LEGEA NR. 58/2024 PENTRU COMPLETAREA LEGII NR. 143/2000 PRIVIND PREVENIREA ȘI COMBATEREA TRAFICULUI ȘI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI, PENTRU MODIFICAREA LEGII NR. 194/2011 PRIVIND COMBATEREA OPERAȚIUNILOR CU PRODUSE SUSCEPTIBILE DE A AVEA EFECTE PSIHOACTIVE, ALTELE DECÂT CELE PREVĂZUTE DE ACTE NORMATIVE ÎN VIGOARE, PRECUM ȘI PENTRU COMPLETAREA ART. 91 ALIN. (3) DIN LEGEA NR. 286/2009 PRIVIND CODUL PENAL[1]

Articolul I

După articolul 15 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou articol, art. 15¹, cu următorul cuprins:

Articolul 15¹ Nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (2).

Articolul II Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 26 februarie 2014, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 16, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 16 (1) Fapta persoanei care, fără a deține autorizație eliberată în condițiile prezentei legi, efectuează fără drept operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

2. Articolul 17 se modifică și va avea următorul cuprins:

3. Articolul 17 Fapta persoanei care, cu intenție, efectuează fără drept operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, pretinzând sau disimulând că acestea sunt produse autorizate potrivit legii sau a căror comercializare este permisă de lege, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

Articolul III La articolul 91 alineatul (3) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare, după litera c) se introduce o nouă literă, lit. d), cu următorul cuprins:

d) în cazul în care legea specială o prevede în mod expres.

LEGEA NR. 69/2024 PENTRU RATIFICAREA CONVENȚIEI NR. 190/2019 PRIVIND ELIMINAREA VIOLENȚEI ȘI A HĂRȚUIRII ÎN LUMEA MUNCII, ADOPTATĂ LA CEA DE-A 108-A SESIUNE A CONFERINȚEI INTERNAȚIONALE A MUNCII A ORGANIZAȚIEI INTERNAȚIONALE A MUNCII, LA GENEVA LA 21 IUNIE 2019[2]

DOMENIU DE APLICARE

Articolul 2

1. Prezenta convenție protejează lucrătorii și alte persoane din lumea muncii, inclusiv angajații, astfel cum sunt definiți de legislația și practica națională, precum și persoanele care lucrează, indiferent de statutul lor contractual, persoanele aflate în perioada de formare, inclusiv stagiarii și ucenicii, lucrătorii cărora le-a încetat raportul de muncă, voluntarii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și persoanele care au depus cereri pentru ocuparea unui loc de muncă, precum și persoanele care exercită autoritatea, îndatoririle sau responsabilitățile unui angajator.

2. Prezenta convenție se aplică tuturor sectoarelor, fie ele private sau publice, atât în economia formală, cât și în cea informală, în zonele urbane, precum și în zonele rurale.

Articolul 4

1. Fiecare stat membru care ratifică prezenta convenție va respecta, va promova și va asigura exercitarea dreptului fiecărei persoane la o lume a muncii lipsită de violență și hărțuire.

2. Fiecare stat membru va adopta, în conformitate cu legislația și circumstanțele naționale și în consultare cu organizațiile patronale și sindicale reprezentative, o abordare incluzivă, integrată și sensibilă la dimensiunea de gen pentru prevenirea și eliminarea violenței și hărțuirii în lumea muncii. O astfel de abordare ar trebui să ia în considerare violența și hărțuirea care implică părți terțe, acolo unde este cazul, și va include:

(a) interzicerea prin lege a violenței și hărțuirii;

(b) asigurarea faptului că politicile relevante abordează violența și hărțuirea;

(c) adoptarea unei strategii cuprinzătoare în vederea implementării măsurilor pentru prevenirea și combaterea violenței și hărțuirii;

(d) stabilirea sau consolidarea mecanismelor de aplicare și monitorizare;

(e) asigurarea accesului la căile de atac și a sprijinului pentru victime;

(f) stabilirea de sancțiuni;

(g) dezvoltarea de instrumente, îndrumări, educație și formare și creșterea nivelului de conștientizare, în forme accesibile, după caz; și

(h) asigurarea unor mijloace eficiente de inspecție și anchetă a cazurilor de violență și hărțuire, inclusiv prin intermediul inspectoratelor de muncă sau al altor organisme competente.

LEGEA NR. 50/2024 PRIVIND STABILIREA UNOR MĂSURI PENTRU APLICAREA REGULAMENTULUI (UE) 2022/2.065 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI DIN 19 OCTOMBRIE 2022 PRIVIND O PIAȚĂ UNICĂ PENTRU SERVICIILE DIGITALE ȘI DE MODIFICARE A DIRECTIVEI 2000/31/CE (REGULAMENTUL PRIVIND SERVICIILE DIGITALE), PRECUM ȘI PENTRU MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA LEGII NR. 365/2002 PRIVIND COMERȚUL ELECTRONIC[3]

Articolul 1 Prezenta lege are ca obiect:

a) desemnarea coordonatorului serviciilor digitale, conform art. 49 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2022/2.065 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 octombrie 2022 privind o piață unică pentru serviciile digitale și de modificare a Directivei 2000/31/CE (Regulamentul privind serviciile digitale), denumit în continuare Regulamentul;

b) stabilirea regimului sancționator aplicabil în cazul nerespectării obligațiilor stabilite prin Regulament, conform art. 52 al acestuia, sau prin prezenta lege;

c) stabilirea altor măsuri necesare pentru aplicarea adecvată a Regulamentului.

Articolul 14

ANCOM este desemnată drept coordonator al serviciilor digitale, în sensul art. 49 alin. (2) din Regulament, cu respectarea art. 50 alin. (1) teza a doua din Regulament.

Articolul 18

(1) ANCOM are competența de a supraveghea și asigura respectarea Regulamentului de către furnizorii de servicii intermediare din România.

(2) Prevederile alin. (1) nu aduc atingere competențelor stabilite în legislația în vigoare ce privește aplicarea art. 2 alin. (4) din Regulament.

(3) ANCOM nu se pronunță cu privire la calificarea unui conținut ca fiind ilegal și care este existent în mediul online în calitatea sa de coordonator al serviciilor digitale.

(4) ANCOM se pronunță cu privire la calificarea unui conținut ca fiind ilegal și care este existent în mediul online doar atunci când are și calitatea de autoritate relevantă.

Articolul 28

(1) În cazuri excepționale și doar în baza deciziei ANCOM și a autorizării judiciare date prin încheiere de către președintele Curții de Apel București sau de către un judecător delegat de către acesta, ANCOM poate efectua inspecții, în exercitarea competențelor sale de investigare, conform prevederilor art. 51 alin. (1) lit. b) din Regulament, în orice incinte pe care le folosesc furnizorii de servicii intermediare sau persoanele care acționează în scopuri legate de activitatea comercială, economică, meșteșugărească sau profesională a acestora, atunci când este necesară examinarea sistemului informatic sau obținerea unor copii ale sistemelor algoritmice utilizate.

(2) Personalul de control al ANCOM, împuternicit prin decizia ANCOM să efectueze o inspecție conform prevederilor alin. (1), are dreptul:

a) de a intra în orice sediu, pe orice teren și în orice mijloc de transport al persoanei supuse inspecției;

b) de a examina registrele și alte documente legate de prestarea serviciului în cauză, indiferent de suportul pe care sunt stocate;

c) de a ridica sau de a obține, în orice format, copii sau extrase din astfel de registre sau alte evidențe;

d) de a solicita persoanei supuse inspecției să ofere acces și explicații cu privire la organizarea, funcționarea, sistemul informatic în întregul ansamblu și în detaliu, incluzând, dar fără a se limita la, arhitectura hardware și software, module, metode, funcții, algoritmi, baze de date, tipuri de fișiere, metode de comunicație, protocoale, cod sursă, documentație tehnică, tratarea datelor și practicile sale comerciale și să înregistreze sau să documenteze explicațiile oferite;

e) de a sigila orice incinte utilizate în scopuri legate de activitatea comercială, economică, meșteșugărească sau profesională a persoanei supuse inspecției, precum și registrele sau alte documente, pe perioada și în măsura în care este necesar pentru inspecție;

f) de a solicita oricărui reprezentant sau membru al personalului persoanei supuse inspecției explicații cu privire la faptele sau documentele legate de obiectul și scopul inspecției și să înregistreze răspunsurile;

g) de a adresa întrebări oricărui astfel de reprezentant sau membru al personalului cu privire la obiectul și scopul inspecției și să înregistreze răspunsurile.

(3) O copie certificată a deciziei ANCOM și a autorizației judiciare emise cu respectarea prevederilor alin. (1) se comunică obligatoriu persoanei supuse inspecției înainte de începerea acesteia, de către personalul de control al ANCOM împuternicit prin decizia prevăzută la alin. (1), în termen de cel mult 48 de ore de la data primirii de către ANCOM a autorizației judiciare.

(4) Decizia ANCOM prevăzută la alin. (1) poate fi atacată în contencios administrativ la Curtea de Apel București, Secția contencios administrativ și fiscal, prin derogare de la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, fără parcurgerea procedurii prealabile prevăzute și indică obiectul și scopul inspecției, stabilește data la care începe și arată sancțiunile prevăzute la art. 32 alin. (1) pct. 54 și art. 44 alin. (1) lit. c), precum și dreptul de a ataca decizia ANCOM în contencios administrativ la Curtea de Apel București, Secția contencios administrativ și fiscal, fără parcurgerea procedurii prealabile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Hotărârea Curții de apel este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare. Instanțele vor soluționa cauza de urgență și cu precădere.

(5) Cererea de autorizare judiciară prevăzută la alin. (1) se judecă în camera de consiliu, fără citarea părților. Judecătorul se pronunță asupra cererii de autorizare în termen de cel mult 48 de ore de la data înregistrării cererii. Încheierea se motivează și se comunică ANCOM în termen de cel mult 48 de ore de la pronunțare.

(6) Cererea de autorizare trebuie să cuprindă toate informațiile de natură să justifice inspecția, iar judecătorul sesizat este ținut să verifice dacă cererea este întemeiată.

(7) Oricare ar fi împrejurările, inspecția se desfășoară între orele 8.00 și 18.00 și trebuie efectuată în prezența persoanei la care se efectuează inspecția sau a reprezentantului său. Inspecția poate continua și după ora 18.00 numai cu acordul persoanei la care se efectuează inspecția sau a reprezentantului său.

(8) Inventarele și aplicarea sigiliilor se fac conform dispozițiilor Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.

(9) Încheierea prevăzută la alin. (1) poate fi atacată cu contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 72 de ore. Pentru ANCOM, termenul în care poate fi atacată încheierea curge de la momentul comunicării acesteia, potrivit prevederilor alin. (4) teza a II-a. În ceea ce privește persoana supusă inspecției, termenul în care poate fi atacată încheierea curge de la momentul comunicării acesteia, potrivit prevederilor alin. (3). Contestația nu este suspensivă de executare.

Capitolul VI Regimul sancționator

Articolul 32 (1) Constituie contravenții, în măsura în care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii penale infracțiuni, faptele menționate la pct. 1-54.

Articolul 34

(1) Prin derogare de la dispozițiile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, contravențiile prevăzute la art. 32 alin. (1) se sancționează astfel:

a) contravențiile prevăzute la art. 32 alin. (1) pct. 1-53 se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la maximum 6% din cifra de afaceri anuală la nivel mondial înregistrată în exercițiul financiar precedent de furnizorul de servicii intermediare;

b) contravenția prevăzută la art. 32 alin. (1) pct. 54 se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la maximum 1% din venitul anual sau din cifra de afaceri anuală la nivel mondial înregistrată în exercițiul financiar precedent de furnizorul de servicii intermediare sau de persoana în cauză.

(2) În cazul furnizorilor de servicii intermediare care au săvârșit una sau mai multe dintre contravențiile prevăzute la art. 32 alin. (1) pct. 1-54 în anul în care și-au început activitatea, cuantumul amenzii este cuprins între 5.000 lei și 100.000 lei.

(3) În vederea dovedirii celor constatate prin procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii, personalul de control al ANCOM poate utiliza inclusiv material probator rezultat ca urmare a unei expertize.

LEGEA NR. 120/2024 PRIVIND STABILIREA CADRULUI INSTITUȚIONAL ȘI A UNOR MĂSURI PENTRU PUNEREA ÎN APLICARE A MANAGEMENTULUI GAZELOR FLUORURATE CU EFECT DE SERĂ[4]

Articolul 7

Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă următoarele fapte:

a) nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 de către operatorii de echipamente care conțin gaze fluorurate cu efect de seră;

b) nerespectarea de către operatorii economici a obligației prevăzute la art. 11 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 de a comercializa gazele fluorurate cu efect de seră doar către întreprinderi care dețin certificate corespunzătoare, în conformitate cu art. 10 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014, sau doar către întreprinderi care au drept angajați persoane care dețin un certificat de formare profesională în conformitate cu art. 10 alin. (2) și (5) din Regulamentul (UE) nr. 517/2014;

c) nerespectarea prevederilor art. 11 alin. (5) din Regulamentul (UE) nr. 517/2014;

d) nerespectarea cerințelor prevăzute la art. 14 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 517/2014 privind introducerea pe piață a echipamentelor de refrigerare, climatizare și pompe de căldură, de către producătorii și importatorii de gaze fluorurate cu efect de seră.

Articolul 8

Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă următoarele fapte:

a) importul ilegal, așa cum este definit la art. 1 alin. (2) lit. a);

b) introducerea pe piață a gazelor fluorurate cu efect de seră și a gazelor prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 517/2014 de către producători sau importatori, în condiții care contravin prevederilor art. 7 alin. (2) din același regulament;

c) introducerea pe piață a produselor și echipamentelor care conțin sau a căror funcționare se bazează pe gaze fluorurate cu efect de seră, de către producătorii și importatorii de gaze fluorurate cu efect de seră, prevăzute în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 517/2014, în condiții care contravin prevederilor art. 11 alin. (1) din același regulament;

d) nerespectarea prevederilor art. 13 din Regulamentul (UE) nr. 517/2014.

Articolul 9

(1) Prin derogare de la dispozițiile art. 61 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 7 și 8, suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana fizică este cuprinsă între 50 lei și 2.500 lei.

(2) Prin derogare de la dispozițiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 286/2009, cu modificările și completările ulterioare, în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 7 și 8, suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică este cuprinsă între 500 lei și 25.000 lei.

(3) Tentativa la infracțiunile prevăzute la art. 7 și 8 se pedepsește.

LEGEA NR. 122/2024 PENTRU INTRODUCEREA, MODIFICAREA SAU COMPLETAREA MENȚIUNII PRIVIND TRANSPUNEREA NORMELOR UNIUNII EUROPENE ÎN CUPRINSUL UNOR ACTE NORMATIVE, PRECUM ȘI PENTRU MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA LEGII NR. 302/2004 PRIVIND COOPERAREA JUDICIARĂ INTERNAȚIONALĂ ÎN MATERIE PENALĂ ȘI A LEGII NR. 135/2010 PRIVIND CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ[5]

Prin Articolul V, Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 27 mai 2019, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 101, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

(4) Persoana reținută poate solicita să fie încunoștințat despre măsura luată un membru de familie ori o altă persoană, pe care o desemnează aceasta. Atât cererea, cât și încunoștințarea se consemnează într-un proces-verbal. Dispozițiile art. 210 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător.

Prin articolul IX, Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1. La articolul 10, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alin. (7), cu următorul cuprins:

(7) Orice neexercitare a dreptului de a fi asistat de un avocat ales pe parcursul procesului penal trebuie să fie voluntară și neechivocă și nu împiedică exercitarea ulterioară, oricând pe parcursul procesului penal, a acestui drept. În cazul neexercitării dreptului de a fi asistat de un avocat ales, suspectul sau inculpatul este informat de către organele judiciare, într-un limbaj simplu și accesibil acestuia, cu privire la conținutul dreptului și la posibilele consecințe ale neexercitării acestuia.

2. La articolul 89, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alin. (1¹)-(1³), cu următorul cuprins:

(1¹) Suspectul sau inculpatul poate să nu își exercite dreptul de a fi asistat de un avocat ales. Neexercitarea acestui drept de către suspect sau inculpat trebuie să fie voluntară și neechivocă, poate fi adusă la cunoștința organului judiciar oral sau în scris și nu împiedică exercitarea ulterioară, oricând pe parcursul procesului penal, a dreptului de a fi asistat de un avocat ales.

(1²) Dacă suspectul sau inculpatul nu își exercită dreptul de a fi asistat de către un avocat ales în condițiile prevăzute la alin. (1¹), organul judiciar îl informează, într-un limbaj simplu și accesibil, asupra conținutului dreptului prevăzut la art. 83 lit. c), asupra posibilelor consecințe ale neexercitării acestuia, precum și asupra posibilității de a-și exercita ulterior, oricând pe parcursul procesului penal, dreptul de a fi asistat de către un avocat ales.

(1³) Decizia suspectului sau a inculpatului privind neexercitarea dreptului de a fi asistat de un avocat, caracterul voluntar și neechivoc al acesteia, precum și informarea prevăzută la alin. (1²) se consemnează în scris de către organul judiciar.

3. La articolul 210, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

(6) În mod excepțional, încunoștințarea poate fi întârziată cel mult 4 ore doar în situația în care, având în vedere circumstanțele specifice ale cauzei, există o necesitate urgentă de a preveni:

a) producerea unor consecințe negative grave pentru viața, libertatea sau integritatea fizică a unei persoane;

b) periclitarea considerabilă a procedurilor penale.

4. La articolul 568, denumirea marginală și alineatele (1) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 568 Menținerea, înlocuirea sau încetarea obligării la tratament medical

(1) Primind comunicarea, instanța de executare sau instanța prevăzută la art. 567 alin. (2) analizează, în situațiile prevăzute la art. 567 alin. (1) lit. a) și b), dacă se impune menținerea tratamentului medical sau dispunerea internării medicale. În cazul în care apreciază că se impune internarea medicală sau în situațiile prevăzute la art. 567 alin. (1) lit. c) și d) dispune efectuarea unei expertize medico-legale cu privire la starea de sănătate a persoanei față de care este luată măsura de siguranță.

(4) După primirea raportului de expertiză medico-legală și a concluziilor medicului de specialitate prevăzut la alin. (2), instanța, în ședință publică, ascultă concluziile procurorului, ale persoanei față de care este luată măsura de siguranță și ale avocatului acesteia, precum și ale expertului și medicului desemnat de aceasta, atunci când consideră necesar, și dispune, după caz, menținerea, încetarea măsurii obligării la tratament medical sau internarea medicală.

LEGEA NR. 123/2024 PENTRU MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA LEGII NR. 272/2004 PRIVIND PROTECȚIA ȘI PROMOVAREA DREPTURILOR COPILULUI[6]

18. La articolul 90, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 90 (1) Părinții copilului sau, după caz, alt reprezentant legal al acestuia, autoritățile publice și organismele private au obligația să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a facilita readaptarea fizică și psihologică și reintegrarea socială a oricărui copil care a fost victima oricărei forme de neglijență, exploatare, înstrăinare părintească sau abuz, de tortură sau pedeapsă ori tratamente crude, inumane sau degradante.

19. Articolul 96 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 96 (1) Orice persoană care, prin natura profesiei sau ocupației sale, lucrează direct cu un copil și are suspiciuni în legătură cu existența unei situații de abuz, de neglijare, de înstrăinare părintească a acestuia este obligată să sesizeze serviciul public de asistență socială sau direcția generală de asistență socială și protecția copilului în a cărei rază teritorială a fost identificat cazul respectiv.

(2) Pentru semnalarea cazurilor de abuz, înstrăinare părintească sau de neglijare a copilului, la nivelul fiecărei direcții generale de asistență socială și protecția copilului se înființează obligatoriu telefonul copilului, al cărui număr va fi adus la cunoștința publicului.

20. Articolul 99 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 99. Pentru verificarea sesizărilor privind cazurile de abuz, înstrăinare părintească sau neglijare a copilului, reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului au drept de acces, în condițiile legii, în sediile persoanelor juridice, precum și la domiciliul persoanelor fizice care au în îngrijire sau asigură protecția unui copil. Pentru efectuarea acestor verificări, precum și pentru prevenirea situațiilor de înstrăinare părintească, organele de poliție au obligația să sprijine reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului.

23. Articolul 102 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 102. În cazul în care abuzul, neglijarea, înstrăinarea părintească, exploatarea și orice formă de violență asupra copilului a fost săvârșită de către persoane care, în baza unui raport juridic de muncă sau de altă natură, asigurau protecția, creșterea, îngrijirea sau educația copilului, angajatorii au obligația să sesizeze de îndată organele de urmărire penală și să dispună îndepărtarea persoanei respective de copiii aflați în grija sa.

LEGEA NR. 118/2024 PENTRU COMPLETAREA ART. 24¹ ALIN. (2) DIN ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI NR. 195/2002 PRIVIND CIRCULAȚIA PE DRUMURILE PUBLICE[7]

ARTICOL UNIC

La articolul 24¹ alineatul (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, după litera g¹) se introduce o nouă literă, lit. g²), cu următorul cuprins:

g²) permisele de conducere eliberate pentru categoria B sunt valabile și pentru motociclete cu transmisie automată cu cilindree maximă de 125 cmc, cu puterea maximă de 11 kW și cu un raport putere/greutate de cel mult 0,1 kW/kg, categoria A1, cu condiția ca deținătorii permiselor să aibă vârsta de minimum 24 de ani împliniți, o experiență de cel puțin 2 ani de conducere pentru categoria de vehicule B și fac dovada, printr-o adeverință, că au absolvit un curs de pregătire practică de minimum 10 ore în acest sens în cadrul unei unități autorizate de pregătire a conducătorilor de vehicule. Adeverința obținută se înscrie în Registrul național al cursanților gestionat de către Autoritatea Rutieră Română, iar informația deținerii acesteia se transmite pe cale electronică Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări în vederea introducerii mențiunilor corespunzătoare în Registrul național de evidență a permiselor de conducere și a vehiculelor înmatriculate.

ORDONANȚA DE URGENȚĂ A GUVERNULUI NR. 45/2024 PENTRU MODIFICAREA LEGII NR. 295/2004 PRIVIND REGIMUL ARMELOR ȘI AL MUNIȚIILOR[8]

ARTICOL UNIC

Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 10 iunie 2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 14 alineatul (1), litera d) va avea următorul cuprins:

d) nu au calitatea de inculpat în cauze penale pentru fapte săvârșite cu intenție, prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în titlurile I, II, III, IV, în capitolul III din titlul VII, în capitolele I și II din titlul VIII și în titlurile X, XI, XII din Partea specială, precum și la art. 336-338 și 351, de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare, republicată, cu modificările ulterioare, de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor și altor operațiuni cu produse militare, republicată, de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare, precum și de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare;

2. La articolul 57 alineatul (4), litera b) va avea următorul cuprins:

b) nu au calitatea de inculpat în cauze penale pentru fapte săvârșite cu intenție, prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, în titlurile I, II, III, IV, în capitolul III din titlul VII, în capitolele I și II din titlul VIII și în titlurile X, XI, XII din Partea specială, precum și la art. 336-338 și 351, de Legea nr. 143/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de Legea nr. 194/2011, republicată, cu modificările ulterioare, de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/1999, republicată, de Legea nr. 535/2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și de Legea nr. 407/2006, cu modificările și completările ulterioare;

LEGEA NR. 126/2024 PRIVIND UNELE MĂSURI PENTRU CONSOLIDAREA CAPACITĂȚII DE COMBATERE A EVAZIUNII FISCALE, PRECUM ȘI PENTRU MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA UNOR ACTE NORMATIVE[9]

Legea nr. 126/2004 modifică și completează:

1. Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Se introduc noi infracțiuni de evaziune fiscală:

La articolul 6¹, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹), cu următorul cuprins:

(1¹) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă nereținerea impozitelor și/sau contribuțiilor prevăzute în anexa la prezenta lege.

3. La articolul 9 alineatul (1), partea introductivă și literele c)-e) se modifică și vor avea următorul cuprins:

Articolul 9. (1) Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale: …

c) evidențierea, în actele contabile, în factura electronică sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;

d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice;

e) executarea de evidențe contabile duble folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice;

4. La articolul 9 alineatul (1), după litera g) se introduc două noi litere, lit. h) și i), cu următorul cuprins:

h) folosirea de către contribuabil, cu rea-credință, a sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, în vederea creării aparenței de legalitate a unor operațiuni fictive sau disimulării circuitului tranzacțional real al bunurilor/serviciilor;

i) utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic național de supraveghere și monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale.

5. La articolul 9, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.

(3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 1.000.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.

6. După articolul 9¹ se introduc două noi articole, art. 9² și 9³, cu următorul cuprins:

Articolul 9² (1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani și interzicerea exercitării unor drepturi orice acțiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase având ca efect diminuarea cu cel puțin 1.000.000 euro, în echivalentul monedei naționale, a resurselor bugetului de stat, prin:

a) utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, documente electronice false, incorecte sau incomplete privind TVA;

b) nedivulgarea în mod intenționat de informații privind TVA, atunci când aceste informații trebuie divulgate potrivit legii;

c) prezentarea de declarații corecte, declarații electronice corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA.

(2) Tentativa la infracțiunea prevăzută la alin. (1) se pedepsește.

Articolul 9³. Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi sau cu amendă operațiunea de creditare efectuată în mod direct sau indirect de către orice persoană fizică, având drept scop efectuarea unor plăți cu sume de bani care provin din omisiunea evidențierii în actele contabile a operațiunilor comerciale efectuate și/sau a veniturilor realizate a unuia sau mai multor contribuabili.

7. Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 10

(1) În cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6¹, 8 sau 9, dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 de zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește. În acest caz, organele competente nu sesizează organele de urmărire penală.

(2) În cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6¹, 8 sau 9, dacă până la primul termen de judecată prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate. Dacă prejudiciul cauzat și recuperat în aceste condiții este de până la 1.000.000 euro inclusiv, în echivalentul monedei naționale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. În cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6¹, 8 sau 9, dacă ulterior primului termen de judecată și până la judecarea definitivă a cauzei prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plată efectivă, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc cu o treime. Prejudiciul se va determina în temeiul unei expertize de specialitate. Suspectul sau inculpatul au dreptul de a participa la efectuarea expertizei. Dispozițiile art. 172-180 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător. Despre dispunerea expertizei va fi încunoștințat suspectul sau inculpatul, persoană fizică sau persoană juridică, prin reprezentant, după caz, dându-i acestuia timpul necesar pentru exercitarea deplină a drepturilor sale procesuale.

(3) În cazul săvârșirii unei infracțiuni prevăzute la art. 6¹, 8 sau 9, prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depășește 1.000.000 euro, în echivalentul monedei naționale, dacă în cursul urmăririi penale prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește, aplicându-se dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală. Dacă în cursul procedurii camerei preliminare sau al judecății, până la pronunțarea unei hotărâri în primă instanță, același prejudiciu majorat cu 50% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește, aplicându-se dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală. Dacă în cursul judecății în apel, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, același prejudiciu majorat cu 100% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile și penalitățile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepsește, aplicându-se dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedură penală.

(4) Dispozițiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaților chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin. (1) și (2).

(5) Dacă persoana care a săvârșit una dintre infracțiunile prevăzute la art. 6¹, 8 sau 9 aduce la cunoștința organelor de urmărire penală sau a organelor fiscale infracțiunea comisă, în timp ce aceasta se află în derulare sau în termen de cel mult un an de la data epuizării activității infracționale și mai înainte ca organele de urmărire penală să fi fost sesizate cu privire la aceasta și, ulterior, înlesnește aflarea adevărului și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor participanți la comiterea infracțiunii, limitele speciale se reduc la jumătate.

(6) Dispozițiile prevăzute la alin. (1) și (2) nu se aplică dacă făptuitorul a mai săvârșit o infracțiune prevăzută de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1) sau (2).

8. După articolul 10 se introduce un nou articol, art. 10¹, cu următorul cuprins:

Articolul 10¹. În cazul infracțiunilor prevăzute de prezenta lege, termenul de prescripție al răspunderii penale începe să curgă de la data sesizării organului fiscal sau de la data sesizării organului de urmărire penală, dar nu mai târziu de 10 ani de la data comiterii infracțiunii.

2. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78/2016 pentru organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – modificări privind competența referitoare la anumite infracțiuni de evaziune fiscală.

3. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție –modificări privind competența referitoare la anumite infracțiuni de evaziune fiscală.

4. La articolul 197 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, modificări privind mijloacele materiale de probă care sunt tutunuri prelucrate și mijloacele materiale de probă care sunt bunuri dovedite că aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală.

5. Legea nr. 126/2024 stabilește regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale ca urmare a sancționării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.

Legea nr. 127/2024 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice. Modificările prin Legea nr. 127/2024 trebuie analizate prin raportare la infracțiunile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor [în special cea prevăzută de art. 66 alin. (2) lit. a)].

LEGEA NR. 139/2024 PENTRU MODIFICAREA ART. 331 ALIN. (1) DIN LEGEA NR. 134/2010 PRIVIND CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ[10]

La articolul 331 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1) Dacă părțile nu se învoiesc asupra numirii experților, ei se vor numi de către instanță, în mod aleatoriu, în sistem informatizat, dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate, potrivit legii, să efectueze expertize judiciare.

Articolul II

Art. I intră în vigoare la un an de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul III

(1) În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, ministrul justiției va aproba, prin ordin, normele metodologice privind modalitatea de funcționare a sistemului informatizat prevăzut la art. I, care va avea în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate.

(2) Ordinul prevăzut la alin. (1) intră în vigoare la un an de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Legea nr. 171/2024 pentru completarea tabelelor-anexă nr. I și II la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri[11],introduce noi substanțe interzise.

LEGEA NR. 172/2024 PENTRU MODIFICAREA ȘI COMPLETAREA UNOR ACTE NORMATIVE DIN DOMENIUL PREVENIRII ȘI COMBATERII TRAFICULUI ȘI CONSUMULUI ILICIT DE DROGURI ȘI ALTE SUBSTANȚE SUSCEPTIBILE DE A AVEA EFECTE PSIHOACTIVE[12]

Modifică articolul 19 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri;

Legea nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare modifică articolul 16, alineatul (2).

La articolul 16, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alin. (3) și (4), cu următorul cuprins:

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Tentativa la infracțiunea prevăzută la alin. (1) se pedepsește. Se consideră tentativă și producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum și luarea de măsuri în vederea comiterii infracțiunii prevăzute la alin. (1).

După articolul 19 se introduc cinci noi articole, art. 19¹-19⁵, cu următorul cuprins:

Articolul 19¹

(1) Punerea la dispoziție, cu știință, de către proprietarul, chiriașul, deținătorul cu titlu sau fără titlu sau administratorul oricărui imobil, incluzându-le și pe cele aflate în stare de degradare, dezafectate ori în construcție, pentru consumul fără drept de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive ori tolerarea consumului fără drept în asemenea locuri se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Administrarea sau remiterea, fără rețetă medicală, de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive unei persoane se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

(3) Îndemnul la consumul fără drept de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, prin orice mijloace, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani.

(4) Finanțarea în orice mod a săvârșirii faptelor prevăzute la alin. (1) și art. 16 se sancționează cu pedepsele prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele speciale ale acestora majorându-se cu o treime.

(5) Tentativa la infracțiunile prevăzute de prezentul articol se pedepsește.

(6) Se consideră tentativă și producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum și luarea de măsuri în vederea comiterii infracțiunilor prevăzute la alin. (1).

Articolul 19², introduce cu privire la infracțiunile cuprinse în prezenta lege, pe lângă situațiile prevăzute în Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, sunt menționate noi circumstanțe agravante.

Legea nr. 286/2009 privind Codul penal se modifică art. 66 prin adăugarea de noi alienate.

De asemenea se modifică articolul 336 Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe

(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează și persoana, aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

(3) Dacă persoana aflată în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) și (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanțe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obținerea permisului de conducere sau în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

LEGEA NR. 176/2024 A PESCUITULUI ȘI A PROTECȚIEI RESURSEI ACVATICE VII[13]

Articolul 61 La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă prevederile referitoare la resursa acvatică vie din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi.

Legea nr. 176/2024 preia în conținut o parte dintre infracțiunile reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008, dar mărește limitele pedepselor.

Astfel, infracțiunile prevăzute de O.U.G. nr. 23/2008, sancționate cu amendă și interzicerea dreptului de a pescui pentru o perioadă cuprinsă între un an și 3 ani, respectiv cele prevăzute în art. 64 lit. a)-d) sunt preluate în art. 56 alin. (1) lit. a)-d) cu același conținut și sunt sancționate cu închisoare de la 2 ani la 5 ani și interzicerea dreptului de a pescui pentru o perioadă cuprinsă între 2 și 4 ani.

Infracțiunile prevăzute de art. 64 lit. e)-g), m) nu se mai regăsesc în Legea nr. 176/2024, fiind astfel dezincriminate.

Infracțiune prevăzută la art. 64 lit. h) din O.U.G. nr. 23/2008 se regăsește modificată în art. 56 lit. e) din Legea nr. 176/2024, respectiv, nu se mai sancționează deținerea și transportul fără documente legale a peștelui ci doar comercializarea.

Infracțiunea prevăzută la art. 64 lit. i) din O.U.G. nr. 23/2008 se regăsește modificată în art. 56 lit. g) din Legea nr. 176/2024, respectiv, nu se mai sancționează producerea, importul, comercializarea uneltelor ilegale de pescuit ci doar deținerea și folosirea la pescuit.

Infracțiunile prevăzută la art. 64 lit. j) și l) din O.U.G. nr. 23/2008 se regăsesc incriminate în art. 56 lit. f) din Legea nr. 176/2024.

Infracțiunea prevăzută la art. 64 lit. k) din O.U.G. nr. 23/2008 se regăsește modificată în art. 57 lit. d) din Legea nr. 176/2024, respectiv, nu se mai sancționează producerea și importul uneltelor de plasă monofilament, ci doar comercializarea și utilizarea acestora.

Infracțiunile prevăzute de art. 65 lit. a)-c) din O.U.G. nr. 23/2008, care sunt pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea dreptului de a pescui pentru o perioadă cuprinsă între un an și 3 ani sunt preluate în art. 57 alin. (1) lit. a)-c) cu același conținut și sunt sancționate cu închisoare de la 3 ani la 5 ani și interzicerea dreptului de a pescui pentru o perioadă cuprinsă între 3 și 5 ani.

Pentru aceste infracțiuni se aplică legea penală mai favorabilă, care este O.U.G. nr. 23/2008.

Legea nr. 176/2024 incriminează noi fapte, atât în art. 56, cât și în art. 57, respectiv:

– În art. 56:

h) reducerea din culpă a debitului de apă pe cursurile de apă naturale sau amenajate, dacă prin aceasta se periclitează existența resurselor acvatice vii din habitatele acvatice naturale;

i) neluarea măsurilor pentru curățarea zonelor de pescuit și pentru protejarea și salvarea resurselor acvatice vii la construcția sau golirea lacurilor de acumulare;

j) neexecutarea lucrărilor pentru protecția și refacerea habitatelor naturale ale peștilor și ale celorlalte viețuitoare acvatice vii;

k) contrafacerea documentelor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1.005/2008, cu modificările și completările ulterioare, sau utilizarea unor documente false sau nevalabile;

l) disimularea, alterarea sau suprimarea elementelor doveditoare care prezintă interes într-o anchetă;

m) transbordarea către nave de pescuit ca fiind implicate în activități de pescuit INN, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1.005/2008, cu modificările și completările ulterioare, în special cele incluse pe lista de nave de pescuit INN a Uniunii Europene sau pe lista de nave de pescuit INN a unei organizații regionale de gestionare a pescuitului, precum și participarea la operațiuni comune de pescuit cu respectivele nave sau sprijinirea ori realimentarea acestora;

n) utilizarea unei nave de pescuit fără naționalitate, care este o navă apatridă în conformitate cu dreptul internațional;

o) utilizarea unei nave/ambarcațiuni la pescuitul în scop comercial, neinscripționată cu marcaj exterior corespunzător licenței de pescuit sau inscripționată cu date false.

În art. 57:

e) pescuitul unor specii care fac obiectul unor limite de captură pentru care operatorul nu deține o cotă sau pentru care cota este epuizată sau specii care fac obiectul unui moratoriu privind pescuitul, al unei interdicții temporare sau al unui sezon închis, cu excepția capturilor accidentale;

f) pescuitul, deținerea, transportul, comercializarea sau omorârea lostriței;

g) extragerea resursei acvatice din ape interzise pescuitului din cauza poluării sau contaminării cu substanțe dăunătoare sănătății umane și comercializarea produselor care provin din aceste ape, care pun în pericol sănătatea umană.

Legea nr. 202/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal[14], modifică art. 91, art. 209, art. 210, 211, 374.

LEGEA NR. 213/2024 PENTRU MODIFICAREA LEGII NR. 49/2022 PRIVIND DESFIINȚAREA SECȚIEI PENTRU INVESTIGAREA INFRACȚIUNILOR DIN JUSTIȚIE, PRECUM ȘI PENTRU MODIFICAREA LEGII NR. 135/2010 PRIVIND CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ[15]

ARTICOL UNIC

Legea nr. 49/2022 privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 martie 2022, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 3, alineatul (3) va avea următorul cuprins:

(3) Pentru infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2), urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnați, pentru o perioadă de 4 ani, potrivit procedurii prevăzute de prezenta lege, denumiți în continuare procurori anume desemnați.

2. Articolul 10 va avea următorul cuprins:

Articolul 10 (1) Numărul minim de procurori din cadrul Secției de urmărire penală desemnați în condițiile art. 4 este de 14, iar numărul minim al procurorilor din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel desemnați în condițiile art. 5 este de 3 pentru fiecare dintre acestea, în limita numărului de posturi prevăzut în statele de funcții și de personal.

(2) Evaluarea necesarului de procurori desemnați în vederea efectuării urmăririi penale a infracțiunilor prevăzute la art. 3 alin. (1) și (2) se realizează o dată la 6 luni, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție formulând propuneri corespunzătoare de modificare a numărului de procurori prevăzut la alin. (1), pe care le înaintează în vederea aprobării Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Numărul procurorilor din cadrul Secției de urmărire penală și al parchetelor de pe lângă curțile de apel aprobat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii în condițiile alin. (2) nu poate fi mai mic decât numărul minim de procurori prevăzut la alin. (1).

(4) În cazul în care, la nivelul Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau al parchetelor de pe lângă curțile de apel, numărul de procurori anume desemnați este sub cel stabilit potrivit alin. (1) și (2), procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție consultă colectivul de procurori de la nivelul secțiilor de urmărire penală din cadrul respectivelor parchete, în vederea exprimării opțiunii prevăzute la art. 4 alin. (3).

(5) Prin excepție de la dispozițiile art. 4 alin. (3), dacă, în urma consultării derulate potrivit alin. (4), numărul opțiunilor exprimate este insuficient pentru desemnarea procurorilor în numărul stabilit potrivit alin. (1) și (2), procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție propune din oficiu Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nominalizarea unor procurori, dintre cei care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 4 alin. (1) și art. 5 alin. (1) și care nu și-au exprimat opțiunea. În această situație, desemnarea procurorilor se face de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

(6) În termen de 30 de zile de la data primirii propunerilor formulate potrivit alin. (5), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se pronunță asupra acestora. Dispozițiile art. 4 alin. (2) și (4)-(9), precum și cele ale art. 5 alin. (2) și (3) sunt aplicabile în mod corespunzător, activitățile necesare pentru verificarea de către Plen a îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. d) și e) și art. 5 alin. (1) lit. c) și d) fiind îndeplinite de către direcția de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

3. În tot cuprinsul legii, denumirea „Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție“ se înlocuiește cu denumirea „Secția de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție“.

LEGEA NR. 214/2024 PRIVIND UTILIZAREA SEMNĂTURII ELECTRONICE, A MĂRCII TEMPORALE ȘI PRESTAREA SERVICIILOR DE ÎNCREDERE BAZATE PE ACESTEA[16]

Legea creează cadrul juridic intern de aplicare directă a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei 1999/93/CE, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 910/2014, și de reglementare în ordinea juridică internă a măsurilor lăsate la latitudinea statelor membre.

(2) Prezenta lege stabilește condițiile utilizării semnăturii electronice, sigiliului electronic, mărcii temporale electronice și documentelor electronice cărora li s-a aplicat o semnătură electronică, o marcă temporală electronică sau un sigiliu electronic și stabilește condițiile prestării serviciilor de încredere și atribuțiile autorităților și instituțiilor publice în domeniul prestării serviciilor de încredere.

Legea reglementează cadrul juridic general în materia efectelor juridice ale semnăturilor electronice și este aplicabilă în măsura în care utilizarea și efectele unei semnături electronice nu se reglementează distinct prin legi speciale.

Articolul 31 Sancțiuni cu privire la utilizarea serviciilor de încredere

(1) Constituie contravenție, dacă potrivit legii nu constituie infracțiune, și se sancționează cu amendă de la 75.000 lei la 100.000 lei fapta persoanei care utilizează fără cunoștința și fără consimțământul utilizatorului o semnătură electronică sau un sigiliu electronic.

(2) Alterarea cu intenție sau falsificarea unei semnături electronice sau a unui sigiliu electronic se sancționează potrivit legilor penale aplicabile.

ALTE ACTE NORMATIVE DE INTERES PENTRU ACTIVITATEA JUDICIARĂ

Ordinul ministrului educației nr. 4043/2024 privind aprobarea Codului de conduită pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură[17];

Acordul între părțile la Convenția de cooperare polițienească pentru Europa de Sud-Est privind schimbul automat de date ADN, date dactiloscopice și date privind înmatricularea vehiculelor, din 13.09.2018, Act internațional;

Directiva (UE) 1069/2024 a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică (“acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”)[18];

Directiva (UE) 1203/2024 a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal și de înlocuire a Directivelor 2008/99/CE și 2009/123/CE[19];

Directiva (UE) 1226/2024 a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene privind definirea infracțiunilor și a sancțiunilor pentru încălcarea măsurilor restrictive ale Uniunii și de modificare a Directivei (UE) 2018/1673[20];

Directiva (UE) 1260/2024 a Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene privind recuperarea și confiscarea activelor[21];

Directiva (UE) 2024/1385 a Parlamentului European și Consiliului din 14 mai 2024 privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice[22];

Directiva (UE) 2024/1654 a Parlamentului European și Consiliului din 31 mai 2024 de modificare a Directivei (UE) 2019/1153 în ceea ce privește accesul autorităților competente la registrele centralizate de conturi bancare prin intermediul sistemului de interconectare și măsurile tehnice de facilitare a utilizării evidențelor tranzacțiilor[23];

Directiva (UE) 2024/1712 a Parlamentului European și Consiliului din 13 iunie 2024 de modificare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia[24];

Directiva (UE) 2024/1785 a Parlamentului European și Consiliului din 24 aprilie 2024 de modificare a Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) și a Directivei 1999/31/CE a Consiliului privind depozitele de deșeuri[25];

Directiva (UE) 2024/1760 a Parlamentului European și Consiliului din 13 iunie 2024 privind diligența necesară în materie de durabilitate a întreprinderilor și de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 și a Regulamentului (UE) 2023/2859[26]

Prezenta directivă se aplică întreprinderilor constituite în conformitate cu legislația unui stat membru și care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

(a) întreprinderea a avut, în medie, peste 1 000 de angajați și o cifră de afaceri netă la nivel mondial de peste 450 000 000 EUR în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost adoptate sau ar fi trebuit să fie adoptate situații financiare anuale;

(b) întreprinderea nu a atins pragurile prevăzute la litera (a), dar este întreprinderea-mamă de cel mai înalt rang a unui grup care a atins pragurile respective în ultimul exercițiu financiar pentru care au fost sau ar fi trebuit să fie adoptate situații financiare anuale consolidate;

Regulamentul (UE) 1157/2024 al Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene privind transferurile de deșeuri, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1257/2013 și (UE) 2020/1056 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 (Text cu relevanță pentru SEE)[27];

Regulamentul (UE) 2024/1620 al Parlamentului European și Consiliului din 31 mai 2024 de instituire a Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1093/2010, (UE) nr. 1094/2010 și (UE) nr. 1095/2010[28];

Regulamentul (UE) 2024/1624 al Parlamentului European și Consiliului din 31 mai 2024 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului[29];

Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligența artificială și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 300/2008, (UE) nr. 167/2013, (UE) nr. 168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1139 și (UE) 2019/2144 și a Directivelor 2014/90/UE, (UE) 2016/797 și (UE) 2020/1828 (Regulamentul privind inteligența artificială)[30];

Regulamentul (UE) 2024/1991 al Parlamentului European și Consiliului din 24 iunie 2024 privind restaurarea naturii și de modificare a Regulamentului (UE) 2022/869[31]; Hotărârea Guvernului nr. 533/2024 pentru aprobarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2024-2028[32].

---

[1] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 21 martie 2024.

[2] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 2 aprilie 2024.

[3] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 19 martie 2024.

[4] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 7 mai 2024. În opinia noastră, aceste prevederi ale Legii nr. 120/2024 sunt inaplicabile deoarece, anterior publicării legii, Regulamentul (UE) 517/2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006, a fost abrogat de Regulamentul (UE) 2024/573 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 februarie 2024 privind gazele fluorurate cu efect de seră, de modificare a Directivei (UE) 2019/1937 și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 517/2014.

[5] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 7 mai 2024.

[6] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 414 din 7 mai 2024.

[7] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 8 mai 2024.

[8] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 10 mai 2024.

[9] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 13 mai 2024.

[10] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 15 mai 2024.

[11] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 31 mai 2024.

[12] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 31 mai 2024.

[13] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 3 iunie 2024.

[14] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 607 din 28 iunie 2024.

[15] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 05 iulie 2024.

[16] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 08 iulie 2024.

[17] Publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 17 aprilie 2024.

[18] Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Seria L, din 16 aprilie 2024.

[19] Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Seria L, din 30 aprilie 2024.

[20] Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Seria L, din 29 aprilie 2024.

[21] Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Seria L, din 2 mai 2024.

[22] Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Seria L, din 24 mai 2024.

[23] Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Seria L, din 19 iunie 2024.

[24] Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Seria L, din 24 iunie 2024

[25] Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Seria L, din 15 iulie 2024

[26] Publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Seria L, din 5 iulie 2024.

[27] Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Seria L, din 30 aprilie 2024.

[28] Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Seria L, din 19 iunie 2024.

[29] Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Seria L, din 19 iunie 2024.

[30] Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Seria L, din 12 iulie 2024.

[31] Publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, Seria L, din 29 iulie 2024.

[32] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 21 mai 2024.