Revocarea liberării condiționate. Recalcularea restului de pedeapsă rămas neexecutat potrivit dispozițiilor referitoare la compensare în ipoteza cazării în condiţii necorespunzătoare. Admisibilitate
ABSTRACT
In interpreting the provisions of art. 551 of Law no. 254/2013, for the determination of the remainder of the punishment remaining not enforced in order to apply the sanctioning treatment of art. 104 par. (2) in conjunction with art. 43 par. (1) of the Criminal Code, the period actually executed from the punishment of the execution of which conditional release was ordered before the entry into force of Law no. 169/2017 by considering as extra executed days calculated as executed under improper detention conditions.
Key words: compensation for inappropriate accommodation, revocation of conditional release, recalculation, recidivism, rest of punishment.
Decizia Î.C.C.J. | Completul
Î.C.C.J. |
Actul normativ vizat | Dispoziții vizate | Obiectul cauzei |
Dec. Î.C.C.J. nr.
7/2018 |
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală | 1. Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal[1], cu modificările și completările ulterioare
2. Codul penal |
1. Art. 551
2. A. Art. 43 alin. (1) B. Art. 104 alin. (2) |
Dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la recalcularea restului de pedeapsă rămas neexecutat potrivit dispozițiilor referitoare la compensare în ipoteza cazării în condiții necorespunzătoare |
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 2 iulie 2018, a fost publicată Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (în continuare Dec. Î.C.C.J.) nr. 7/2018 privind dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la recalcularea restului de pedeapsă rămas neexecutat potrivit dispozițiilor referitoare la compensare în ipoteza cazării în condiții necorespunzătoare.
Obiectul chestiunii de drept:
,,În interpretarea dispozițiilor art. 551 din Legea nr. 254/2013, pentru determinarea restului de pedeapsă rămas neexecutat în vederea aplicării tratamentului sancționator de la art. 104 alin. (2) coroborat cu art. 43 alin. (1) din Codul penal, trebuie recalculată, începând cu data de 24 iulie 2012, «perioada executată efectiv» din pedeapsa din executarea căreia inculpatul a fost liberat condiționat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017 (prin considerarea ca executate, suplimentar, a 6 zile din pedeapsa aplicată pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare), cu efectul micșorării restului rămas neexecutat din pedeapsa anterioară.”
Dispoziții legale incidente:
– Art. 551 din Legea nr. 254/2013, având denumirea marginală ,,Compensarea în cazul cazării în condiții necorespunzătoare”, cu următorul conținut:
,,(1) La calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată.
(2) În sensul prezentului articol se consideră condiții necorespunzătoare cazarea unei persoane în oricare centru de detenție din România care a avut lipsuri la condițiile impuse de standardele europene.
(3) În sensul prezentului articol se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situațiile următoare:
a) cazarea într-un spațiu mai mic sau egal cu 4 mp/deținut, care se calculează, excluzând suprafața grupurilor sanitare și a spațiilor de depozitare a alimentelor, prin împărțirea suprafeței totale a camerelor de deținere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spațiului în cauză;
b) lipsa accesului la activități în aer liber;
c) lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază, precum și cerințele de igienă;
f) existența infiltrațiilor, igrasiei și mucegaiului în pereții camerelor de detenție.
(4) Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și la calcularea pedepsei executate efectiv ca măsură preventivă/pedeapsă în centrul de reținere și arestare preventivă în condiții necorespunzătoare.
(5) În sensul prezentului articol nu se consideră executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare ziua sau perioada în care persoana a fost:
a) internată în infirmerii din cadrul locurilor de deținere, în spitale din rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor, a Ministerului Afacerilor Interne sau din rețeaua sanitară publică;
b) în tranzit.
(6) Dispozițiile prezentului articol nu se aplică în cazul în care persoana a fost despăgubită pentru condiții necorespunzătoare de detenție, prin hotărâri definitive ale instanțelor naționale sau ale Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru perioada pentru care s-au acordat despăgubiri și a fost transferată sau mutată într-un spațiu de detenție având condiții necorespunzătoare.
(7) Beneficiul aplicării dispozițiilor alin. (1) nu poate fi revocat.
(8) Perioada pentru care se acordă zile considerate ca executate în compensarea cazării în condiții necorespunzătoare se calculează începând cu 24 iulie 2012.”[2]
– Art. 43 alin. (1) din Codul penal, având denumirea marginală ,,Pedeapsa în caz de recidivă”, cu următorul conținut:
,,Dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se săvârșește o nouă infracțiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta.”
– Art. 104 alin. (2) din Codul penal, având denumirea marginală ,,Revocarea liberării condiționate”, cu următorul conținut:
,,Dacă după acordarea liberării cel condamnat a săvârșit o nouă infracțiune, care a fost descoperită în termenul de supraveghere și pentru care s-a pronunțat o condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă liberarea și dispune executarea restului de pedeapsă. Pedeapsa pentru noua infracțiune se stabilește și se execută, după caz, potrivit dispozițiilor de la recidivă sau pluralitate intermediară.”
Dec. Î.C.C.J. nr. 7/2018 – dispozitiv:
Prin Dec. nr. 7/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis sesizarea formulată de către C. Ap. București, S. a II-a pen., în dosarul nr. 16.205/299/2017 (3.358/2017), și a stabilit că: ,,În interpretarea dispozițiilor art. 551 din Legea nr. 254/2013, pentru determinarea restului de pedeapsă rămas neexecutat în vederea aplicării tratamentului sancționator de la art. 104 alin. (2) coroborat cu art. 43 alin. (1) din Codul penal, trebuie recalculată, începând cu data de 24.07.2012 – perioada executată efectiv din pedeapsa din a cărei executare a fost dispusă liberarea condiționată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017 prin considerarea ca executate suplimentar a zilelor calculate ca executate în considerarea condițiilor de detenție necorespunzătoare.” |
Argumentele Î.C.C.J.:
În conformitate cu dispozițiile art. 551 alin. (1) din Legea nr. 254/2013, introduse prin Legea nr. 169/2017, acestea reglementând compensarea în ipoteza cazării în condiții necorespunzătoare, la calcularea pedepsei executate efectiv se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea pedepsei în condiții necorespunzătoare, situație în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată. Potrivit dispozițiilor art. 551 alin. (8) din Legea nr. 254/2013, perioada pentru care se acordă zile considerate ca executate în compensarea cazării în condiții necorespunzătoare se calculează începând cu 24 iulie 2012. În cuprinsul dispozițiilor art. 551 alin. (1) și (8) din actul normativ sus-menționat, legiuitorul nu distinge, în acordarea măsurii compensatorii, între persoanele private de libertate aflate în executarea pedepsei închisorii la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017 și persoanele liberate condiționat; tot astfel, nu limitează aplicarea dispozițiilor menționate anterior la persoanele private de libertate aflate în executarea pedepsei închisorii la momentul intrării în vigoare a legii menționate. În consecință, în absența unui temei legal, persoanele liberate condiționat anterior momentului intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017 nu pot fi excluse din sfera de aplicare a dispozițiilor art. 551 alin. (1) și (8) din Legea nr. 254/2013 atunci când sunt incidente dispozițiile art. 104 alin. (2) din Codul penal (în continuare C.pen.) privitoare la revocarea liberării condiționate. Totodată, evoluția procesului legislativ care a condus la adoptarea Legii nr. 169/2017 relevă, cu claritate, voința legiuitorului de a nu limita: aplicarea dispozițiilor art. 551 alin. (1) și (8) din Legea nr. 254/2013 la persoanele private de libertate aflate în executarea pedepsei închisorii la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017; acordarea măsurii compensatorii la instituția liberării condiționate, aplicabilă ulterior intrării în vigoare a legii menționate anterior (cea de-a doua). În acest sens, se remarcă faptul că, în forma inițială a proiectului legii, aprobată în Guvern, dispozițiile privitoare la măsura compensatorie erau incluse în capitolul consacrat liberării condiționate din Legea nr. 254/2013, iar inițiatorul restrângea în mod explicit aplicabilitatea acestor dispoziții la instituția liberării condiționate. Modificările operate ulterior de către legiuitor asupra formei inițiale a proiectului prin eliminarea reglementării măsurii compensatorii din capitolul consacrat liberării condiționate și includerea acestei reglementări în capitolul dedicat condițiilor de detenție, dar mai ales prin eliminarea referirii la liberarea condiționată, reflectă voința acestuia de a nu restrânge aplicabilitatea dispozițiilor art. 551 alin. (1) și (8) din Legea nr. 254/2013 la persoanele private de libertate aflate în executarea pedepsei închisorii, care au vocația de a beneficia de liberarea condiționată ulterior intrării în vigoare a legii menționate (nr. 169/2017). Așadar, excluderea persoanelor liberate condiționat anterior (intrării în vigoare a Legii nr. 169/2017), din sfera de aplicare a dispozițiilor art. 551 alin. (1) și (8) din Legea nr. 254/2013, atunci când devin incidente dispozițiile în materia revocării liberării condiționate, ar contraveni voinței legiuitorului, care rezultă din evoluția procesului legislativ. Ca atare, aplicând dispozițiile art. 551 alin. (1) și (8) din Legea nr. 254/2013, instanța de judecată trebuie să recalculeze ,,partea efectiv executată” din durata pedepsei închisorii, considerând executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare începând cu 24 iulie 2012. Pe baza recalculării, instanța de judecată determină partea considerată ca executată prin acordarea măsurii compensatorii și reduce în mod corespunzător durata restului rămas neexecutat din pedeapsa închisorii. În ceea ce privește însă efectele concrete ale recalculări sus-menționate asupra stării de recidivă, revocării sau nu a liberării condiționate și altele asemenea, instanța supreme constată că acestea nu fac obiectul sesizării de față, motiv pentru care nu se va pronunța asupra lor. |
Notă aprobativă. Într-adevăr, față de evoluția procesului legislativ care a condus la adoptarea Legii nr. 169/2017 și de împrejurarea că legea nu distinge, iar ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, este necesară recalcularea restului de pedeapsă rămas neexecutat în vederea aplicării tratamentului sancționator de la art. 104 alin. (2) coroborat cu art. 43 alin. (1) C.pen. [potrivit dispozițiilor referitoare la compensare în ipoteza cazării în condiții necorespunzătoare (art. 551 din Legea nr. 254/2013)], chiar dacă inculpatul a fost liberat condiționat anterior intrării în vigoare a primei legi; însă această recalculare se face începând cu data 24 iulie 2012. |
[1] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013.
[2] Articolul 551 din Legea nr. 254/2013 a fost introdus prin art. I pct. 3 din Legea nr. 169/2017 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 18 iulie 2017).
Legea nr. 169/2017 prevede la art. V:
,,(1) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Biroul evidență și organizarea muncii din cadrul fiecărei unități va deschide o fișă de evidență pentru fiecare persoană privată de libertate în care vor fi consemnate clădirile în care a fost cazată pe parcursul pedepsei.
(2) Pentru persoanele private de libertate care au început executarea pedepsei înainte de 24 iulie 2012 fișa prevăzută la alin. (1) va cuprinde numai informațiile relevante ulterioare acestei date.
[…]”.
Potrivit art. VI alin. (2) din Legea nr. 169/2017, prevederile acestei legi se aplică în mod corespunzător persoanei condamnate aflate temporar, la solicitarea organelor judiciare, în centrele de reținere și arestare preventivă potrivit art. 45 alin. (6) din Legea nr. 254/2013 și persoanei private de libertate care a executat, în condițiile art. 551 alin. (2) din Legea nr. 254/2013, pedepse și/sau măsuri privative de libertate în centre de reținere și arestare preventivă, în situația în care față de aceasta se dispune o pedeapsă privativă de libertate și nu a fost despăgubită pentru condiții necorespunzătoare de detenție prin hotărâri definitive ale instanțelor naționale sau ale Curții Europene a Drepturilor Omului, pentru această perioadă.