Stil de redactare

Stil de redactare

Redacția încurajează și susține exprimarea personalității autorilor în materialele trimise spre publicare. Fără a ne propune să înfrângem stilul personal impunem colaboratorilor respectarea rigorilor specifice publicațiilor de înaltă ținută științifică. Modul de exprimare folosit de autor trebuie să fie caracterizat prin claritate, concizie, precizie. Eventualele opinii critice abordate trebuie să fie bine argumentate, imparțiale și echilibrate.

  • La redactarea materialelor este obligatorie respectarea normelor ortografice ale limbii române, impuse de Academia Română.
  • În text și în notele de subsol nu sunt permise prescurtări, precum: prev.; disp.; H.G.; O.G.; O.U.G.; D.-L.; D.; L. etc., ci se scrie denumirea completă, adică: prevăzută, dispozițiile, Hotărârea Guvernului nr.; Ordonanța Guvernului nr.; Ordonanța de urgență a Guvernului nr.; Decretul-Lege nr.; Legea nr. etc.
  • Atât în text, cât și în note se admit prescurtări doar pentru: articol (art.); paragraf (paragr.); alineat (alin.); următorii (urm.), iar în notele de subsol se scriu prescurtat doar pagina sau paginile (p.); tomul (t.); volumul (vol.).
  • În text și în notele de subsol se scriu prescurtat numai unele din denumirile codurilor, și anume: C.civ.; C.pr.civ.; C.pen.; C.pr.pen.; C.fisc.; C.pr.fisc.; C.com. Nu se prescurtează, ci se scriu complet: Codul familiei; Codul muncii; Codul silvic; Codul vamal etc.
  • Indicarea oricăror acte normative se face numai prin numărul și anul apariției, fără a se indica și ziua și luna adoptării.
  • Denumirile oricăror instituții (persoane juridice) române (de pildă: Ministerul Public, Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii) se scriu în întregime, fiind interzise prescurtările. Prin excepție, se pot prescurta: O.N.U., U.E., N.A.T.O., O.E.C.D. etc.
  • Numai în cuprinsul notelor de subsol, următoarele categorii de instanțe ori hotărâri se scriu exclusiv prescurtat, ca de pildă: Trib. București (Tribunalul București); Jud. Brașov (Judecătoria Brașov); C. Ap. Cluj (Curtea de Apel Cluj); S. civ.; S. pen.; S. com.; S. de cont. adm. (Secția civilă, penală, comercială, de contencios administrativ); Dec. (decizia); Sent. (sentința); Înch. (încheierea). Este interzisă prescurtarea denumirii următoarelor instanțe de judecată: Curtea Constituțională, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Supremă de Justiție, Tribunalul Suprem. Citările se fac, spre exemplu, astfel: Curtea Constituțională, Dec. nr. 312/2004; Înalta Curte de Casație și Justiție, S. civ., Dec. nr. 312/2004 etc.
  • În notele de subsol prenumele autorilor se scrie numai cu inițiala (inițialele), iar numele acestora se scrie complet, dar niciodată cursiv/italic, subliniat ori cu majuscule, cu excepția primei litere. De pildă: M. Eliescu, V. Dongoroz, C. Stătescu, C. Bîrsan, I. T. Ștefănescu, C.-L. Popescu.
  • Dacă sunt doi-patru autori ai unei lucrări, se trec toți, despărțiți prin virgulă (iar nu prin conjuncția și). De pildă: C. Stătescu, C. Bîrsan; S. Ghimpu, I. T. Ștefănescu, Ș. Beligrădeanu, Gh. Mohanu.
  • Dacă sunt mai mult de patru coautori, se scrie, după caz, numai numele primului și în continuare ș.a. ori (dacă există) numele autorului coordonator.
  • Toate publicațiile se culeg cu titlul integral și între ghilimele, fiind interzisă orice prescurtare. De pildă: „Pandectele române” nr. 3/2005, p. …; „Curierul judiciar” nr. 6/1985, p. ….
  • Publicațiile oficiale ale statului român, ale altor state și ale Uniunii Europene se culeg cu titlu integral, în conformitate cu modul în care aceste publicații își scriu ele însele titlul, astfel: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 17 februarie 2005; Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 15 din 20 ianuarie 2009.
  • Denumirile editurilor române ori străine se scriu complet, nu prescurtat.
  • Modul de citare al volumelor (cărților) este următorul: inițiala prenumelui și numele, titlul exact și complet (scris cursiv/italic), denumirea editurii, localitatea de apariție, anul, pagina. De pildă, V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, vol. I, Editura Humanitas, București, 2004, p. 189.
  • În cazul volumelor scrise de mai mulți autori și în care la fiecare capitol este nominalizat autorul citarea se face astfel: C. Stătescu, Fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu, ca izvor de obligații, în ,,Drept civil. Teoria generală a obligațiilor”, de C. Stătescu, C. Bîrsan, Editura All Beck, București, 1999, p. 121 și urm.; I. Oancea, Fapta  prevăzută de legea penală (Noțiunea de infracțiune), în ,,Explicații teoretice ale Codului penal român. Partea generală”, de V. Dongoroz ș.a., vol. I, Editura Academiei, București, 1969, p. 124-127; G. Antoniu, Trăsăturile esențiale ale infracțiunii (Dispoziții generale), în ,,Explicațiile noului Cod penal, Vol. I. Articolele 1-52”, de G. Antoniu, T. Toader (coordonatori) ș.a., Editura Universul Juridic, București, 2015, p. 160-162.
  • Dacă titlul este într-o limbă străină se scrie în această limbă. Exemplu: M. Delmas-Marty, Procedure penali dʼEuropa, Seconda edizione italiana a cura di Mario Chiavario, CEDAM, Milano, 2001, p. 219-220.
  • Toate lucrările și jurisprudența citate se indică numai în notele de subsol. Nu sunt admise materiale (studii, articole etc.) cu bibliografia și jurisprudența trecute la sfârșitul acestora.
  • Notele de subsol se numerotează în continuare, nu se reia numărătoarea pe fiecare pagină.
  • Deciziile și culegerile de decizii ale fostului Tribunal Suprem, ale fostei Curți Supreme de Justiție și ale actualei Înalte Curți de Casație și Justiție se citează astfel:
    • Culegere de decizii. De pildă: Culegere de decizii 1985, p. 27;
    • După 1990 se scrie Buletinul jurisprudenței 1998, p. 27.
    • Tribunalul Suprem, S. civ., Dec. nr. 772/1985, în Culegere de decizii 1985, p. 103; Curtea Supremă de Justiție, S. civ., Dec. nr. 714/1999, în Buletinul jurisprudenței 1999, p. 105;
    • Înalta Curte de Casație și Justiție, S. pen., Dec. nr. 6100/2003, în Buletinul jurisprudenței 2003, p. 735.

Căutare