Related Articles
dr. Irinel ROTARIU*
ABSTRACT
The Regulations of the Court set out the framework necessary for the routine functioning of the Court. The Regulations complete the rules of the Statute and are interpreted in the light of it and the Rules of procedure and evidences. They contain rules that regulate aspects of the composition and administration of the Court, some proceedings before the Court – apart from The Rules of Procedure and Evidences – counsel issues and legal assistance, victims participation and reparations, detention matters, cooperation and enforcement, removal from office and disciplinary measures.
Key words: Regulations of the Court, The Statute of the I.C.C., The Rules of Procedure and Evidences, the Elements of Crimes, the Regulations of the Office of the Prosecutor, the Regulations of the Registry, the Code of Professional Conduct for counsel, the Code of Judicial Ethics, the Staff Regulations, the Financial Regulations and Rules, calculation of time limits, format and limits of the documents.
I. Introducere
Regulile necesare funcționării zilnice a Curții Penale Internaționale sunt cuprinse în Regulamentul Curții. Acesta este adoptat de judecătorii Curții, cu majoritatea absolută, conform art. 52 din Statutul Curții și Regulamentului de procedură și de probe. Biroul Procurorului și Grefa Curții sunt consultați la elaborarea Regulamentului Curții și a oricărui amendament referitor la acesta. Regulamentul Curții și orice amendament referitor la acesta au efect de la adoptare, dacă judecătorii nu decid altfel.
Ele sunt comunicate imediat după adoptarea lor statelor părți spre examinare și intră în vigoare dacă majoritatea statelor părți nu fac obiecții în termen de 6 luni de la comunicare. Este important de menționat că acest Regulament nu se confundă cu regulamentul de funcționare al Comitetului consultativ pentru textele juridice, cu Regulamentul de procedură și probe, Regulamentul Biroului Procurorului, Regulamentul Grefei. În seria de articole ce urmează vom încerca să prezentăm specialiștilor și publicului interesat cele mai semnificative norme care reglementează aceste organisme, spre a configura o imagine cât mai completă a celei mai importante forme de justiție internațională.
Regulamentul de organizare și funcționare în vigoare a fost adoptat la 26 mai 2004 și a suferit modificări la 14 iunie și 14 noiembrie 2007, 2 noiembrie 2011, 10 februarie 2016, 6 decembrie 2016, 12 iulie 2017, 12 noiembrie 2018 și 18 octombrie 2022.
Dispozițiile prezentate se referă la organizarea și conducerea Curții, dispoziții generale referitoare la toate etapele procedurii, printre care menționăm, ca fiind semnificative: dimensiunile documentelor depuse, stilul și corpul de literă al acestora, așezarea în pagină, termenele de depunere, cerințele lingvistice, măsurile generale de protecție a victimelor și martorilor.
II. Organizare administrativă
Consiliul de coordonare
Curtea are un consiliu de coordonare format din Președinte, Procurorul Curții și Grefierul. El se întrunește cel puțin o dată pe lună și cu orice altă ocazie, la cererea unuia dintre membrii săi, pentru a discuta și a coordona, după caz, activitățile administrative ale organelor Curții (art. 3 din Regulament).
Conform art. 4, Comitetul consultativ pentru textele juridice este compus din:
(a) trei judecători, câte unul din fiecare Secție, aleși dintre membrii Secției, care vor fi membri ai Comitetului Consultativ pentru o perioadă de trei ani;
(b) un reprezentant al Biroului Procurorului;
(c) un reprezentant al Grefei;
(d) un reprezentant al apărătorilor.
Comitetul consultativ alege un judecător, în calitate de președinte pentru o perioadă de trei ani, care este eligibil pentru a fi reales o dată. Comitetul consultativ se întrunește cel puțin de două ori pe an și în orice moment, la cererea Președinției.
Comitetul consultativ va examina și va raporta cu privire la propunerile de modificare a regulilor de procedură și probe, a elementelor crimelor, a regulamentului de organizare. De regulă, el prezintă în sesiune plenară un raport scris în ambele limbi de lucru ale Curții, care conține recomandările sale cu privire la aceste propuneri. O copie a acestuia va fi furnizată procurorului și grefierului. Comitetul consultativ examinează și raportează, de asemenea, orice chestiune care îi este sesizată de către președinție. Când Procurorul prezintă o propunere de modificare a Regulamentului sau a elementelor crimelor, Comitetul consultativ transmite raportul său și procurorului.
Jurnalul Oficial al Curții
Curtea publică Jurnalul Oficial al Curții, care conține următoarele texte și modificările acestora:
(a) Statutul Curții,
(b) Regulile de procedură și probe,
(c) Elementele crimelor,
(d) Regulamentul de organizare al Curții,
(e) Regulamentul Biroului Procurorului,
(f) Regulamentul Grefei,
(g) Codul de conduită profesională pentru consilier,
(h) Codul de etică judiciară,
(i) Statutul personalului,
(j) Regulamentul financiar și regulile financiare,
(k) Acordul privind privilegiile și imunitățile Curții Penale Internaționale,
(l) Acordul privind relațiile dintre Curte și Organizația Națiunilor Unite,
(m) Acordul de sediu cu statul gazdă[1],
(n) orice alt material stabilit de Președinție în consultare cu Procurorul și/sau Grefierul. El se publică pe pagina de internet a Curții[2].
III. Componența și administrarea Curții
Mandatul judecătorilor (art. 9)
Mandatul judecătorilor începe în prima zi de 11 martie de după data alegerii acestora. Mandatul unui judecător ales pentru a înlocui un judecător al cărui mandat nu a expirat începe la data alegerii acestuia și continuă pe durata rămasă a mandatului predecesorului său.
În exercitarea funcțiilor lor judiciare, judecătorii, indiferent de vârstă, data alegerii sau vechimea în muncă, au statut egal.
Președinția Curții (art. 10 alin. 1)
Membrii Președinției trebuie să încerce să obțină unanimitate în orice decizie luată în exercitarea atribuțiilor care le revin în temeiul art. 38, alin. 3; în caz contrar, o astfel de decizie va fi luată cu majoritate.
În cazul în care un membru al Președinției este indisponibil sau descalificat, responsabilitățile sale în calitate de membru al Președinției sunt îndeplinite de următorul judecător disponibil cu prioritate[3]. În circumstanțe excepționale, cum ar fi într-o situație de urgență în care este nevoie ca Președinția să acționeze și când nu este posibil ca toți cei trei membri ai Președinției să acționeze împreună, membrii Președinției care sunt imediat disponibili pot lua măsurile care se impun. În cazul în care președintele, prim-vicepreședintele și al doilea vicepreședinte sunt indisponibili sau descalificați, funcțiile președintelui sunt îndeplinite de următorul judecător disponibil cu prioritate, în conformitate cu art. 10.
Președinția numește la fiecare cameră de apel un judecător supleant din cadrul camerelor preliminare, a camerelor de fond sau a președinției. Acesta nu poate judeca în apel o cauză dacă a judecat și fondul (art. 12).
Președinția constituie Camere preliminare permanente cu o componență fixă. Președintele Curții nu se confundă cu președinții camerelor preliminare, de fond sau de apel, care sunt aleși de membrii camerelor respective.
Serviciile în cadrul Curții
Judecătorul de serviciu (art. 17)
Președinția stabilește un registru de funcții al judecătorilor Secției preliminare. Fiecare judecător va fi de serviciu pentru o perioadă de 14 zile. Judecătorul de serviciu este responsabil de soluționarea cererilor sau solicitărilor:
(a) depuse în afara orelor normale ale Grefei, dacă judecătorul de serviciu este convins că sunt urgente,
(b) depuse în timpul programului obișnuit al Grefei, când Camera preliminară sau Camera menționată la art. 46 alin. 3 este indisponibilă, cu condiția ca judecătorul de serviciu să fie convins că problema este urgentă și că este potrivit ca el sau ea să se ocupe de aceasta.
Juriștii de serviciu ai Camerelor (art. 18)
Președinția stabilește un registru de funcții al funcționarilor juridici ai Camerelor. Fiecare funcționar va fi de serviciu pentru o perioadă de 14 zile. Avocatul de serviciu al Camerelor este responsabil pentru asistența judecătorului de serviciu. Lista de funcții a consilierilor juridici ai Camerelor este ținută de președinție și pusă la dispoziția grefei.
Ofițerii de serviciu ai Grefei (art. 19)
Grefierul Curții stabilește un registru de funcții al funcționarilor grefei. Fiecare ofițer va fi de serviciu pentru perioada specificată în Regulamentul Grefei.
IV. Dispoziții generale referitoare la toate etapele procedurii
Președinția Curții, în consultare cu judecătorii, stabilește perioadele de pauză judiciară și emite orientări în legătură cu acestea. Cu excepția cazului în care o Cameră stabilește altfel, în timpul pauzei judiciare ședințele se limitează la probleme urgente și termenele nu se suspendă.
Audierile publice (art. 20)
Toate audierile se desfășoară în mod public, cu excepția cazului în care se prevede altfel în Statut, Regulamentul de procedură și probe, prezentul Regulament de organizare sau dacă dispune o Cameră.
Atunci când o Cameră dispune ca anumite ședințe să aibă loc în ședință închisă sau privată, Camera face publice motivele unei astfel de ședințe.
O Cameră poate dispune divulgarea integrală sau parțială a procesului-verbal al procedurii închise atunci când motivele pentru care a dispus nedivulgarea acesteia nu mai există.
Difuzarea, eliberarea de transcrieri și înregistrări (art. 21)
Publicitatea ședințelor se poate extinde dincolo de sala de judecată și se poate realiza prin difuzare de către grefă sau prin difuzarea stenogramelor sau a înregistrărilor, dacă nu se dispune altfel de către Cameră.
Pentru a proteja informațiile sensibile, transmisiile de înregistrări audio și video ale tuturor audierilor vor fi amânate cu cel puțin 30 de minute, dacă nu se dispune altfel de către Cameră.
Martorii și participanții vor fi informați că ședințele publice ale Camerei sunt difuzate în conformitate cu prezentul regulament. Orice obiecție ridicată va fi soluționată de Cameră. Orice obiecție cu privire la difuzarea stenogramelor sau a înregistrărilor sau orice solicitare ca anumite mărturii să fie excluse de la difuzare vor fi făcute cât mai curând posibil și, în orice caz, nu mai târziu de începutul ședinței la care martorul sau participantul compare. Camera poate decide să interzică difuzarea oricărei audieri a unei obiecții până când această obiecție va fi soluționată.
Camera poate dispune în orice moment încetarea difuzării unei ședințe. Toate probele documentare și alte probe introduse de un participant în timpul unei audieri publice vor fi disponibile pentru difuzare, cu excepția cazului în care Camera dispune altfel.
La cererea unui participant sau a Registrului, sau proprio motu, Camera poate, în interesul justiției, să dispună ca orice informație de natură să prezinte un risc pentru securitatea sau siguranța victimelor, martorilor sau altor persoane sau de natură să aducă atingere intereselor securității naționale să nu fie publicată în nicio transmisie, înregistrare audio sau video sau transcriere a unei audieri publice.
Înregistrarea audio și video a audierilor va fi pusă la dispoziția participanților și a publicului în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul Grefei, dacă nu se dispune altfel de către Cameră.
Depunerea documentelor[4]
Conținutul documentelor (art. 23).Cu excepția cazului în care nu se prevede altfel în Statut, în Regulamentul de procedură și probe sau nu dispune altfel Camera, orice document depus la Curte trebuie să menționeze, în măsura în care este posibil:
(a) identitatea persoanei care depune documentul,
(b) situația sau numărul cauzei, numele persoanei căreia i se aplică art. 55, paragr. 2 sau art. 58, acuzatul, persoana condamnată sau achitată, numele consilierului sau reprezentantului, dacă este cazul, și Camera căreia i se adresează problema repartizată,
(c) un scurt rezumat al motivului depunerii documentului, care nu este un răspuns sau o replică, și măsurile solicitate, dacă există;
(d) toate aspectele legale și de fapt relevante, inclusiv detaliile articolelor, regulilor, regulamentelor sau altor legi aplicabile pe care se bazează.
Toate formularele și modelele standard pentru utilizare în timpul procedurii în fața Curții sunt aprobate de Președinție. Președinția poate trimite orice chestiune referitoare la formularele și modelele standard către Comitetul consultativ pentru textele juridice, pentru examinare. Sub rezerva ordinului Camerei, un participant trebuie să depună, împreună cu fiecare document, copii ale oricăror elemente legale[5] pe care se bazează sau, dacă este cazul, link-uri de internet. Participanții nu sunt obligați să depună copii ale deciziilor sau ordonanțelor Curții.
Elementele legale sunt furnizate într-o versiune autorizată împreună cu o traducere în cel puțin una dintre limbile de lucru ale Curții, dacă originalul nu este într-una dintre aceste limbi.
Procurorul și apărarea pot depune răspuns la orice document depus de orice participant la cauză în conformitate cu Statutul, Regulamentul de organizare, Regulamentul de probe și proceduri și orice ordin al Camerei.
Persoanele vătămate sau reprezentanții legali ai acestora pot depune un răspuns la orice document atunci când li se permite să participe la procedură, în conformitate cu art. 68 alin. 3, și cu art. 89 alin. 1, sub rezerva oricărui ordin al Camerei.
Statele participante la procedură pot depune un răspuns la orice document, sub rezerva oricărui ordin al Camerei. Participanții pot răspunde unei replici numai cu permisiunea Camerei, dacă nu se prevede altfel în Regulament. Dacă nu este permis altfel de către Cameră, un răspuns trebuie să se limiteze la probleme noi ridicate pe care participantul care a răspuns nu le-ar fi putut anticipa în mod rezonabil.
Documentele, deciziile și ordinele se depun, ori de câte ori este posibil, în versiune electronică, pentru înregistrarea de către grefă. Versiunea electronică a depunerilor este autorizată. În procedurile în fața Curții, probele, altele decât mărturia în viu, sunt prezentate în format electronic ori de câte ori este posibil. Forma originală a acestor dovezi trebuie să fie autorizată (art. 26). Ori de câte ori se depune un document, e obligatorie notificarea tuturor părților.
Observații din partea grefierului (art. 27 bis). Grefierul, atunci când este necesar pentru îndeplinirea corespunzătoare a funcțiilor sale, în măsura în care acestea se referă la orice procedură, poate face observații orale sau scrise unei Camere, cu notificarea participanților. Nicio dispoziție din Regulament nu poate fi interpretată în sensul de a restricționa alte tipuri de comunicare între Camere și Grefier. Regulamentul se aplică, mutatis mutandis, la procedurile în fața Președinției.
Alte comunicări
O persoană care face o comunicare către Curte, în conformitate cu art. 102 din Regulamentul de probe și procedură, trebuie să indice la începutul comunicării:
(a) identitatea sa;
(b) situația sau numărul cazului, dacă este cunoscut;
(c) Camera sesizată, dacă este cunoscută;
(d) numele persoanei căreia i se aplică art. 55 paragr. 2 sau art. 58 din Statutul Curții, persoana acuzată, condamnată sau achitată, dacă este cunoscută;
(e) scopul comunicării;
(f) când se face referire la un anumit eveniment, în măsura posibilului, locul, data și persoanele implicate.
Termenele (art. 33-35)
Calculul limitelor de timp. În sensul oricărei proceduri în fața Curții, timpul se calculează după cum urmează:
(a) zilele vor fi înțelese ca zile calendaristice,
(b) ziua notificării unui document, decizie sau ordin nu va fi luată în considerare ca parte a termenului limită,
(c) în cazul în care ziua notificării este vineri sau o zi înainte de o sărbătoare oficială a Curții, termenul nu începe să curgă până în următoarea zi lucrătoare a Curții,
(d) documentele se depun la grefă cel târziu până la ora 16:00 în prima zi lucrătoare a Curții, după expirarea termenului.
Documentele se depun la grefă între orele 9:00 și 16:00, ora din Haga, sau la ora altui loc desemnat de Președinție, Cameră sau Grefier, cu excepția cazului în care se aplică procedura de urgență prevăzută în art. 24 alin. 3 din Regulamentul Grefei.
Cu excepția cazului în care Președinția sau o Cameră dispune altfel, documentele, deciziile sau ordinele primite sau depuse după termenul de depunere arătat mai sus se comunică Curții în următoarea zi lucrătoare.
Termenele pentru actele depuse la Curte (art. 34)
Cu excepția cazului în care se prevede altfel în Statut, Regulamentul de probe și procedură sau regulamentul de organizare sau dacă nu se dispune altfel
(a) o Cameră poate stabili termene pentru depunerea documentului inițial care urmează să fie depus de către un participant,
(b) un răspuns la care se face referire în art. 24 din Regulamentul de probe și procedură va fi depus în termen de 10 zile de la notificare, în conformitate cu art. 31 din Regulamentul de probe și procedură a documentului la care participantul răspunde,
(c) cererea de autorizare a răspunsului va fi depusă în termen de trei zile de la notificare, în conformitate cu art. 31 din Regulamentul de probe și procedură. Orice Cameră poate accepta cererea de a depune un răspuns în termenul pe care îl poate preciza în ordonanța sa.
Variația limitelor de timp (art. 35)
Cererile de prelungire sau de reducere a oricărui termen prevăzut în prezentul regulament sau în conformitate cu dispozițiile Camerei se depun în scris sau verbal Camerei sesizate, precizând motivele pentru care se solicită modificarea.
Camera poate prelungi sau reduce un termen dacă este prezentată o cauză întemeiată și, după caz, după ce a oferit participanților posibilitatea de a fi audiați. După expirarea unui termen, o prelungire a termenului poate fi acordată numai dacă participantul care solicită prelungirea poate demonstra că nu a putut depune cererea în termen din motive în afara controlului său.
Formatul documentelor și calculul limitelor de pagini (art. 36-40)
Documentele depuse la Curte au reglementat numărul de pagini, iar Regulamentul cuprinde o serie de reguli extrem de detaliate destinate respectării întinderii, dar și aspectului documentelor.
Astfel, titlurile, notele de subsol și citatele se iau în considerare la calcularea limitelor de pagini.
Nu se iau în considerare la calcularea limitelor de pagini:
(a) orice act adițional care conține citate ale Statutului Curții, Regulilor de procedură și probe sau Regulamentului de organizare,
(b) orice anexă care conține referințe, elemente legale[6], copii din dosar, exponate și alte materiale relevante, neargumentative. Un apendice nu trebuie să conțină observații,
(c) pagina de copertă și pagina de notificare.
Toate documentele se depun în format A4. Marginile trebuie să fie de cel puțin 2,5 centimetri pe toate cele patru laturi. Toate documentele depuse vor fi paginate, inclusiv coperta.
Fontul va fi oricare dintre următoarele: Palatino Linotype, Times New Roman, Century Schoolbook, Bookman Old Style, Cambria, Georgia sau Courier. Corpul de literă trebuie să fie de 12 puncte cu 1,5 rânduri spațiere pentru text și 10 puncte cu spațiere unică pentru note de subsol. În notele de subsol ale unui document nu pot fi introduse observații substanțiale.
Limitele de pagini pentru documentele depuse la Grefă sunt prevăzute de art. 37, care prevede că un document depus la grefă nu poate depăși 20 de pagini, dacă nu se prevede altfel în Statut, Regulamentul de procedură și probe sau cel de organizare sau nu se dispune altfel de către Cameră. Camera poate, la cererea unui participant, să prelungească limita de pagini în circumstanțe excepționale.
Limite specifice de pagină (art. 38):
1. dacă nu se dispune altfel de către Cameră, limita de pagini nu poate depăși 120 de pagini pentru următoarele documente și răspunsuri la acestea, dacă există:
(a) un rezumat înainte de judecată;
(b) un proces-verbal;
(c) un brief de închidere.
2. Dacă nu se dispune altfel de către Cameră, limita de pagini nu va depăși 60 de pagini pentru următoarele documente și răspunsuri la acestea, dacă există:
(a) cererea formulată în temeiul art. 57, paragr. 3 lit. (d) din Statutul Curții și al art. 115 alin. 1 din regulamentul de probe și procedură și opiniile prezentate de statul parte, astfel cum se face referire în acele dispoziții,
(b) cererea procurorului de autorizare a cercetării în temeiul art. 18, paragr. 2 din Statutul Curții,
(c) contestații privind admisibilitatea sau competența Curții în temeiul articolului 19, paragraful 2 din Statutul Curții,
(d) solicitări ale statului parte sau ale Consiliului de Securitate al O.N.U., în temeiul art. 53, paragr. 3 lit. (a), către Camera preliminară, pentru a reexamina o decizie a procurorului în temeiul art. 53 paragr. 1 și 2 din Statutul Curții,
(e) cererea de autorizare a unei investigații în temeiul art. 15 paragr. 3 din Statutul Curții, și al art. 50 alin. 2 din regulamentul de probe și procedură,
(f) declarațiile formulate conform art. 75 din Statutul Curții;
(g) cererile formulate de procuror la Camera preliminară, în temeiul art. 58 din Statutul Curții,
(h) lista de pre-confirmare a probelor în conformitate cu art. 121, alin. 3 din regulamentul de probe și procedură sau conform dispozițiilor Camerei,
(i) lista de probe înaintea procesului.
3. Dacă nu se dispune altfel de către Cameră, limita de pagini nu va depăși 30 de pagini pentru următoarele documente și răspunsuri la acestea, dacă există:
(a) declarațiile făcute de victime în fața Camerei preliminare, în temeiul art. 15 alin. 3 din Statutul Curții și al art. 50 alin. 3 din regulamentul de probe și procedură,
(b) solicitările procurorului pentru a se pronunța cu privire la chestiunile de competență sau de admisibilitate, în temeiul art. 19 paragr. 3 din Statutul Curții,
(c) cererile procurorului adresate Camerei preliminare, în temeiul art. 18 alin. 6 sau al art. 19 alin. 8 din Statutul Curții,
(d) orice document al procurorului emis în temeiul art. 56 paragr. 1lit. (a) din Statutul Curții, care conține informații că a apărut o oportunitate unică de investigare,
(e) o solicitare a oricărui participant la Camera preliminară de a lua măsuri specifice sau de a emite ordine și mandate sau de a solicita cooperarea statului,
(f) o cerere de despăgubire conform art. 173 din regulamentul de probe și procedură;
(g) o descriere a acuzațiilor de către procuror în conformitate cu art. 121 alin. 3 din regulamentul de probe și procedură.
Cerințe lingvistice (art. 40):
– toate documentele și materialele depuse la grefă vor fi în limba engleză sau franceză, cu excepția cazului în care se prevede altfel în statut, regulamentul de probe și procedură, regulamentul de organizare sau se aprobă de către Cameră sau Președinție. Dacă documentul sau materialul original nu este într-una dintre aceste limbi, participantul la proces trebuie să atașeze o traducere a acestuia.
Regula nu se aplică însă victimelor care nu sunt reprezentate și nu au știu suficient de bine o limbă de lucru a Curții sau oricare altă limbă autorizată de Cameră sau de Președinție.
– atunci când, în conformitate cu art. 50 paragr. 3 din Statutul Curții și după consultarea grefierului, o Cameră autorizează utilizarea de către un participant a unei alte limbi decât engleza sau franceza, cheltuielile de interpretare și traducere sunt suportate de Curte.
Grefierul se asigură că deciziile și textele prevăzute la art. 50 alin. 1 din Statutul Curții și la art. 40 din Regulamentul de probe și procedură sunt traduse în toate limbile oficiale ale Curții. În plus, grefierul asigură traducerea acelor texte menționate la art. 7 din Statut, despre care președinția decide că ar trebui traduse în toate limbile oficiale ale Curții.
Grefierul se asigură că serviciile de interpretare sunt furnizate în toate procedurile aplicabile.
Grefierul asigură traducerea în celelalte limbi de lucru a tuturor deciziilor sau ordinelor luate de Camere în timpul procedurilor.
Măsuri de protecție (art. 41-42)
Unitatea de Victime și Martori poate, în conformitate cu art. 68, paragr. 4 din Statutul Curții, să supună atenției unei Camere orice chestiune în care măsurile de protecție prevăzute de art. 87 din Regulamentul de procedură și probe sau măsurile speciale prevăzute de art. 88 din același regulament necesită examinarea acesteia (art. 41).
Măsurile de protecție odată dispuse în cadrul oricărei proceduri cu privire la o victimă sau un martor continuă să fie în vigoare și cu efect deplin în raport cu orice altă procedură în fața Curții și continuă după încheierea procedurii, sub rezerva revizuirii de către o cameră.
Atunci când procurorul își îndeplinește obligațiile de divulgare în cadrul procedurilor ulterioare, respectă măsurile de protecție dispuse anterior de o Cameră și informează apărarea căreia i se face divulgarea despre natura acestor măsuri de protecție. Orice cerere de modificare a unei măsuri de protecție se adresează mai întâi Camerei care a emis ordinul. În cazul în care acea Cameră nu mai este sesizată de procedura în care s-a dispus măsura de protecție, se poate face cerere la Camera în fața căreia se solicită o modificare a măsurii de protecție. Camera respectivă va obține toate informațiile relevante din procedura în care a fost dispusă pentru prima dată măsura de protecție. Înainte de a lua o hotărâre de modificare, Camera caută să obțină, ori de câte ori este posibil, consimțământul persoanei în privința căreia a fost formulată cererea de anulare, modificare sau majorare a măsurilor de protecție (art. 42).
* Prim-procuror militar colonel magistrat – Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași, redactor – Revista „Pro Lege”, e-mail: rotariu_irinel@mpublic.ro, rotariuirinel@yahoo.com.
[1] Disponibile la adresa https://www.icc-cpi.int/resource-library/core-legal-texts.
[3] Potrivit art 10 alin. 2-5, Președintele, prim-vicepreședintele și al doilea vicepreședinte, în exercitarea acestor funcții, au prioritate față de toți ceilalți judecători. Judecătorii au prioritate în funcție de data începerii mandatului lor, iar judecătorii ale căror mandate încep la aceeași dată au prioritate în funcție de vechime. Judecătorul care este reales în conformitate cu art. 36 paragr. 9 lit. (c) sau cu art. 37 paragr. 2 își păstrează prioritatea. Aceste reguli se referă la vocația de exercitare a președinției atunci când membrii nu își pot exercita funcțiile.
[4] Conform art. 22 din Regulamentul de organizare al Curții, termenul „document” include orice moțiune, cerere, solicitare, răspuns, observație, expunere și orice alt înscris într-o formă capabilă să transmită o înregistrare scrisă Curții.
[5] Am preferat traducerea „elemente legale” pentru termenul „authorities” din originalul englez care este folosit aici cu sensul de documente cu relevanță în cauză, bazându-ne și pe versiunea franceză a Regulamenului, care cuprinde expresia, mult mai lămuritoare, „la copie des sources juridiques sur lesquelles il se fonde”. Toate traducerile aparțin autorului.
[6] A se vedea nota nr. 5.
