Daniela PEICU*

Prim-procuror adjunct – Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea

ABSTRACT

In the doctrine and judicial practice there are controversies regarding the judicial classification of the act of giving bribery in the hypothesis in which the bribe offer made, in the same circumstance, aims at many public clerks.

In the survey, the author concludes that it is imposed the retaining of a simple offence of giving bribery, taking into consideration that it was affected a social value – work relations –, there is a time and place unity, and the briber had the representation of a sole corruption action.

Key words: money, concurrence of offences, benefits, continued offence, main passive subject, secondary passive subjects, natural unity of offence.

Introducere. Unele hotărâri recente ale instanțelor de judecată aduc în discuție o temă care a suscitat controverse și în literatura de specialitate, respectiv care este încadrarea juridică a faptei de dare de mită în ipoteza în care oferta de mită făcută, în aceeași împrejurare, vizează mai mulți funcționari publici.

1. Prezentare. În jurisprudență, infracțiunea de dare de mită, săvârșită în condițiile sus-menționate, a fost considerată ca fiind continuată, conform art. 35 alin. (1) din noul Cod penal (în continuare C.pen.), prin schimbarea încadrării juridice din concursul de infracțiuni reținut în actul de sesizare.

Datele spețelor se prezintă astfel:

A. Inculpatul a oferit bani și alte foloase materiale agenților de poliție cu atribuții în verificarea respectării Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite[1], republicată, în scopul de a-i determina pe aceștia să nu dispună sancționarea sa contravențională, deși fusese surprins în timp ce comercializa pe piață produse fără documente de proveniență.

Prin rechizitoriul parchetului, în sarcina inculpatului au fost reținute două infracțiuni de dare de mită aflate în concurs real.

Tribunalul Vrancea, prin Sentința penală nr. 74/2017, a apreciat ca legală reținerea infracțiunii continuate de dare de mită (respectiv luare de mită în formă continuată – fiind trimiși în judecată și agenții de poliție, care au primit foloasele oferite).

În prezent, cauza se află pe rolul Curții de Apel Galați, ca urmare a declarării apelului de către parchet și inculpați.

B. Inculpatul, conducător auto, surprins în trafic în timp ce conducea autoturismul neînmatriculat și fără permis de conducere, a oferit agenților de poliție sume de bani în euro, pentru a-i determina pe aceștia să nu efectueze cercetări penale pentru infracțiunile constatate.

Prin rechizitoriul parchetului, în sarcina inculpatului au fost reținute două infracțiuni de dare de mită în concurs real.

Prin Sentința penală nr. 1100/2006, pronunțată în dosarul nr. 888/110/2016, Tribunalul Bacău a dispus schimbarea încadrării juridice, conform art. 386 din noul Cod de procedură penală, reținând infracțiunea continuată de dare de mită prevăzută în art. 290 alin. (1) C.pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din același cod.

Curtea de Apel Bacău, prin Decizia penală nr. 1100/2016, a admis apelul parchetului pentru alte considerente și a menținut sentința penală apelată în sensul încadrării juridice de mai sus.

2. Analiză. Problematica spețelor prezentate pune în discuție dacă în materia infracțiunii de dare de mită există un singur subiect pasiv principal, respectiv statul, și „n” subiecți pasivi secundari, și anume funcționarii publici asupra cărora se exercită actele de corupere.

Așa cum am menționat mai sus, în cursul cercetării judecătorești infracțiunea de dare de mită a fost considerată de instanțele de judecată ca având forma continuată, conform art. 35 alin. (1) C.pen.

Aceasta este soluția legală prin prisma lit. b) a art. 238 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal[2], cu modificările și completările ulterioare, conform căreia ,,condiția unității subiectului pasiv se consideră îndeplinită și atunci când infracțiunea a adus atingere unor subiecți pasivi secundari diferiți, dar subiectul pasiv principal este unic” (sublinierea noastră – D. Peicu).

În literatura de specialitate a fost exprimat punctul de vedere potrivit căruia se va reține comiterea unei singure infracțiuni de dare de mită (unitate naturală de infracțiune) în ipoteza în care oferta de mită vizează două sau mai multe persoane, cât timp se realizează printr-un act unic, ce vatămă interesele unei singure instituții în cadrul căreia funcționarii publici se află în exercitarea atribuțiilor de serviciu, iar mituitorul a avut reprezentarea unei singure acțiuni de corupție activă[3].

Opinie. În ceea ce ne privește, în acord cu alți autori[4], apreciem că este legală reținerea unei infracțiuni simple de dare de mită, având în vedere că   s-a adus atingere unei singure valori sociale – relațiile de serviciu –, există unitate de timp și loc, iar mituitorul a avut reprezentarea unei singure acțiuni de corupție.

NOTA REDACȚIEI

1. Fapta de dare de mită nu are subiect pasiv secundar, ci numai subiect pasiv special, și anume statul, acesta fiind titularul intereselor publice apărate prin incriminarea acestei fapte, și nu alte persoane fizice sau juridice[5].

De altfel, funcționarii mituiți nici nu pot fi considerați subiecți pasivi, ci făptuitori ai infracțiunii corelative de luare de mită[6].

Ca atare, orice discuție privitoare la unicitatea subiectului pasiv și la desprinderea unei soluții legale din dispozițiile lit. b) a art. 238 din Legea nr. 187/2012 este superfluă.

2. Cu privire la infracțiunea continuată, Curtea Constituțională a României a statuat recent că sintagma „și împotriva aceluiași subiect pasiv” din cuprinsul dispozițiilor art. 35 alin. (1) C.pen.[7] este neconstituțională, întrucât aceasta, impunând condiția unității subiectului pasiv în cazul infracțiunii continuate, creează o diferență de tratament juridic în cadrul aceleiași categorii de făptuitori, fără a exista vreo justificare obiectivă și rezonabilă, ceea ce atrage încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituția României, republicată, cu privire la egalitatea cetățenilor în fața legii, fără privilegii și fără discriminări[8].

Prin urmare, se poate reține infracțiunea continuată și în ipoteza în care există mai mulți subiecți pasivi, principali sau/și secundari.

3. În spețele sus-menționate, infracțiunea de dare de mită nu poate îmbrăca decât forma simplă, forma continuată nefiind posibilă, întrucât nu au fost comise două sau mai multe acțiuni de corupție, așa cum se prevede în art. art. 35 alin. (1) C.pen., ci doar una singură.

Nu poate fi reținut nici concursul real/ideal de infracțiuni, deoarece actul comis de inculpat alcătuiește în mod natural o singură activitate infracțională și, ca atare, reprezintă o unitate naturală de infracțiune, sub forma infracțiunii simple. Tot astfel, sintagma ,,în aceeași împrejurare” este aceea care reunește acțiunile săvârșite (dacă sunt mai multe, în situația de față nefiind cazul) într-o unitate naturală de infracțiune, sub forma infracțiunii simple[9].

4. Este posibilă și infracțiunea continuată de dare de mită, dar numai în ipoteza în care făptuitorul, în realizarea aceleiași rezoluții, la diferite intervale de timp, corupe diferiți funcționari publici.

* e-mail: pt_vrancea@mpublic.ro.

[1] Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 18 februarie 2014.

[2] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012.

[3] G. Bodoroncea, Comentariu, în ,,Codul penal. Comentariu pe articole”, de G. Bodoroncea ș.a., Editura C.H. Beck, București, 2014, p. 633-634.

[4] V. Dobrinoiu, N. Neagu, Drept penal. Partea specială, Editura Universul Juridic, București, 2014, p. 495-496.

[5] Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal. Partea specială conform noului Cod penal, ediția 2, revizuită și adăugită, Editura C.H. Beck, București, 2015, p. 352.

[6] Idem, p. 355.

[7] ,,Art. 35. Unitatea infracțiunii continuate și a celei complexe

(1) Infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții și împotriva aceluiași subiect pasiv, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni (sublinierea noastră – Gh. Ivan).

[…]”

[8] Dec. nr. 368/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 17 iulie 2017.

[9] A se vedea, pe larg, Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal. Partea generală conform noului Cod penal, ediția 2, revizuită și adăugită, Editura C.H. Beck, București, 2015, p. 99-100. În același sens, cu privire la infracțiunea de proxenetism, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Dec. nr. 20/2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 17 noiembrie 2016 [În cazul în care infracțiunea de proxenetism, în varianta înlesnirii practicării prostituției, se săvârșește asupra a două sau mai multor persoane vătămate majore și minore, în ,,aceeași împrejurare”, se va reține o singură infracțiune de proxenetism prevăzută în art. 213 alin. (1) și (3) C.pen., în formă simplă; ori de câte ori infracțiunea de proxenetism, în varianta înlesnirii practicării prostituției, se săvârșește asupra a două sau mai multor persoane vătămate majore și/sau minore, fără legătură între ele, se va reține un concurs de infracțiuni prevăzut în art. 213 alin. (1), art. 213 alin. (3) sau art. 213 alin. (1) și (3) C.pen., după caz, cu reținerea dispozițiilor art. 38 alin. (1) C.pen.].