Cum identificăm performerii din justiţie? Percepţia magistraţilor şi propuneri de reformă a sistemului de evaluare

Raport realizat în urma sondajelor în rândul magistraților pe marginea percepțiilor acestora privind evaluarea profesională și a propunerilor de reformare a acestei proceduri

– Raportul a apărut în cadrul proiectului „Performanță și independență în justiție prin cetățeni activi și informați – Dezvoltarea unor indicatori obiectivi pentru performanța instituțiilor anticorupție”, implementat de Centrul Român de Politici Europene, finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România –[1]

Dezbaterile privind performanțele profesionale ale magistraților în sistemul judiciar românesc au avut loc în contextul impunerii de către Uniunea Europeană și partenerii internaționali a unor criterii care să fie aplicate în managementul judiciar românesc, precum transparența, profesionalismul, integritatea, promovarea pe bază de eficiență, performanță și meritocrație. Pe de altă parte, așa cum s-a constatat și în raportul MCV publicat în ianuarie 2015, riscul interferențelor politicului în numirile în rândul magistraților este problema de bază cu care se confruntă sistemul judiciar în România, aceasta fiind agravată de lipsa unui sistem public și transparent de recunoaștere a meritelor. Totodată, analiza funcțională a Băncii Mondiale pentru sectorul justiției din România, publicată în 2013, a concluzionat că s-a creat „un sistem judiciar compus din persoane care se descurcă bine la testări, dar care nu au capacitatea și temperamentul pentru a conduce procesele și a judeca dosarele în mod eficient”, subliniindu-se faptul că „o medie bună la un test teoretic nu garantează alegerea celor mai buni, integri sau performanți” magistrați.

Raportul realizat are la bază o cercetare cantitativă și calitativă efectuată de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), având ca scop măsurarea gradului de mulțumire față de actuala procedură de evaluare profesională a magistraților, a relevanței pe care o are fiecare din actualele criterii de evaluare profesională individuală și a gradului de acceptare/respingere a unor schimbări – propuneri de reformă. Instrumentul de cercetare a constat într-un chestionar standardizat, disponibil online pe o platformă proprie a CRPE, cu 13 întrebări la care au răspuns 373 de procurori și 177 de judecători.

Cercetarea calitativă a vizat actuala procedură de evaluare pentru judecători și procurori, stabilită prin Regulamentul privind evaluarea magistraților adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii la începutul anului 2008 și a Ghidului de evaluare modificat și adaptat pe parcursul următorilor ani. În urma interviurilor în profunzime cu manageri din sistemul judiciar (Direcția Națională Anticorupție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Justiției, Tribunalul București, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, experți și reprezentanți ai societății civile), au fost evidențiate limitele și vulnerabilitățile actualei proceduri de evaluare, și anume: calitatea pur formală a procesului de evaluare individuală a magistraților (un procent de 98% dintre magistrați primesc calificativul maxim „foarte bine”), criteriile de selecție/promovare în funcțiile de conducere – deficitare, un sistem deficitar de evaluare în procedura de recrutare/selecție/promovare a magistraților din perspectiva indicatorului „toleranță față de integritate/corupție”, instrumente insuficient consolidate la nivelul Inspecției judiciare, Consiliului Superior al Magistraturii, Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru sancțiuni disuasive în materia răspunderii disciplinare a magistraților, centralizarea excesivă a unor atribuții în domeniul carierei/răspunderii magistraților la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, cu consecința scăderii autorității președinților de instanțe/procurorilor generali/prim-procurorilor în cadrul colectivelor pe care le conduc.

S-a apreciat că evaluarea de către comisiile constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii este una din limitările sistemului și una din cauzele rezultatelor nerelevante pentru magistrați, pentru managementul sistemului, pentru instanțele ori parchetele superioare în evidențierea celor mai buni ori în luarea unor măsuri potrivite în cazul unor performanțe nesatisfăcătoare. Reprezentanții managementului sistemului judiciar, procurori și judecători, consultați de CRPE, au susținut de asemenea că acest mod „colegial” de a face evaluarea este una din probleme.

Majoritatea reprezentanților managementului judiciar consultați de CRPE au apreciat că nici structura actualei grile de evaluare a magistraților și nici ponderile criteriilor de evaluare care conduc în cele din urmă la calificativul final nu sunt de natură să conducă la rezultate relevante și cu atât mai puțin la o departajare între cei evaluați. O parte a celor intervievați a explicat că, de fapt, indicatorii din primele două criterii, „eficiența”, respectiv „calitatea activității”, sunt cei care dau în mod real indicii despre activitatea profesională a unui magistrat, în timp ce indicatorii ultimelor două criterii, „integritatea”, respectiv „obligația de pregătire profesională continuă” ridică „notele” în majoritatea evaluărilor.

Cercetarea cantitativă a constat într-un sondaj de opinie la nivelul procurorilor și judecătorilor din România din instanțe și unități de parchet de orice grad, inclusiv direcțiile specializate din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, respectiv Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Rezultatele sondajului arată unele diferențe de percepție între procurori și judecători, dar ambele categorii de magistrați converg în a considera că formarea profesională trebuie regândită ca un criteriu de evaluare, sau cel puțin ponderea acesteia. Pentru procurorii care au răspuns întrebărilor, cel mai relevant criteriu este „Calitatea”, urmat de „Integritate” și „Eficiență”. Judecătorii consideră foarte relevante criteriile „Integritate” și „Calitate” în mai mare măsură decât procurorii, explicația fiind legată de volumul de activitate și/sau gradul de încărcare foarte mare pe judecător la toate instanțele din România. CRPE apreciază că regândirea ponderii acestor criterii este esențială pentru a conduce la rezultate relevante, având în centrul evaluării eficiența și calitatea actului de justiție.

În ceea ce privește „Integritatea”, la nivelul sistemului există două opinii diferite: (1) integritatea nu poate fi măsurată numeric: ești integru de 5 sau ești integru de 10; (2) integritatea nu poate lipsi din evaluare. S-a apreciat că soluția ar fi ca integritatea să devină pur și simplu condiție de eliminare automată din sistem: magistrații cu probleme de integritate dovedite să fie automat eliminați.

Felul în care magistrații văd rezultatele evaluării lor profesionale indică în mod evident că există nevoia de reformă. Peste 60% din magistrații chestionați sunt de acord cu afirmația potrivit căreia actualul sistem de evaluare nu permite departajarea meritocratică. Peste 50% din judecătorii și procurorii care au participat la consultare apreciază că modul în care se fac acum evaluările este pur formal, fără să încurajeze performanța profesională în sistemul judiciar. Punctele tari ale actualei proceduri sunt însă protejarea independenței și protejarea față de abuzuri din partea superiorilor.

Peste 60% din judecători și trei pătrimi din procurori au afirmat că la ultima evaluare au primit calificativul corect. În privința calificativelor altor colegi, doar jumătate din procurori și 40% dintre judecătorii care au răspuns au spus că acestea sunt corecte, mai mult 12% procurori și 14% judecători au fost de acord că unii colegi au fost supraevaluați. S-a concluzionat că aceste rezultate confirmă faptul că departajarea nu este reală, iar performanțele sau contraperformanțele nu sunt scoase în evidență de actualul sistem.

Răspunsurile magistraților legate de variantele cele mai agreate în cazul unei schimbări la nivelul comisiilor de evaluare arată în felul următor: 43% din procurorii intervievați și 38% dintre judecători și-ar dori ca această comisie să fie de la instanța/unitatea de parchet superioară și doar 15% de la altă instanță/alt parchet de același nivel. Referitor la evaluarea pentru promovarea pe funcții de conducere răspunsurile au fost împărțite între a da această responsabilitate unității ierarhic superioare (34% dintre procurori și 28% dintre judecători) și a o da Institutului Național al Magistraturii la nivelul căruia ar trebui să existe o comisie specială (27% dintre procurori și 31% dintre judecători).

Concluzia în urma acestor consultări a fost aceea că orice schimbări la nivelul evaluării performanțelor sistemului judiciar nu își vor arăta rezultatele după primele evaluări, însă, pe termen scurt, sistemul ar trebui să fie pregătit să accepte ca, în următorii trei ani, 50-70% dintre magistrați să fie buni și doar 10-20% foarte buni.

În finalul raportului se precizează că întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine promotorului proiectului, Centrul Român de Politici Europene și autorilor raportului.


[1] Sinteză a materialului prezentat la conferința organizată pe 9 noiembrie 2015 de către Centru Român de Politici Europene (CRPE).

Cum identificăm performerii din justiție? Percepția magistraților și propuneri de reformă a sistemului de evaluare was last modified: noiembrie 15th, 2016 by Costache Adrian

Căutare