ABSTRACT

Disciplinary offense provided for by art. 99 lit. t) of the Law no. 303/2004 regarding the status of judges and prosecutors (unmodified): “exercising the position in bad faith or gross negligence, if the act does not meet the constitutive elements of an offence. The disciplinary sanction does not remove the criminal responsibility”.

„Art. 99¹ (1) There exists bad faith when the judge or prosecutor knowingly violates the rules of material or procedural law, pursuing or accepting the injury of a person.

(2) There is serious negligence when the judge or prosecutor negligently disregards, in a serious, undoubted and inexcusable way, the rules of material or procedural law”[1].

Knowingly violating the procedural provisions that regulate the term in which the proposal to extend the preventive measure of pre-trial detention is formulated includes in the constitutive content of the disciplinary offense provided for by art. 99 lit. t) of the Law no. 303/2004 regarding the status of judges and prosecutors (unmodified).

Key words: disciplinary liability of judges and prosecutors, violation of procedural law provisions.

Speța analizată aduce în discuție răspunderea disciplinară a procurorilor pentru încălcarea normelor de drept procesual[2].

Secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a fost investită de Inspecția Judiciară cu judecarea acțiunii disciplinare promovate împotriva unui procuror în sarcina căruia s-a reținut că nu a respectat termenul de 5 zile, prevăzut de art. 235 alin. (1) Cod procedură penală (în continuarea C.pr.pen.), pentru formularea propunerii de prelungire a arestării preventive a unui inculpat cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de omor, prevăzută de art. 188 alin. (1) Cod penal (în continuare C.pen.) raportat la art. 199 alin. (1) C.pen. Consecința nerespectării acestui termen a constat în decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului întocmit peste termen, conform prevederilor art. 268 alin. (1) C.pr.pen.

Judecând cauza, Secția a reținut următoarele aspecte privind situația de fapt și de drept:

I. Situația de fapt:

Dosarul, având ca obiect săvârșirea unei infracțiuni de omor, prevăzute de art. 188 alin. (1) C.pen. raportat la art. 199 alin. (1) C.pen., i-a fost repartizat procurorului spre soluționare, la data de 3 februarie 2022.

Prin ordonanța din de 3 februarie 2022, procurorul a dispus începerea urmăririi penale „in rem” pentru săvârșirea infracțiunii de omor prevăzute de art. 188 alin. (1) C.pen. raportat la art. 199 alin. (1) C.pen. și, prin ordonanța cu același număr, a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de autorul infracțiunii de omor.

La data de 4 februarie 2022, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, iar prin ordonanța din data de 04.02.2022, orele 02,00, s-a luat măsura reținerii inculpatului pe o durată de 24 de ore, începând de la data de 04.02.2022, ora 02,30, până la data de 05.02.2022, ora 02,30.

La data de 04.02.2022, procurorul a formulat propunerea de luare a măsurii arestării preventive față de inculpat pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 05.02.2022, până la data de 06.03.2022.

Prin încheierea din 04.02.2022, tribunalul a admis propunerea formulată de parchet privind arestarea preventivă a inculpatului, fiind emis mandatul de arestare preventivă pe o perioadă de 30 de zile, de la 04.02.2022 până la 05.03.2022inclusiv.

La 24.02.2022, procurorul a solicitat tribunalului prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 06.03.2022, până la data de 04.04.2022 inclusiv, motivat de faptul că la dosar nu a fost depusraportul medico-legal privind necropsia cadavrului victimei, act esențial în ceea ce privește natura infracțiunii pentru care inculpatul era urmărit penal.

Prin încheierea din 28.02.2022, tribunalul a admis propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, de la 06.03.2022 până la 04.04.2022 inclusiv.

La data de 1.04.2022, procurorul a solicitat tribunalului prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 04.04.2022, până la data de 03.05.2022 inclusiv.

Prin încheierea din 04.04.2022, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat decăderea procurorului din exercițiul dreptului de a propune prelungirea duratei arestului preventiv al inculpatului, precum și nulitatea absolută a referatului din data de 01.04.2022, înregistrat pe rolul tribunalului la data de 04.04.2022, invocând Decizia nr. 336/30.04.2015 a Curții Constituționale referitoare la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 235 alin. (1) C.pr.pen.

S-a constatat că măsura arestului preventiv luată față de inculpat avea să înceteze de drept la data de 05.04.2022, ora 00,00.

La data de 04.04.2022, ulterior respingerii propunerii de prelungire a măsurii arestului preventiv, procurorul a dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar față de inculpat.

II. Situația de drept:

În aprecierea laturii obiective a abaterii disciplinare, constând în nerespectarea normei de procedură, Secția s-a raportat la Decizia nr. 336/2015[3] a Curții Constituționale care a vizat interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 235 alin. (1) C.pr.pen. referitoare la calificarea termenului de 5 zile ca fiind un termen de recomandare, și nu unul imperativ. În considerentele acestei decizii s-a reținut că: «rațiunea termenului de depunere a propunerii de prelungire a duratei arestării preventive este aceea de a asigura respectarea dreptului fundamental la apărare al inculpatului arestat și de a elimina arbitrariul cât privește dispunerea prelungirii măsurii privative de libertate, Curtea constată că acest termen are natura juridică a unui termen peremptoriu. … Curtea reține că nerespectarea termenului de depunere a propunerii de prelungire a arestării preventive la judecătorul de drepturi și libertăți „cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive” este de natură să cauzeze o vătămare procesuală, concretizată în încălcarea dreptului fundamental la apărare al inculpatului arestat, așa încât sunt incidente normele procesual penale ale art.268 alin.(1) din Codul de procedură penală, sancțiunea pentru nerespectarea acestui termen fiind decăderea procurorului din exercițiul dreptului de a depune propunerea de prelungire a duratei arestului preventiv și nulitatea absolută a actului făcut peste termen».

Totodată, Secția a reținut și că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 20/2017[4], a admis recursul în interesul legii și a statuat că: „Termenul de 5 zile prevăzut de art. 235 alin. (1) din Codul de procedură penală se calculează potrivit art. 269 alin. (1), (2) și (4) din Codul de procedură penală”.

Măsura preventivă a arestării preventive expira la data de 5.05.2022, ora 00,00, iar propunerea prelungirii măsurii preventive trebuia formulată la data de 29.03.2022, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive. Or, procurorul a întocmit referatul cu propunerea de prelungire a măsurii preventive abia la data de 01.04.2022, dată la care dosarul cauzei a fost înaintat și înregistrat la tribunal.

Sub aspectul laturii subiective, Secția a reținut că, față de caracterul imperativ al normei de drept procedural, forma de vinovăție cu care a fost săvârșită fapta este aceea a gravei neglijențe, deoarece, din probele administrate în cercetarea disciplinară, nu se poate reține o împrejurare care să justifice încălcarea de către un procuror a dispoziției legale.

Procurorul s-a apărat în sensul că volumul mare de activitate, problemele medicale pe care le-a avut și faptul că s-a aflat în concediu de odihnă i-au creat o stare de confuzie cu privire la numărul dosarelor în care erau dispuse măsuri preventive și data la care acestea expirau.

Secția a apreciat că aspectele invocate de procuror nu pot fi de natură să justifice conduita sa.

Referitor la urmarea produsă prin săvârșirea faptei, Secția a reținut că aceasta constă într-un prejudiciu de imagine, credibilitate și reputație a actului de justiției, întrucât încălcarea de către procuror a normelor procesual penale a fost de natură să inducă ideea unei funcționări deficitare a sistemului judiciar.

La individualizarea sancțiunii aplicate, Secția a avut în vedere, pe de o parte, că procurorul are o vechime în funcție de 24 ani, iar pe parcursul carierei activitatea sa a fost apreciată cu calificativul ”foarte bine”, iar pe de altă parte, că, în perioada reținută, s-a confruntat cu probleme de sănătate.

În atare condiții, în temeiul art. 100 lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (nemodificată), procurorului i-a fost aplicată sancțiunea constând în „avertisment”. Horărârea a rămas definitivă prin nerecurare.

[1] În prezent, abaterea disciplinară este prevăzută de dispozițiile art. 271 alin. (1) lit. s) („exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență”) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022.

Art. 272 (1) Există rea-credință atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu știință normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.

(2) Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

(3) În scopul determinării cazurilor în care se nesocotesc din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual se vor lua în considerare gradul de claritate și precizie a normelor încălcate, noutatea și dificultatea problemei de drept prin raportare la jurisprudența și doctrina în materie, gravitatea nerespectării, precum și alte circumstanțe profesionale obiective.

[2] Hotărârea nr. 6P din 22 iunie 2023, pronunțată de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, nepublicată.

[3] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 19 mai 2015.

[4] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din 17 noiembrie 2017.