Prelungirea măsurii internării într-un centru de detenţie în cazul minorului judecat pentru alte infracţiuni concurente săvârşite anterior luării măsurii

ABSTRACT

In the conditions in which the offences making the object of the trial are concurrent with the offences for which it was previously ordered the educative measure of institutionalization in a detention center, then there are applicable the provisions of art. 125 par. (3) from the New Criminal Code, according to which “if the period of institutionalization of the juvenile (…) it is tried for an offence concurrent previously committed, the court extends the measure of institutionalization, without exceeding the maximum provided in par. (2), determined in the report with the heaviest penalty of the ones provided by the law for the committed offences (…)”.

Key words: concurrent offences, the extension of the measure of institutionalization in a detention center.

I. Prezentare speță. Prin Sentința penală nr. 5309/2014, Judecătoria Craiova a constatat că, prin Sentința penală nr. 2637/2014 a aceleiași instanțe, definitivă prin neapelare, s-a dispus, în baza art. 129 alin. (1) raportat la art. 124 alin. (3) din noul Cod penal (în continuare C.pen.), înlocuirea măsurii educative a internării într-un centru educativ luată față de inculpatul B.A.C., pe o perioadă de 3 ani, prin Sentința penală nr. 173/2014 a Judecătoriei Lugoj, cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție, pe o perioadă de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt în scop de folosință prevăzută în art. 228 alin. (1) și art. 229 alin. (1) lit. d) C.pen. raportat la art. 230 din același cod cu aplicarea art. 5 și art. 113 din același cod și de conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută în art. 335 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 și art. 113 din același cod, pentru ambele infracțiuni făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 375 din noul Cod de procedură penală (în continuare C.pr.pen.) referitoare la procedura (simplificată) în cazul recunoașterii învinuirii, pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie prevăzute în art. 211 alin. (1), (2) lit. b), c) și (21) lit. a) din Codul penal anterior (în continuare C.pen. din 1969) cu aplicarea art. 99 din același cod, în privința cărora a fost dispusă măsura educativă a internării într-un centru de reeducare conform art. 104 C.pen. din 1969, prin Sentința penală nr. 1031/2013 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 1329/2013 a Curții de Apel Craiova, pentru săvârșirea a cinci infracțiuni de tâlhărie prevăzute în art. 211 alin. (1) și (2) lit. b), c) C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 99 din același cod și art. 3201 din Codul de procedură penală anterior (în continuare C.pr.pen. din 1969) referitor la judecata (simplificată) în cazul recunoașterii vinovăției, în privința cărora a fost dispusă măsura educativă a internării într-un centru de reeducare conform art. 104 C.pen. din 1969, prin Sentința penală nr. 1034/2013 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 1322/2013 a Curții de Apel Craiova, precum și pentru săvârșirea a două infracțiuni de tâlhărie prevăzute în art. 211 alin. (1), (2) lit. c) și (21) lit. a) C.pen. din 1969 cu aplicarea art. 99 din același cod și art. art. 3201 C.pr.pen. din 1969, în privința cărora a fost dispusă măsura educativă a internării într-un centru de reeducare conform art. 104 C.pen. din 1969, prin Sentința penală nr. 4062/2013 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin nerecurare la data de 27 decembrie 2013.

În temeiul art. 129 alin. (1) C.pen. s-a instituit față de inculpatul B.A.C. măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 3 ani și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză, și anume: furt în scop de folosință prevăzut în art. 230 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 și art. 113 și urm. din același cod; conducere a unui vehicul fără permis de conducere prevăzută în art. 335 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 și art. 113 și urm. din același cod; părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia prevăzută în art. 338 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 5 și art. 113 și urm. din același cod, precum și pentru săvârșirea infracțiunilor în privința cărora s-a luat față de inculpat măsura educativă a internării într-un centru de detenție, prin Sentința penală nr. 2637/2014 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin neapelare.

S-a dedus din măsura educativă a internării într-un centru de detenție perioada executată de la data de 8 decembrie 2012 la data de 11 decembrie 2012 și de la data de 24 ianuarie 2013 la zi.

S-au anulat formele de executare întocmite în baza Sentinței penale nr. 2637/2014 a Judecătoriei Craiova și s-a dispus întocmirea formelor de executare conform noii sentințe (nr. 5309/2014) a aceleiași instanțe.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentințelor penale sus-menționate.

În baza art. 19 și art. 397 C.pr.pen., s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă T.C. și a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de 17.900 lei către aceasta, reprezentând daune materiale.

A fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța Sentința penală nr. 5309/2014, prima instanță a reținut că, în ziua de 14 noiembrie 2012, inculpatul B.A.C. a sustras autoturismul părții civile T.C., pe care l-a condus pe drumurile publice, fără a poseda permis de conducere, și a produs un accident de circulație, după care a părăsit locul accidentului, fără încuviințarea poliției.

Având în vedere că faptele pentru care inculpatul B.A.C. a fost trimis în judecată în prezenta cauză au fost săvârșite la data de 14 noiembrie 2012, fiind concurente cu faptele pentru care inculpatului i-au fost aplicate măsuri educative prin sentințele penale sus-menționate, ținând seama și de dispozițiile art. 129 alin. (1) C.pen., prima instanță a luat față de inculpat măsura educativă a internării într-un centru de detenție pe o perioadă de 3 ani și 6 luni.

Împotriva Sentinței penale nr. 5309/2014 a declarat apel inculpatul B.A.C., solicitând înlocuirea cu o altă măsură educativă mai ușoară, respectiv internarea într-un centru de reeducare, având în vedere atitudinea sinceră, vârsta foarte fragedă, precum și împrejurările săvârșirii faptei.

Prin Decizia penală nr. 362/2015, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 25571/215/2014, s-au dispus următoarele:

1. Admiterea apelului declarat de inculpatul B.A.C. împotriva sentinței penale nr. 5309/2014, pronunțată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. 25571/215/2014.

2. Desființarea sentinței în parte sub aspectul laturii penale și:

– constatarea că infracțiunile ce formează obiectul prezentei cauze sunt concurente cu infracțiunile pentru care inculpatului i-au fost aplicate măsuri educative prin sentințele penale sus-menționate;

– în baza art. 125 alin. (3) C.pen., prelungirea măsurii educative a internării într-un centru de detenție, aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 2637/2014 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin neapelare, pe o perioadă de 3 ani și 6 luni.

3. Menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței care nu contravin prezentei decizii.

4. Deducerea perioadei executate de la 11 noiembrie 2014 la zi.

5. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care 200 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu, se vor vira din contul Ministerului Justiției în contul Baroului Dolj.

În expunerea deciziei sus-menționate s-au arătat următoarele:

Analizând apelul, prin prisma motivelor invocate, raportat la actele și lucrările dosarului, acesta este fondat, dar nu pentru motivele invocate de inculpat, ci prin prisma aplicării greșite a dispozițiilor art. 129 alin. (1) C.pen. și neaplicării dispozițiilor art. 125 alin. (3) din același cod.

Examinând întreg materialul probator administrat în cauză, s-a constatat că prima instanță a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, nefiind contestată de inculpat, care a recunoscut săvârșirea faptelor.

În condițiile în care infracțiunile ce formează obiectul prezentei cauze sunt concurente cu infracțiunile avute în vedere la pronunțarea Sentințelor nr. 2637/2014 a Judecătoriei Craiova, nr. 173/2014 a Judecătoriei Lugoj, nr. 1031/2013 a Judecătoriei Craiova, nr. 1034/2013 a Judecătoriei Craiova și nr. 4062/2013 a Judecătoriei Craiova, în speță, sunt aplicabile dispozițiile art. 125 alin. (3) C.pen., potrivit cărora „dacă în perioada internării minorul (…) este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită anterior, instanța prelungește măsura internării, fără a depăși maximul prevăzut în alin. (2), determinat în raport cu pedeapsa cea mai grea dintre cele prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite (…)”.

Or, prin Sentința penală nr. 2637/2014 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin neapelare, s-a dispus înlocuirea măsurii educative a internării într-un centru educativ cu măsura educativă a internării într-un centru de detenție, pe o perioadă de 3 ani.

În atari condiții, în baza art. 125 alin. (3) C.pen., se prelungește măsura internării într-un centru de detenție cu 6 luni, perioada totală a internării fiind astfel de 3 ani și 6 luni.

(C. Ap. Craiova, S. pen. și pentru cauze cu minori, Dec. nr. 362/2015)

II. Notă parțial aprobativă. Deși în art. 129 alin. (1) C.pen. se prevede că, în caz de concurs de infracțiuni săvârșite în timpul minorității, se stabilește și se ia o singură măsură educativă pentru toate faptele, în condițiile art. 114 din același cod[1], ținând seama de criteriile prevăzute în art. 74 din același cod[2], totuși, în speță, erau aplicabile dispozițiile art. 125 alin. (3) C.pen.[3], potrivit principiului specialia generalibus derogant.

Cu toate acestea, instanța de apel nu a arătat care era pedeapsa cea mai grea dintre cele prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite și nici la care maxim s-a raportat atunci când a prelungit măsura educativă a internării    într-un centru de detenție: la cel de până la 20 de ani de închisoare [teza I a alin. (2) al art. 125 C.pen.] sau la cel de 20 de ani închisoare sau mai mare ori la detențiunea pe viață [teza a II-a a alin. (2) al art. 125 C.pen.]. În timp ce în Codul penal anterior, maximul închisorii în cazul tâlhăriei agravate – așa cum s-a reținut în sarcina inculpatului – era de 20 de ani, în noul Cod penal este de 10 ani [art. 234 alin. (1) – tâlhăria calificată]. Deci, dacă ne raportăm la legea penală anterioară, măsura educativă a internării într-un centru de detenție trebuia luată pe o perioadă cuprinsă între 5 și 15 ani, iar dacă ne raportăm la legea penală nouă, internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între 2 și 5 ani. Or, în speță, inculpatul beneficiind de legea penală mai favorabilă – legea nouă –, durata pentru care instanța de apel a dispus prelungirea internării este legală. Oricum, instanța de apel trebuia să facă și aplicarea dispozițiilor art. 5 C.pen.[4]


[1] ,,Art. 114. Consecințele răspunderii penale

(1) Față de minorul care, la data săvârșirii infracțiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate.

(2) Față de minorul prevăzut în alin. (1) se poate lua o măsură educativă privativă de libertate în următoarele cazuri:

a) dacă a mai săvârșit o infracțiune, pentru care i s-a aplicat o măsură educativă ce a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat;

b) atunci când pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 7 ani sau mai mare ori detențiunea pe viață.

[2] ,,Art. 74. Criteriile generale de individualizare a pedepsei

(1) Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face în raport cu gravitatea infracțiunii săvârșite și cu periculozitatea infractorului, care se evaluează după următoarele criterii:

a) împrejurările și modul de comitere a infracțiunii, precum și mijloacele folosite;

b) starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită;

c) natura și gravitatea rezultatului produs ori a altor consecințe ale infracțiunii;

d) motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit;

e) natura și frecvența infracțiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului;

f) conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal;

g) nivelul de educație, vârsta, starea de sănătate, situația familială și socială.

(2) Când pentru infracțiunea săvârșită legea prevede pedepse alternative, se ține seama de criteriile prevăzute în alin. (1) și pentru alegerea uneia dintre acestea.

[3] ,,Art. 125. Internarea într-un centru de detenție

[…]

(2) Internarea se dispune pe o perioadă cuprinsă între 2 și 5 ani, afară de cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detențiunea pe viață, când internarea se ia pe o perioadă cuprinsă între 5 și 15 ani.

(3) Dacă în perioada internării minorul săvârșește o nouă infracțiune sau este judecat pentru o infracțiune concurentă săvârșită anterior, instanța prelungește măsura internării, fără a depăși maximul prevăzut în alin. (2), determinat în raport cu pedeapsa cea mai grea dintre cele prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite. Din durata măsurii educative se scade perioada executată până la data hotărârii.

[…]”.

[4] ,,Art. 5. Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei

(1) În cazul în care de la săvârșirea infracțiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și actelor normative ori prevederilor din acestea declarate neconstituționale, precum și ordonanțelor de urgență aprobate de Parlament cu modificări sau completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziții penale mai favorabile.

Prelungirea măsurii internării într-un centru de detenție în cazul minorului judecat pentru alte infracțiuni concurente săvârșite anterior luării măsurii was last modified: aprilie 10th, 2017 by Costache Adrian

Căutare