, sunt: Danemarca, România, Statele Unite ale Americii și Suedia.

În parteneriat cu Institutul Interregional al Națiunilor Unite de Cercetare a Infracțiunii și Justiției, Observatorul coordonează elaborarea, pentru procurori, a unui ghid de bune practici, care va cuprinde studii de caz complete, de la A la Z, cu investigații de succes, urmate de trimiteri în judecată, în care s-au pronunțat apoi soluții definitive de către instanțele de judecată, fiind relevate, de pildă, aspecte privind jurisdicția, strângerea și aprecierea probelor etc.

Pentru o mai bună cunoaștere a scenei infracționale, a fost finalizată prima etapă a studiului privind modelele de afaceri folosite pentru încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală pe internet[9], cuprinzând o prezentare generală a încălcărilor pe internet și a platformelor digitale, urmând ca acesta să continue, în etapa următoare, cu o analiză a modului în care numele de domenii sunt folosite în mod abuziv și afilierea acestora cu magazinele online.

Colaborarea Observatorului cu Eurojust și Europol, care își dezvoltă propriul Centru de Coordonare în domeniul infracțiunilor contra drepturilor de proprietate intelectuală, pentru activitățile de strângere de informații și monitorizare a evoluțiilor în domeniu, va crea premisele unor instrumente de un real folos pentru practicieni.

Studiul privind publicitatea în mediul digital, pe site-uri suspecte că încalcă drepturile de proprietate intelectuală[10], a avut în vedere un număr de 280 de site-uri suspectate că încalcă aceste drepturi, fiind monitorizate din fiecare dintre cele 28 de state membre, timp de șase săptămâni. Portalurile BitTorrent au cel mai mare procent de publicitate care nu este destinată unui anumit public (52%) și 92% din aceste portaluri folosesc tehnici generatoare de venituri din publicitate de tip „pop-up[11]” sau „pop-under[12]

În studiul privind comerțul internațional cu bunuri contrafăcute[13], realizat în cooperare cu Organizația Economică pentru Cooperare și Dezvoltare, grupurile de criminalitate organizată sunt văzute ca jucând un rol din ce în ce mai important în comerțul cu mărfuri contrafăcute și piratate, beneficiind de profituri semnificative din acest tip de activități. Comerțul cu mărfuri contrafăcute și piratate a crescut la 2,5% din comerțul mondial în anul 2013, procentul fiind și mai mare în Uniunea Europeană, în contextul în care aceste mărfuri reprezintă 5% din importuri. Un nou studiu comun va continua cercetarea în următoarele domenii: comerțul cu bunuri contrafăcute în mediul online și rolul zonelor libere în comerțul cu mărfuri contrafăcute.

Proiectele finanțate de Observator pentru a crește gradul de conștientizare în rândul publicului și al consumatorilor privind importanța drepturilor de proprietate intelectuală, dar și riscurile la care se expun cumpărând produse contrafăcute sau piratate, sunt pe larg prezentate pe pagina de internet a instituției[14].

De pildă, proiectul ,,Frequently Asked Questions”, în care Ministerul Public a fost implicat, prin coordonarea comentariilor și răspunsurilor transmise de către expertul angajat de către Observator și instituțiile și asociațiile interesate, prezintă un real ajutor pentru consumatori, aceștia fiind în măsură să diferențieze mai ușor site-urile care încalcă drepturile de proprietate intelectuală de cele care nu le încalcă, dar și să înțeleagă mai ușor comportamentul care le este permis de lege și cel care constituie o încălcare a drepturilor de proprietate intelectuală.

În concluzie, Observatorul trebuie privit și utilizat ca un centru de excelență privind date și informații referitoare la încălcări ale drepturilor de proprietate intelectuală, cu o misiune care vine în sprijinul autorităților naționale.


* e-mail: pop_monica@mpublic.ro.

[1] Disponibilă pe site-ul http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=uriserv:em0028 (accesat la 9 august 2016).

[2] Disponibilă pe site-ul http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Asi0016 (accesat la 9 august 2016).

[3] A se vedea https://euipo.europa.eu/ohimportal/en/web/observatory/home (accesat la 9 august 2016).

[4] Oficiul pentru Armonizarea Pieței Interne a devenit Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (denumit în continuare EUIPO) potrivit Regulamentului (UE) 2015 /2424 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2015, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L341/21 din 24 decembrie 2015.

[5] A se vedea art. 1 din Regulamentul (UE) nr. 386/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 aprilie 2012 privind atribuirea către Oficiul pentru Armonizarea Pieței Interne a unor sarcini legate de asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv reunirea reprezentanților sectorului public și privat în cadrul Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală, disponibil pe site-ul http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32012R0386 (accesat la 9 august 2016).

[6] https://euipo.europa.eu/ohimportal/en/web/observatory/ip-in-europe (accesat la 9 august 2016).

[7] https://euipo.europa.eu/tunnel-web/secure/webdav/guest/document_library//observatory/documents/IPPerceptionStudy/table_pdf/IP_Perception_ro_EU.pdf (accesat la 9 august 2016).

[8] https://euipo.europa.eu/ohimportal/ro/ (accesat la 9 august 2016).

[9] Disponibil pe site-ul https://euipo.europa.eu/tunnel-web/secure/webdav/guest/document_library/observatory/resources/Research_on_Online_Business_Models_IBM/Research_on_Online_Business_Models_IBM_ex_sum_en.pdf (accesat la 9 august 2016).

[10] Disponibil pe site-ul https://euipo.europa.eu/tunnel-web/secure/webdav/guest/document_library/observatory/documents/publications/Digital+Advertising+on+Suspected+Infringing+Websites.pdf (accesat la 9 august 2016).

[11] Și anume deschiderea ferestrei/ferestrelor ce conține mesaje publicitare în fața ferestrei vizualizate de utilizator.

[12] Și anume deschiderea ferestrei/ferestrelor ce conține mesaje publicitare în spatele ferestrei vizualizate de utilizator.

[13] Disponibil pe site-ul https://euipo.europa.eu/tunnel-web/secure/webdav/guest/document_library/observatory/documents/Mapping_the_Economic_Impact_study/Mapping_the_Economic_Impact_en.pdf (accesat la 9 august 2016).

[14] A se vedea https://euipo.europa.eu/ohimportal/en/web/observatory/observatory-publications (accesat la 9 august 2016).

Observatorul European al Încălcării Drepturilor de Proprietate was last modified: octombrie 10th, 2016 by admin

Căutare