Contestația la executare. Computarea din durata pedeapsei a perioadei considerate ca executate pe baza muncii prestate în timpul executării pedepsei pe teritoriul altui stat
ABSTRACT
The period considered served based on the work provided during the serving of one’s term in a penitentiary abroad cannot be deducted from the one served in Romania.
Key words: computation of the period considered served based on the work provided, appeal against enforcement.
I. Prezentare speță. Prin Sentința penală nr. 24/2015, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr. 401/101/2015, s-a respins ca nefondată contestația la executare formulată de condamnatul D.C.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a invocat următoarele:
În contestație, condamnatul D.C. a arătat că se află în executarea unei pedepse principale de 3 ani închisoare și a unei pedepse complementare de 2 ani, constând în interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) din Codul penal anterior, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri.
Deopotrivă, condamnatul a menționat că a fost arestat pe teritoriul Statelor Unite ale Americii la data de 10 martie 2013 și a fost extrădat în România la data de 26 august 2014, pentru executarea pedepselor sus-menționate, iar această perioadă i-a fost dedusă din durata pedepsei principale aplicate. Cu toate acestea, a apreciat că se mai impune deducerea unui număr de 40 de zile câștigate prin muncă în perioada în care s-a aflat în penitenciarul de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii.
Condamnatul D.C. se află în executarea pedepselor sus-menționate, aplicate prin Sentința penală nr. 123/2012 a Tribunalului Dolj, rămasă definitivă la data de 31 octombrie 2012, prin Decizia penală nr. 3514/2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în baza căreia s-a emis mandatul de executare nr. 147/2012.
Prin Sentința penală nr. 473/2014 a Tribunalului Mehedinți, a fost admisă contestația la executare formulată de condamnatul D.C. și a fost dedusă perioada executată de la 10 martie 2013 la 26 august 2014.
Faptul că în perioada sus-menționată, condamnatul ar fi câștigat prin munca depusă în penitenciar 40 de zile, nu are relevanță, aceste zile neputând fi deduse atât timp cât ele se încadrează în perioada deja computată prin Sentința penală nr. 473/2014 a Tribunalului Mehedinți.
Împotriva Sentinței penale nr. 24/2015 a Tribunalului Mehedinți a formulat contestație condamnatul D.C., solicitând admiterea acesteia și pe fond deducerea celor 40 de zile de muncă executate într-un penitenciar din Statele Unite ale Americii.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel Craiova a constatat că nu este întemeiată contestația, pentru următoarele argumente:
Potrivit art. 598 alin. (1) din noul Cod de procedură penală, contestația împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se ivește vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei.
Așa cum corect a reținut și prima instanță, perioada de detenție executată de contestatorul condamnat D.C. pe teritoriul Statelor Unite ale Americii a fost dedusă prin Sentința penală nr. 473/2014 a Tribunalului Mehedinți din pedeapsa aplicată.
Chiar dacă în aceeași perioadă, condamnatul ar fi câștigat 40 de zile prin munca depusă în penitenciar, așa cum susține, acestea nu pot fi deduse din pedeapsă, întrucât, pe de o parte, se încadrează în perioada deja computată prin Sentința penală nr. 473/2014 a Tribunalului Mehedinți, iar, pe de altă parte, zilele câștigate prin muncă nu pot fi deduse din pedeapsă, neexistând un temei legal în acest sens, ci eventual pot fi avute în vedere la liberarea condiționată.
(C. Ap. Craiova, S. pen. și pentru cauze cu minori, Dec. nr. 100/2015)
II: Notă aprobativă. Într-adevăr, în conținutul art. 71-73 din noul Cod penal[1] nu există vreo prevedere care să permită computarea din durata pedepsei a perioadei considerate ca executate pe baza muncii prestate.
În acest sens, instanța supremă a statuat: în aplicarea art. 17 din Decizia-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoașterii reciproce în cazul hotărârilor judecătorești în materie penală[2] și art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală[3], republicată, cu modificările și completările ulterioare, după transferarea persoanei condamnate de autoritățile judiciare străine, în vederea continuării executării pedepsei în România, durata de pedeapsă considerată ca executată de statul de condamnare pe baza muncii prestate și a bunei conduite, acordată ca beneficiu în favoarea persoanei condamnate, de autoritatea judiciară străină, nu trebuie scăzută din pedeapsa ce se execută în România[4].
[1] ,,Art. 71. Durata executării
(1) Durata executării pedepsei privative de libertate se socotește din ziua în care condamnatul a început executarea hotărârii definitive de condamnare.
(2) Ziua în care începe executarea pedepsei și ziua în care încetează se socotesc în durata executării.
(3) Perioada în care condamnatul, în cursul executării pedepsei, se află bolnav în spital intră în durata executării, în afară de cazul în care și-a provocat în mod voit boala, iar această împrejurare se constată în cursul executării pedepsei.
(4) Permisiunile de ieșire din penitenciar, acordate condamnatului conform legii de executare a pedepselor, intră în durata executării pedepsei.”
,,Art. 72. Computarea duratei măsurilor preventive privative de libertate
(1) Perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii pronunțate. Scăderea se face și atunci când condamnatul a fost urmărit sau judecat, în același timp ori în mod separat, pentru mai multe infracțiuni concurente, chiar dacă a fost condamnat pentru o altă faptă decât cea care a determinat dispunerea măsurii preventive.
(2) Perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade și în caz de condamnare la pedeapsa amenzii, prin înlăturarea în tot sau în parte a zilelor-amendă.
(3) În cazul amenzii care însoțește pedeapsa închisorii, perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii.”
,,Art. 73. Computarea pedepselor și măsurilor preventive executate în afara țării
(1) În cazul infracțiunilor săvârșite în condițiile art. 8, art. 9, art. 10 sau art. 11, partea din pedeapsă, precum și durata măsurilor preventive privative de libertate executate în afara teritoriului țării se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceeași infracțiune în România.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care pedeapsa executată în afara țării este amenda.”
[2] ,Art. 17. Legea care reglementează executarea
(1) Executarea unei pedepse este reglementată de legea statului de executare. Autoritățile statului de executare sunt singurele competente, sub rezerva alineatelor (2) și (3), să decidă cu privire la procedurile de executare și să stabilească toate măsurile aferente, inclusiv temeiurile pentru eliberarea înainte de termen sau condiționată.
(2) Autoritatea competentă a statului de executare deduce întreaga perioadă privativă de libertate deja executată în legătură cu pedeapsa în privința căreia s-a pronunțat hotărârea judecătorească din durata totală a pedepsei privative de libertate care trebuie executată.
(3) La cerere, autoritatea competentă a statului de executare informează autoritatea competentă a statului emitent cu privire la dispozițiile aplicabile în ceea ce privește posibila eliberare înainte de termen sau condiționată. Statul emitent poate fi de acord cu aplicarea acestor dispoziții sau poate retrage certificatul.
(4) Statele membre pot prevedea ca orice hotărâre cu privire la eliberarea înainte de termen sau condiționată să poată lua în considerare acele dispoziții din dreptul național indicate de statul emitent în temeiul cărora persoana în cauză are dreptul la eliberare înainte de termen sau condiționată într-un anumit moment.”
[3] Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 31 mai 2011.
[4] Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Decizia nr. 15/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 455 din 24 iunie 2015. Instanța supremă a avut în vedere teza I a art. 144 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, în care se prevede că, atunci când România este stat de executare, executarea unei pedepse sau măsuri privative de libertate aplicate printr-o hotărâre judecătorească străină, recunoscută de instanța română, este guvernată de legea română (a se vedea Gh. Ivan, M.-C. Ivan, Drept penal. Partea generală conform noului Cod penal, ediția 2, revizuită și adăugită, Editura C.H. Beck, București, 2015, p. 254).