GRIGORE VOICU^*

Procuror – Parchetul de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție

ABSTRACT

The guide contains general principles applicable to all the judicial experts, may they be elected by the Court, by both parties or by one of the parties, with the purpose of informing the judge in connection to the particular technical aspects.

Structured on seven chapters: Definitions and limits; Conditions in which a person may call to the judicial expertise; Appointment of the expert and The status of the experts, the guide wants to be a strong and democratic European model, available for all the citizen and companies in the European Union.

Key words: appointed experts, unified European judicial space, judicial experts.

Cooperarea judiciară în materie civilă a fost instituită la nivel comunitar începând cu anul 1999, având ca principal obiectiv asigurarea unei mai strânse conlucrări între statele membre în vederea reducerii la minimum a obstacolelor și diferendelor legate de diversitatea sistemelor juridice.

În materie civilă, cooperarea judiciară vizează stabilirea unei colaborări între autoritățile statelor membre pentru eliminarea eventualelor obstacole dintre diversele sisteme juridice și administrative. Inițial, guvernată doar de convențiile internaționale, cooperarea judiciară în materie civilă a fost inclusă în Tratatul de la Maastricht și, ulterior, în Tratatul de la Amsterdam încheiat în anul 1997 când, este asociată și plasată la nivel comunitar, asociindu-se cu libera circulație a persoanelor.

Concluziile Consiliului European din anul 1999 de la Tampere au reținut că ”într-un spațiu european de justiție autentic nu ar trebui ca, din cauza incompatibilității sau complexității sistemelor juridice și administrative ale statelor membre, persoanele și întreprinderile să fie împiedicate sau descurajate să-și exercite drepturile”. Astfel, statele membre și-au reafirmat angajamentul cu privire la instituirea unui spațiu juridic în care persoanele fizice să se poată adresa instanțelor și autorităților din orice stat membru cu aceeași ușurință ca și în cazul instanțelor și autorităților din propriul stat. Angajamentul menționat anterior a fost reafirmat în anul 2004 (Programul de la Haga), precum și în anul 2009 de către Comisia Europeană (Programul de la Stockholm).

Sub egida Institutului European de Expertiză și Experți (EEEI), munca desfășurată timp mai mulți ani de către judecători, avocați, cadre universitare și experți a fost concretizată în instrumentul ”Ghid european pentru expertiză juridică” care conține recomandări – cadru ce pot fi adaptate pentru fiecare stat membru și fiecare sistem judiciar în parte, garantând practici de calitate în expertiza judiciară. Ghidul conține recomandări privind cele mai bune practici în ceea ce privește profesia de expert, proceduri, certificare, etică și statut profesional, crearea unei liste europene de experți.

Prin efortul studenților Facultății de Drept din cadrul Universității din Brașov, sub coordonarea domnului conferențiar universitar dr. SILVIU GABRIEL BARBU – judecător detașat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe s-a asigurat traducerea în limba română și publicarea pe site-ul www.abcjuridic.ro a Ghidului de bune practici în expertiza judiciară civilă în Uniunea Europeană.

Ghidul conține principiile generale aplicabile tuturor experților juridici, fie că sunt aleși de Curte, de către ambele părți sau de către una din părți, cu scopul de a-l informa pe judecător în legătură cu aspecte tehnice particulare.

Structurat pe șapte capitole: Definiții și limite; Condițiile în care o persoană poate apela la expertiza judiciară; Numirea expertului; Procedura expertizei; Raportul de expertiză; Remunerația expertului și Statutul experților, Ghidul se dorește a fi un model european puternic și democratic disponibil tuturor cetățenilor și companiilor din Uniunea Europeană.

Experții numiți și plătiți de părți au obligația să respecte și să urmeze bunele practici definite în Ghid, întrucât sunt obligați prin lege sau prin depunerea unui jurământ (așa cum este prevăzut în Spania sau Regatul Unit), de anumite obligații față de judecător și de curte, care primează față de partea care i-a numit. Atunci când judecătorul nu are posibilitatea de a lua o decizie echilibrată și detaliată (pentru că dovezile disponibile sunt considerate neconcludente sau insuficiente) este necesară opinia expertului în legătură cu anumite aspecte tehnice sau specifice: financiare, științifice, medicale, artistice, lingvistice etc.

Transparența și eficiența sistemelor justiției într-un spațiu judiciar european unificat și calitatea opiniilor experților ar putea fi îmbunătățite prin crearea de către toate statele membre a unei liste de experți judiciari, accesibilă tuturor cetățenilor precum și prin crearea unei liste de experți europeni, în primul rând pentru litigii transfrontaliere care va permite judecătorilor din statele membre ale Uniunii Europene să găsească cel mai potrivit expert pentru un anume litigiu. Lista experților ar trebui să fie constituită pe baza unor nomenclatoare armonizate a domeniilor de competență și pe criterii identice.

În finalul Ghidului se regăsește propunerea Codului deontologic al experților judiciari europeni prin care se stabilesc obligațiile tuturor experților judiciari chemați să-și exprime opinia în instanță indiferent de modalitatea de desemnare a acestora: obligațiile expertului judiciar în raport cu instanța de judecată, cu părțile autorităților și alți experți. Codul deontologic face recomandări pentru judecători, pentru legiuitorii statelor membre cât și pentru Uniunea Europeană, având caracter obligatoriu pentru experții care, prin depunerea jurământului în fața instanței sau judecătorului s-ar angaja să respecte acest Cod, aplicabil tuturor experților care ajută judecătorul la soluționarea unui litigiu.

* e-mail : voicu_grigore@mpublic.ro