Cristian-Valentin ȘTEFAN^*

ABSTRACT

The present study aims to investigate the way in which the organization, the management and the control of the court prosecutor’s activity were put into practice, at the Prosecutor’s Office attached to the Court of Appeal Târgu Mureș, in the period 2017-2022.

The organization of the court prosecutor’s activity is materialized in the establishment of their activity, especially by their distribution in the court hearings. The court prosecutor’s activity must be organized in such a way that two features are met: stability and continuity. Management means guidance and control means checking. Management and control aim to meet two features: effectiveness and quality. By the effectiveness of the participation at the court hearings I understand the presence itself of the prosecutor in the courtroom. By the quality of participation at the court hearings I mean compliance with the legal provisions that provide the legal regime of the prosecutor’s participation in the trial cases.

Regarding the organizational, the equality of the number of prosecutors that make up the Judicial Section in relation to the number of appeal boards from the court was a positive element. In the reference period, however, there were intervals in which this equality was not maintained. The inequality of the number of prosecutors that made up the Judicial Section in relation to the number of appeal boards from the court, in these intervals, was a negative element, by not respecting the continuity. Starting with 2023, the negative element consisting of this inequality, which makes it impossible to respect continuity, has been reactivated. Regarding the management and the control, both a positive and a negative element are highlighted. The positive element consists in the fact that I attended, every six months, the sessions of analyzing the solutions from some of the lower prosecutor’s offices. The negative element consists in the fact that I did not exercise the management and the control of the participation in the trial of cases by the prosecutors from the prosecutor’s office attached to the court of appeal.

Keywords: The Prosecutor’s Office attached to the Court of Appeal Târgu Mureș, court prosecutors, organization, management, control.

I. Introducere

Cadrul normativ de exercitare a funcției de procuror-șef al Secției judiciare la parchetul de pe lângă curtea de apel include reglementarea atât a atribuțiilor judiciare, cât și a atribuțiilor administrative. Reglementarea și a atribuțiilor judiciare trebuie să fie cunoscută din două motive. Mai întâi, funcția de procuror-șef al Secției judiciare nu este una totalmente administrativă. Există în competența ei și atribuții judiciare, câtă vreme procurorul-șef al Secției judiciare participă la judecarea unor cauze penale și civile, potrivit legii. Apoi, atribuțiile administrative se exercită asupra atribuțiilor judiciare ale procurorilor cu funcții de execuție. Reținem deci că atribuțiile proprii funcției de procuror-șef al Secției judiciare sunt de două tipuri: judiciare și administrative. Atribuțiile judiciare, specifice funcției de execuție (de procuror de ședință), sunt: participarea la judecarea cauzelor, declararea căilor de atac, examinarea cauzelor de aplicare neunitară a legii și analizarea soluțiilor de achitare, restituire la parchet și trimitere la procuror[2]. Atribuțiile administrative, specifice funcției de conducere (de procuror-șef), sunt: organizarea, conducerea și controlul activității procurorilor cu funcții de execuție (a procurorilor de ședință)[3].

În studiul de față îmi propun să cercetez felul în care au fost puse în practică atribuțiile de organizare, conducere și control asupraactivității procurorilor de ședință, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, în perioada 2017-2022.

Opțiunea pentru Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș și cea pentru perioada 2017-2022 se sprijină pe faptul că în această perioadă am avut calitatea de procuror-șef al Secției judiciare la acest parchet. O asemenea funcție m-a adus în postura de a exercita nemijlocit atribuțiile de organizare, conducere și control asupra activității procurorilor de ședință[4].

II. Organizarea activității procurorilor de ședință

Organizarea activității procurorilor cu funcții de execuție se materializează în stabilirea activității acestora, în special prin repartizarea lor în ședințele de judecată de la curtea de apel[5].

Activitatea procurorilor cu funcții de execuție trebuie să se organizeze în așa fel încât să fie întrunite două trăsături: stabilitatea și continuitatea. Stabilitatea se respectă atunci când componența Secției judiciare rămâne constantă. Pe această constanță se fondează imperativul specializării procurorilor de ședință. Continuitatea se respectă atunci când unul și același procuror este repartizat pe unul și același complet de apel. Continuitatea pe același complet de apel facilitează pregătirea corespunzătoare a ședințelor de judecată și, implicit, o prestație profesională conformă a procurorilor de ședință. Pentru ca stabilitatea și continuitatea să fie respectate, ideal ar fi ca numărul procurorilor din care este formată Secția judiciară să fie egal cu numărul completurilor de apel de la instanță. Încadrarea Secției judiciare cu un număr de procurori mai mic decât numărul de completuri de apel de la instanță ar constitui un element negativ.

În anul 2022, la fel ca în prezent, de altfel, Secția judiciară a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș este formată din patru procurori. În anul 2022, la Curtea de Apel Târgu Mureș au existat patru completuri de apel permanente. Această egalitate a făcut posibilă o repartizare judicioasă a procurorilor în ședințele de judecată. Regulile de repartizare vor fi prezentate în continuare.

Fiecare dintre cei patru procurori participă la ședințe de judecată ale fiecăruia dintre cele patru completuri de apel. Se respectă continuitatea participării procurorilor la ședințele de judecată în apel.

Fiecare dintre cei patru procurori efectuează, timp de o săptămână în fiecare lună, serviciul de permanență la instanță. În săptămâna în care este de serviciu, procurorul va participa la ședințele de judecată:

– în materie penală:

a) în primă instanță: în procedura de drept comun (când instanța este sesizată cu rechizitoriu sau cu acord de recunoaștere a vinovăției; se va respecta continuitatea, adică procurorul care participă la primul termen va participa la toate termenele, până la finalizarea judecății în primă instanță); în procedura de soluționare a plângerii împotriva soluțiilor de clasare; în procedura de verificare a legalității și temeiniciei soluțiilor de renunțare la urmărirea penală; în procedura de verificare a legalității și temeiniciei ordonanțelor de redeschidere a urmăririi penale; în procedurile de cooperare judiciară internațională în materie penală; în orice alte cauze (e.g., contestații la executare, contestații în anulare, revizuiri îndreptate împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate de curtea de apel în primă instanță);

b) în contestație împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în proceduri având ca obiect, printre altele: măsurile preventive; măsurile asiguratorii; soluționarea cererilor și excepțiilor invocate în procedura de cameră preliminară; contestația la executare.

– în materie civilă: (a) în primă instanță și (b) în căile de atac, acolo unde legea prevede că participarea procurorului este obligatorie.

Repartizarea pe completurile de primă instanță și pe cele de contestații se face în așa fel încât, de regulă, procurorul repartizat să fie la instanță, pentru a participa la aceste ședințe, în săptămâna anterioară celei în care urmează să participe la ședința de apel.

Procurorii care participă la ședințele de apel vor participa și la ședințele de primă instanță și de contestație, dacă ele au loc în aceeași sală în care au loc ședințele de apel, chiar dacă, potrivit repartizării, un alt procuror ar fi participat la aceste ședințe (de primă instanță și de contestație).

Egalitatea numărului de procurori din care este formată Secția judiciară în raport cu numărul de completuri de apel de la instanță a constituit un element pozitiv. Așa cum am spus, această egalitate a făcut posibilă o repartizare judicioasă a procurorilor în ședințele de judecată, cu respectarea continuității.

În perioada de referință (2017-2022), au existat intervale în care Secția judiciară a fost formată din trei sau din patru procurori. În același timp, la instanță au existat patru sau cinci completuri de apel. Au existat perioade în care: trei procurori au acoperit cinci completuri de apel; trei procurori au acoperit patru completuri de apel; patru procurori au acoperit cinci completuri de apel. Inegalitatea numărului de procurori din care a fost formată Secția judiciară în raport cu numărul de completuri de apel de la instanță a constituit un element negativ. A fost necesar ca pe un complet de apel procurorii să fie repartizați prin rotație. Obiectiv, pe acest complet, continuitatea nu a putut fi respectată.

Inegalitatea numărului de procurori în raport cu numărul de completuri de apel a fost înlăturată începând cu 1 noiembrie 2020, când numărul de procurori a crescut de la trei la patru. În același timp, la instanță sunt cinci completuri de apel, patru permanente și unul temporar (completul temporar a fost blocat)[6].

Dintre cei patru procurori din care este formată Secția judiciară începând cu 1 noiembrie 2020, în timp, doar trei s-au bucurat de stabilitate. Al patrulea procuror a fost succesiv schimbat. Alături de cei trei procurori care s-au bucurat de stabilitate, pe al patrulea post s-au produs, pe rând, patru schimbări.Această continuă modificare a constituit și ea un element negativ, întrucât stabilitatea și, mai departe, continuitatea nu au putut fi pe deplin respectate.

III. Conducerea și controlul activității procurorilor de ședință

Conducerea înseamnă îndrumare[7], iar controlul înseamnă verificare[8]. Conducerea și controlul, luate împreună, se exercită asupra tuturor atribuțiilor judiciare specifice funcției de procuror de ședință[9].Voi prezenta în continuare conducerea și controlul activității de participare la judecarea cauzelor.

Conducerea și controlul urmăresc întrunirea a două trăsături ale activității de participare la judecarea cauzelor: efectivitatea participării și calitatea participării[10]. Prin efectivitate a participării înțeleg prezența în sine a procurorului în sala de judecată[11]. Sub acest aspect, probleme deosebite de conducere și control nu ar trebui să se pună. Prin calitate a participării înțeleg respectarea dispozițiilor legale care prevăd regimul juridic al participării procurorului la judecarea cauzelor[12]. Sub acest aspect: în primul rând, procurorul de ședință trebuie să aibă un rol activ, în vederea soluționării legale, temeinice și într-un termen rezonabil a cauzelor[13]; în al doilea rând, procurorul de ședință trebuie să își motiveze cererile și concluziile formulate[14]. Prin urmare, conducerea și controlul activității de participare la judecarea cauzelor, sub aspectul calității participării, trasează pentru procurorul-șef al Secției judiciare sarcina de a se asigura că procurorii de ședință au rol activ și își motivează cererile și concluziile.

Conducerea și controlul activității de participare la judecarea cauzelor se cercetează diferit, după cum în discuție sunt procurorii de la parchetele inferioare sau procurorii de la parchetul de pe lângă curtea de apel. Într-adevăr, în virtutea rolului coordonator pe care parchetul de pe lângă curtea de apel îl are, atribuțiile de conducere și control asupra activității de participare la judecarea cauzelor se exercită și asupra procurorilor de la parchetele inferioare.

În perioada de referință am asistat, semestrial, la ședințele de analiză a soluțiilor de la unele dintre parchetele inferioare. Cu acele ocazii am verificat planificările în ședințele de judecată, hotărârile judecătorești analizate, precum și (selectiv) fișele de ședință întocmite. De asemenea, am dezbătut unele probleme de drept cu care s-au confruntat procurorii în practică. Conducerea și controlul activității de participare la judecarea cauzelor de către procurorii de la parchetele inferioare au decurs așadar într-un mod pozitiv. În viitor, cele două atribuții se vor exercita în aceiași parametri.

Totodată, în perioada de referință nu am exercitat conducerea și controlul activității de participare la judecarea cauzelor de către procurorii de la parchetul de pe lângă curtea de apel. Această omisiune constituie un element negativ. Pentru a înlătura acest element negativ, în viitor, îmi propun ca, semestrial: să asist la unele ședințe de judecată, pentru a verifica dacă și în ce măsură procurorii au rol activ și își motivează cererile și concluziile[15]; să verific unele încheieri de ședință, care consemnează cererile și concluziile procurorilor; să verific existența și conținutul fișelor de ședință (dacă se menționează datele de identificare ale cauzei) – numărul de dosar, numele/denumirea părților – și obiectul procedurii, dacă se indică actele efectuate și măsurile luate la fiecare termen (dacă se schițează concluziile ce se vor formula pe larg etc.)[16].

IV. Concluzii

Am arătat în introducerecăstudiul de față își propune să cerceteze felul în care au fost puse în practică atribuțiile de organizare, conducere și control asupra activității procurorilor de ședință, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, în perioada 2017-2022. Funcția de procuror-șef al Secției judiciare la acest parchet, în această perioadă, m-a adus în postura de a exercita nemijlocit aceste atribuții.

În primul rând, am definit cele trei atribuții administrative, specifice funcției de conducere (de procuror-șef al Secției judiciare). Mai întâi, organizarea activității procurorilor de ședință se materializează în stabilirea activității acestora, în special prin repartizarea lor în ședințele de judecată de la curtea de apel. Activitatea procurorilor de ședință trebuie să se organizeze în așa fel încât să fie întrunite două trăsături: stabilitatea și continuitatea. Apoi, conducerea înseamnă îndrumare, iar controlul înseamnă verificare. Conducerea și controlul urmăresc întrunirea a două trăsături ale activității de participare la judecarea cauzelor: efectivitate și calitate. Prin efectivitate a participării înțeleg prezența în sine a procurorului în sala de judecată. Prin calitate a participării înțeleg respectarea dispozițiilor legale care prevăd regimul juridic al participării procurorului la judecarea cauzelor.

În al doilea rând, am surprins atât elementele pozitive, cât și elementele negative ivite în exercitarea celor trei atribuții.

Mai întâi, cu referire la atribuția de organizare, am subliniat că egalitatea numărului de procurori din care este formată Secția judiciară în raport cu numărul de completuri de apel de la instanță constituie un element pozitiv. O asemenea egalitate face posibilă o repartizare judicioasă a procurorilor în ședințele de judecată, cu respectarea continuității. Totodată, am punctat și faptul că în perioada de referință au existat intervale în care această egalitate nu s-a menținut.Inegalitatea numărului de procurori din care a fost formată Secția judiciară în raport cu numărul de completuri de apel de la instanță, în aceste intervale, a constituit un element negativ, prin nerespectarea continuității. Nu mai puțin, dintre procurorii care au compus Secția judiciară, în timp, doar trei s-au bucurat de stabilitate. Al patrulea procuror a fost succesiv schimbat. Această continuă modificare a constituit și ea un element negativ, întrucât stabilitatea și, mai departe, continuitatea nu au putut fi pe deplin respectate. Apoi, cu referire la atribuțiile de conducere și control, am evidențiat atât un element pozitiv, cât și un element negativ. Elementul pozitiv a constat în împrejurarea că am asistat, semestrial, la ședințele de analiză a soluțiilor de la unele dintre parchetele inferioare. Cu prilejul conducerii și controlului activității de participare la judecarea cauzelor de către procurorii de la parchetele inferioare: se asistă la ședințele de analiză a soluțiilor; se verifică planificările în ședințele de judecată, hotărârile judecătorești analizate, precum și (selectiv) fișele de ședință întocmite; se dezbat probleme de drept cu care procurorii se confruntă în practică. Elementul negativ a constat în împrejurarea că nu am exercitat conducerea și controlul activității de participare la judecarea cauzelor de către procurorii de la parchetul de pe lângă curtea de apel. Cu prilejul conducerii și controlului activității de participare la judecarea cauzelor de către procurorii de la parchetul de pe lângă curtea de apel: se asistă la unele ședințe de judecată, pentru a verifica dacă și în ce măsură procurorii au rol activ și își motivează cererile și concluziile; se verifică unele încheieri de ședință, care consemnează cererile și concluziile procurorilor; se verifică existența și conținutul fișelor de ședință (dacă se menționează datele de identificare ale cauzei) – numărul de dosar, numele/denumirea părților – și obiectul procedurii, dacă se indică actele efectuate și măsurile luate la fiecare termen (dacă se schițează concluziile ce se vor formula pe larg etc.).

* [1] Procuror-șef (delegat) – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș, Secția judiciară, cu grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; e-mail: valentin.cristian.stefan@gmail.com.

[2] A se vedea: C.-V. Ștefan, Rolul și atribuțiile procurorului în cadrul procedurilor jurisdicționale, în Dreptul, p. 111-112; C.-V. Ștefan, Exercitarea funcției de procuror șef al Secției judiciare la parchetul de pe lângă curtea de apel, în Caiete de drept penal nr. 1/2018, p. 96-97; C.-V. Ștefan, Identificarea hotărârilor judecătorești nelegale împotriva cărora procurorul nu a declarat căi de atac și analizarea soluțiilor de achitare, restituire a cauzei la parchet și trimitere a cauzei la procuror, în Pro Lege nr. 3-4/2022, p. 228 (disponibil la adresa http://revistaprolege.ro/revista-pro-lege-nr-3-4-2022/).

[3] C.-V. Ștefan, Exercitarea …, p. 96; C.-V. Ștefan, Identificarea … și analizarea …,p. 228.

[4] A se vedea și: C.-V. Ștefan, Identificarea … și analizarea …,p. 228.

[5] C.-V. Ștefan, Exercitarea …, p. 96.

[6] În momentul publicării acestui articol, adică în anul 2023, cel de-al cincilea complet de apel a fost deblocat. Acest fapt reactivează pentru viitor elementul negativ constând în inegalitatea numărului de procurori din care este formată Secția judiciară în raport cu numărul de completuri de apel de la instanță. Va fi din nou necesar ca pe un complet de apel procurorii să fie repartizați prin rotație. Pe acest complet, din nou, continuitatea nu va putea fi respectată.

[7] C.-V. Ștefan, Exercitarea …, p. 96.

[8] Ibidem.

[9] Ibidem.

[10] C.-V. Ștefan, Exercitarea …, p. 97; C.-V. Ștefan, Rolul și atribuțiile …, p. 118.

[11] Ibidem.

[12] C.-V. Ștefan, Rolul și atribuțiile …, p. 118.

[13] C.-V. Ștefan, Exercitarea …, p. 97. C.-V Ștefan, Rolul și atribuțiile …, p. 118.

[14] Ibidem.

[15] C.-V. Ștefan, Exercitarea …, p. 97.

[16] Ibidem.