Aspecte controversate introduse prin Legea nr. 17/2023 referitoare la realizarea elementului constitutiv în cazul infracțiunilor prevăzute de art. 66 alin. (1) și art. 66 alin. (11)din O.U.G. nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor

Recomandări

Aspecte controversate introduse prin Legea nr. 17/2023 referitoare la realizarea elementului constitutiv în cazul infracțiunilor prevăzute de art. 66 alin. (1) și art. 66 alin. (11) din O.U.G. nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor

Prof. univ. dr. Vasile DRĂGHICI*

Lector univ. dr. Remus JURJ**

ABSTRACT

The authors analyze the manner that the phrase from art. 66 of the Government Emergency Ordinance no. 92/2021, “the amount or impact on the environment or on the life, bodily integrity or health of persons cannot be neglected” can be interpreted in judicial practice, concluding that, since this normative act does not define what is meant by an impact on the environment that cannot be neglected or a small change in the quality of water, soil or subsoil, it is necessary to refer to other normative acts that generally regulate the environmental protection.

Also, the authors extensively analyze the constitutive elements of the offense provided for by art. 66 para. (11) of the Government Emergency Ordinance no. 92/2021, including from the perspective of applying the ne bis in idem principle and the attempt.

Keywords: environment, waste, impact, crime.

1. Considerații introductive[1]

Prin Legea nr. 17 din 6 ianuarie 2023 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor[2] au fost introduse prevederi noi privind răspunderea penală, care pot conduce la interpretări diferite în practica judiciară.

Astfel, la art. 66, partea introductivă s-a modificat și are următorul cuprins:

Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor nu poate fi neglijată: (…)

La art. 66, după alin. (1) se introduc două noi alineate, alin. (11) și (12), cu următorul cuprins:

(11) Faptele comise în mod repetat de aceeași persoană, care, analizate împreună, relevă o cantitate totală de deșeuri sau un impact cumulat asupra mediului, vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor ce nu poate fi neglijată/neglijat, se pedepsesc potrivit alin. (1), deși acestea, săvârșite în mod separat, nu sunt considerate infracțiuni în înțelesul alineatului respectiv.

(12) Pentru a evalua în ce măsură cantitatea sau impactul asupra mediului sau asupra vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor nu poate fi neglijată, în sensul prevederilor alin. (1), vor fi avute în considerare următoarele:

a) numărul de obiecte considerate deșeuri și vizate de actul de conduită ilicit;

b) cantitatea sau volumul deșeurilor vizate de actul de conduită ilicit;

c) determină un impact asupra mediului ce nu poate fi neglijat, modificarea, chiar și într-o proporție mică, a calității apei, solului sau subsolului din aria vizată de actul de conduită ilicit;

d) este îndeplinită condiția de cantitate ce nu poate fi neglijată sau de impact asupra mediului ce nu poate fi neglijat atunci când pentru înlăturarea efectului actului de conduită ilicit este necesar un efort ce implică un cost de orice natură.

2. Analiza asupra sintagmei ,,cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor nu poate fi neglijată”, în cazul infracțiunilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a)-h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021

Pentru existența infracțiunilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a)-h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, este necesar ca acțiunile, analizate împreună, să releve o cantitate de deșeuri sau un impact cumulat asupra mediului, vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor, ce nu poate fi neglijată/neglijat.

În opinia noastră, cele două condiții sunt alternative, respectiv:

cantitatea de deșeuri nu poate fi neglijată. Această condiție se consideră a fi îndeplinită în funcție de următoarele:

numărul de obiecte considerate deșeuri și vizate de actul de conduită ilicit;

cantitatea sau volumul deșeurilor vizate de actul de conduită ilicit;

când pentru înlăturarea efectului actului de conduită ilicit este necesar un efort ce implică un cost de orice natură.

impactul asupra mediului ori asupra vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor nu poate fi neglijat. Această condiție se consideră a fi îndeplinită, conform art. 66 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021:

în cazul în care prin actul de conduită ilicit există o modificare, chiar și în proporție mică, a calității apei, solului sau subsolului din aria vizată de actul de conduită ilicit;

când pentru înlăturarea efectului actului de conduită ilicit este necesar un efort ce implică un cost de orice natură.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 nu definește ce înseamnă o modificare în proporție mică a calității apei, solului sau subsolului, astfel că va trebui să apelăm la alte legi care reglementează protecția mediului.

Astfel, în pct. 351 din Anexa 1 la Legea nr. 107/1996 – Legea apelor[3] se definește:

impactul asupra corpului de apă: efectul produs ca urmare a desfășurării unei activități asupra stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice a corpului de apă de suprafață, precum și asupra stării cantitative și stării chimice a corpului de apă subterană;

impact semnificativ: deteriorează/compromite atingerea stării ecologice bune/potențialului ecologic bun și stării chimice bune a corpului de apă de suprafață, stării cantitative bune și stării chimice bune a corpului de apă subterană;

impact nesemnificativ: nu modifică starea ecologică/ potențialul ecologic și starea chimică a corpului de apă de suprafață, respectiv starea cantitativă și starea chimică a corpului de apă subterană și nici nu compromite atingerea obiectivelor de mediu;

impact permanent: produce efecte negative pe termen lung asupra stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice a corpului de apă de suprafață, respectiv asupra stării cantitative și stării chimice a corpului de apă subterană;

impact temporar: produce efecte negative pentru o perioadă scurtă de timp asupra stării ecologice/potențialului ecologic și stării chimice a corpului de apă de suprafață, respectiv asupra stării cantitative și stării chimice a corpului de apă subterană, fiind de așteptat o redresare/refacere într-un interval de timp scurt, fie în mod natural, fie ca rezultat al măsurilor de reducere a impactului.

În Anexa Legii nr. 246/2020 privind utilizarea, conservarea și protecția solului[4]se definesc la:

pct. 34. Schimbarea dăunătoare a solului – schimbarea care produce efecte periculoase și prejudiciabile asupra funcțiilor solului;

pct. 35. Schimbarea dăunătoare pentru sol – efectele dăunătoare sau nedorite ale diverselor impacturi asupra funcțiilor solului, capabile să provoace riscuri, pericole, dezavantaje sau neplăceri apreciabile pentru societate, perimetrele suspectate de vreo afectare, terenurile suspecte de schimbări dăunătoare pentru calitatea solului;

pct. 11. Funcțiile solului sunt:

a) funcții culturale/de arhivă;

b) funcții ecologice;

c) funcții energetice;

d) funcții socioeconomic.

De asemenea, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 nu definește ce înseamnă un cost pentru înlăturarea efectelor,de aceea vom apela, de asemenea, la alte legi speciale.

Astfel,art. 2 pct. 52 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului[5] definește prejudiciul ca efectul cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătății oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluanți, activități dăunătoare ori dezastre.

Art. 2 pct. 182 din aceeași lege definește dauna semnificativă adusă mediului ca daună ireversibilă sau de lungă durată, cuantificabilă ori nu în bani, produsă în orice mod asupra mediului.

Legea nr. 107/1996, în Anexa 1 pct. 48 prevede că înlăturarea efectelor poluărilor accidentale a resurselor de apă presupune: totalitatea măsurilor și acțiunilor care implică: acțiuni operative de urmărire a undei de poluare, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea și distrugerea poluanților; măsuri pentru restabilirea situației normale și refacerea echilibrului ecologic.

Hotărârea Guvernului nr. 1.408 din 19 noiembrie 2007 privind modalitățile de investigare și evaluare a poluării solului și subsolului[6] definește termenii:

activitate poluatoare – orice activitate care determină schimbări negative privind caracteristicile naturale ale calității mediului geologic;

evaluare – orice metodă utilizată pentru măsurarea, calcularea, modelarea, prognozarea sau estimarea prezenței unui poluant în mediul geologic;

investigare – procesul de identificare a prezenței poluanților în mediul geologic, delimitarea spațială a acestora, stabilirea concentrației lor, precum și a relației acestora cu matricea minerală și structura mediului geologic;

curățare – ansamblul lucrărilor efectuate în vederea îndepărtării parțiale sau totale a poluantului ori poluanților și a materialelor contaminate, fără tratare;

reconstrucție ecologică – ansamblul lucrărilor efectuate în vederea aducerii unui sit, după remedierea acestuia, cât mai aproape de starea naturală;

refacerea mediului geologic – ansamblul măsurilor de curățare, remediere și/sau reconstrucție ecologică;

remediere – ansamblul lucrărilor efectuate în vederea readucerii concentrațiilor poluanților sub valorile pragului de alertă.

Prejudiciul adus pădurii prin aruncarea sau crearea de depozite ilegale de deșeuri, care are ca efect imediat poluarea zonei, are două componente (Legea nr. 46/2008 – Codul silvic[7]):

1. paguba produsă pădurii sau vegetației forestiere din afara fondului forestier național, componentă evaluabilă ca valoare materială;

2. valoarea funcțiilor pădurii nerealizate, componentă care se evaluează convențional, în funcție de valoarea pagubei produse pădurii, în condițiile art. 105 alin. (22).

Se poate observa că toate aceste activități presupun anumite costuri, inclusiv a materialelor folosite pentru colectarea, distrugerea și neutralizarea poluanților.

Pentru evaluarea impactului asupra mediului nu trebuie omise nici prevederile art. 2 pct. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului[8], care definește prejudiciul asupra mediului, inclusiv cel determinat de elementele aeropurtate, care înseamnă inclusiv prejudiciul asupra speciilor și habitatelor naturale protejate – orice prejudiciu care are efecte semnificative negative asupra atingerii sau menținerii unei stări favorabile de conservare a unor astfel de habitate sau specii; caracterul semnificativ al acestor efecte se evaluează în raport cu starea inițială, ținând cont de criteriile prevăzute în Anexa nr. 1.

Trebuie precizat că potrivit art. 36 alin. (2) din Legea nr. 246/2020 privind utilizarea, conservarea și protecția solului[9], în cazul schimbării deținătorului de teren/înstrăinarea terenului cu orice titlu valabil, este necesar solicitarea eliberării unui certificat de calitate a solului care a fost afectat de următoarele activități:

a) agricole, silvice și zootehnice existente sau noi;

b) industriale și economice existente sau noi cu impact semnificativ asupra solului;

c) activități militare cu impact semnificativ asupra solului.

3. Analiza infracțiunii prevăzute de art. 66 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021

3.1 Definiție

Constituie infracțiune săvârșirea în mod repetat de aceeași persoană, a faptelor prevăzute de art. 66 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, care, analizate împreună, relevă o cantitate totală de deșeuri sau un impact cumulat asupra mediului, vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor ce nu poate fi neglijată/neglijat, deși acestea, săvârșite în mod separat, nu sunt considerate infracțiuni în înțelesul alineatului respectiv[10].

3.2 Obiectul juridic al infracțiunii

Obiectul juridic generic al infracțiunii îl constituie relațiile sociale a căror formare, desfășurare și dezvoltare sunt asigurate prin respectarea regulilor de conviețuire socială și protecție a mediului.

Obiectul juridic special al infracțiunii îl constituie relațiile sociale a căror formare, desfășurare și dezvoltare privesc gestionarea deșeurilor, care se efectuează în condiții de protecție a sănătății populației și a mediului[11].

3.3 Obiectul material al infracțiunii

Obiectul material al infracțiunii este format din deșeurile asupra cărora se execută acțiunea încriminată[12].

3.4 Subiecții infracțiunii

Subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană fizică care răspunde penal, inclusiv persoana juridică.

Participația este posibilă sub toate formele: coautorat, complicitate, instigare.

Subiect pasiv general al infracțiunii este statul, ca titular al obligației de a adopta „măsuri pozitive”, concrete și efective, destinate să garanteze dreptul la un mediu sănătos și să ia măsurile necesare pentru ca gospodărirea reziduurilor, inclusiv transportul și eliminarea lor să fie în concordanță cu protecția sănătății și mediului indiferent de locul evacuării lor[13].

Totodată, orice stat are dreptul suveran de a interzice intrarea sau eliminarea deșeurilor străine pe teritoriul său[14].

Subiect pasiv secundar este orice persoană fizică afectată de acțiunea încriminată privind regimul deșeurilor, căreia i s-a pus în pericol viața, sănătatea și integritatea corporală a sa sau viața animalelor sale ori i s-a pus în pericol spațiul ambiental în care trăiește, producția agricolă ori industrială sau fondul piscicol.

De asemenea, este subiect pasiv secundar al infracțiunii și persoana juridică care are angajați cărora, li s-a pus în pericol viața, sănătatea sau integritatea corporală ori ale cărei animale sau producție agricolă ori fond piscicol sunt puse în pericol de activitatea infracțională.

3.5 Latura obiectivă

Elementul constitutiv al infracțiunii constă în săvârșirea în mod repetat de către același făptuitor a uneia dintre acțiunile reglementate ca infracțiuni la art. 66 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021; fiecare dintre ele vizează o cantitate de deșeuri care nu poate fi neglijată, are un impact asupramediului ce nu poate fi neglijat, manifestat prin modificarea, chiar și într-o proporție mică, a calității apei, solului sau subsolului în aria vizată de acțiunea ilegală, și are un cost pentru înlăturarea efectului actului de conduită ilicit, respectiv:

a) eliminarea deșeurilor care au făcut obiectul transferului, așa cum este definit de Regulamentul (CE) 1.013/2006, în spații neautorizate sau prin constituirea de depozite ilegale;

b) colectarea, transportul sau valorificarea de deșeuri, inclusiv controlul acestor operațiuni și întreținerea ulterioară a spațiilor de eliminare, inclusiv acțiunile întreprinse de comercianți sau brokeri în procesul de gestionare a deșeurilor, cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniu;

c) comercializarea, abandonarea sau neasigurarea încărcăturii deșeurilor pe durata și pe parcursul tranzitării teritoriului României;

d) acceptarea de către operatorii de depozite/incineratoare, în vederea eliminării, a deșeurilor introduse ilegal în țară sau a deșeurilor introduse în țară în alte scopuri decât cel al eliminării și care nu au putut fi utilizate în scopul pentru care au fost introduse.

e) incendierea oricărui tip de deșeu și/sau substanță sau obiect;

f) îngroparea deșeurilor;

g) eliminarea, deținerea, păstrarea deșeurilor în afara spațiilor autorizate;

h) abandonarea, aruncarea și/sau ascunderea deșeurilor.

În opinia noastră, pentru existența infracțiunii nu este necesar ca făptuitorul să comită aceleași acțiuni care intră în elementul constitutiv al infracțiunilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a)-h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021.

Argument: Legiuitorul nu utilizează sintagma ,,comiterea în mod repetat a uneia dintre faptele menționate la alin. (1)”, ci utilizează pluralul ,,faptele comise în mod repetat” care, ,,analizate împreună”, relevă o cantitate totală de deșeuri sau un impact cumulat asupra mediului, vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor ce nu poate fi neglijată/neglijat.

Însă, în ceea ce privește săvârșirea mai multor fapte dintre cele enumerate la art. 66 alin. (1) lit. a)-h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, aceasta va conduce la reținerea a tot atâtea infracțiuni în concurs, dacă, bineînțeles, vor fi întrunite elementele constitutive pentru fiecare dintre infracțiunile comise.

Argument:Legiuitorul folosește, la art. 66 alin. (1), sintagma ,,constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare … sau cu amendă următoarele fapte…”.

Pentru existența infracțiunii prevăzute de art. 66 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, este necesar ca acțiunile, analizate împreună, să releve o cantitate totală de deșeuri sau un impact cumulat asupra mediului, vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor ce nu poate fi neglijată/neglijat.

Având în vedere explicațiile anterioare, în opinia noastră, cele două condiții sunt alternative, respectiv:

a) cantitatea de deșeuri nu poate fi neglijată. Această condiție se consideră a fi îndeplinită în funcție de următoarele:

– numărul de obiecte considerate deșeuri și vizate de actul de conduită ilicit;

– cantitatea sau volumul deșeurilor vizate de actul de conduită ilicit;

– când pentru înlăturarea efectului actului de conduită ilicit este necesar un efort ce implică un cost de orice natură.

b) impactul asupra mediului ori asupra vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor nu poate fi neglijat. Această condiție se consideră a fi îndeplinită, conform art. 66 alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021:

– în cazul în care prin actul de conduită ilicit se realizează o modificare, chiar și în proporție mică, a calității apei, solului sau subsolului din aria vizată de actul de conduită ilicit;

– când pentru înlăturarea efectului actului de conduită ilicit este necesar un efort ce implică un cost de orice natură.

În opinia noastră, în cazul fiecăreia dintre acțiunile care intră în conținutul elementului constitutiv, dacă nu se îndeplinesc cele două condiții alternative, ele vor constitui contravenția prevăzută de art. 62 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, sancționată cu amendă de la 30.000 lei la 45.000 lei, pentru persoanele fizice, și de la 50.000 lei la 70.000 lei, pentru persoanele juridice, respectiv încălcarea dispozițiilor art. 20 alin. (3)-(6) din lege.

Astfel se pune problema aplicării principiului non bis in idem.

Curtea Constituțională, comparând dispoziții similare (contravenție, o singură faptă, infracțiune, săvârșirea faptei de mai multe ori și depășirea prejudiciului) cu cele ale art. 107 alin. (1) lit. b) și ale art. 109 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, a constatat, prin Decizia nr. 594/2021, paragr. 27[15], că, chiar dacă elementul material al laturii obiective al infracțiunilor reglementate de aceste texte se referă, în parte, la fapte ce pot constitui contravenții, întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor respective impune o dublă condiționare: repetabilitatea faptei („fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an“) și cuantumul prejudiciului, superior celui pentru care fapta constituie contravenție („cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior“). Astfel fiind, nu poate fi reținută „identitatea de obiect“, drept componentă-cheie a principiului ne bis in idem, în sensul jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului invocate. Cu alte cuvinte, incriminarea nu intervine pentru „aceeași faptă“, sancționată contravențional, ci numai dacă fapta respectivă are caracter de repetabilitate și prejudiciul produs este superior celui reținut în cazul contravenției. Nefiind întrunită această identitate, nu se poate reține încălcarea, prin normele criticate, a principiului ne bis in idem.

Având în vedere practica Curții Constituționale, apreciem că nici în cazul infracțiunii prevăzute de art. 66 alin. (11) nu se poate atrage aplicarea principiului ne bis in idem și a practicii Curții Europene a Drepturilor Omului.

Urmarea imediată constă într-o stare de pericol, în cazul în care evaluarea se face în funcție de numărul și cantitatea deșeurilor.

Urmarea imediată constă într-un rezultat, respectiv:

– un impact asupra mediului ce nu poate fi neglijat, manifestat prin modificarea, chiar și într-o proporție mică, a calității apei, solului sau subsolului în aria vizată de acțiunea ilegală;

– un cost pentru înlăturarea efectului actului de conduită ilicit.

Raportul de cauzalitate dintre fapta făptuitorului și starea de pericol rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei. În cazul în care urmarea imediată constă într-un rezultat, raportul de cauzalitate trebuie demonstrat.

3.6 Latura subiectivă

Infracțiunea prevăzută de art. 66 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 se săvârșește cu vinovăția făptuitorului sub forma intenției directe sau indirecte.

3.7. Forme, modalități, sancțiuni

Infracțiunea se consumă în momentul în care se realizează una dintre acțiunile alternative ale elementului material într-un număr suficient de mare încât acțiunile, analizate împreună, să releve o cantitate totală de deșeuri sau un impact cumulat asupra mediului, vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor ce nu poate fi neglijată/neglijat.

Conform art. 66 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021, tentativa la acesta infracțiune se pedepsește.

Se pune problema la câte dintre acțiunile săvârșite în mod repetat se poate considera că există tentativă și la ce număr se consideră infracțiune consumată.

Plecând de la definiția tentativei prevăzută de art. 32 din Codul penal (în continuare C.pen.) – ,,Tentativa constă în punerea în executare a intenției de a săvârși infracțiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu și-a produs efectul” –, în opinia noastră, se va reține tentativă, dacă la ultima acțiune care ar depăși cantitatea totală de deșeuri sau impact cumulat asupra mediului, vieții, integrității corporale sau sănătății persoanelor executarea a fost întreruptă sau nu și-a produs efectul.

Sancțiune: închisoare de la 1 an la 5 ani sau amendă.

Prin derogare de la dispozițiile art. 137 alin. (2) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal[16], suma corespunzătoare unei zile-amendă pentru persoana juridică este cuprinsă între 500 lei și 25.000 lei.

Conform art. 61 alin. (5) C.pen., dacă prin infracțiunea săvârșită s-a urmărit obținerea unui folos patrimonial, iar pedeapsa prevăzută de lege este numai amenda ori instanța optează pentru aplicarea acestei pedepse, limitele speciale ale zilelor-amendă se pot majora cu o treime.

Conform art. 62 C.pen., dacă prin infracțiunea săvârșită s-a urmărit obținerea unui folos patrimonial, pe lângă pedeapsa închisorii, se poate aplica și pedeapsa amenzii.

La stabilirea cuantumului sumei corespunzătoare unei zile-amendă se va ține seama de valoarea folosului patrimonial obținut sau urmărit.

4. Concluzii

Practic, nu prea există situații în care o acțiune privind regimul deșeurilor să nu aibă un cost pentru înlăturarea efectului actului de conduită ilicit. Un exemplu simplu: implicarea unui singur angajat, cu un utilaj, pentru a ridica deșeurile dintr-un loc unde au fost aruncate, presupune un cost material generat de prețul combustibilului și uzura utilajului, precum și costul cu salariul angajatului.

Acoperirea prejudiciilor aduse mediului, care determină de cele mai multe ori și consecințe asupra omului, antrenează costuri mai mari decât respectarea normelor de gestionare corespunzătoare a depozitelor de deșeuri și a utilajelor de eliminare a acestora.

Astfel, aplicarea dispozițiilor art. 66 alin. (1) și (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 va necesita o atenție deosebită din partea autorităților de aplicare a legii și a autorităților judiciare, aceste dispoziții îngreunând activitatea acestora, și așa îngreunată de multitudinea de legi și acte normative care trebuie studiate și aplicate în mod complementar.

Reiterăm necesitatea implicării legiuitorului în sistematizarea actelor normative care reglementează domeniul vast al regimului deșeurilor, în special, și a infracțiunilor contra mediului, în general.


* Procuror-șef secție – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, e-mail: draghici_vasile@mpublic.ro.

** Lector univ. dr., membru în Comitetul științific al Revistei „Pro Lege”, e-mail: jurj_remus@mpublic.ro.

[1] Prezentul articol reprezintă varianta actualizată a prezentării făcute de autori la Conferința națională cu participare internațională ,,Provocări ale Științelor penale la începutul mileniului III”, organizată de Universitatea Ovidius din Constanța la data de 26 aprilie 2023.

[2] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 9 ianuarie 2023.

[3] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 8 octombrie 1996, cu modificările și completările ulterioare.

[4] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1057 din 10 noiembrie 2020.

[5] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.

[6] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 23 noiembrie 2007.

[7] Republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, cu modificările și completările ulterioare.

[8] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 29 iunie 2007, cu modificările și completările ulterioare.

[9] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1057 din 10 noiembrie 2020.

[10] Infracțiunea prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 a fost introdusă prin Legea nr. 17/2023.

[11] Potrivit celui de al treilea considerent al Directivei nr. 75/442, obiectivul constă în protecția sănătății oamenilor și a mediului împotriva efectelor nocive cauzate de colectarea, transportul, tratarea, stocarea și depozitarea deșeurilor, luând în considerare dispozițiile articolului 174 alineatul (2) CE, care prevede că politica Comunității în domeniul mediului urmărește un nivel de protecție ridicat și se bazează în special pe principiile precauției și acțiunii preventive (a se vedea Hotărârea CJUE din 11 noiembrie 2004, în cauza C‑457/02, paragr. 33, https://curia.europa.eu/).

[12] Cu privire la obiectul material al infracțiunilor privind regimul deșeurilor, a se vedea, pe larg, R. Jurj, V. Drăghici, Dreptul penal al mediului, Editura Universul Juridic, 2022, p. 131 și următoarele.

[13] Expozitivul Convenției de la Basel.

[14] Ibidem.

[15] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1111 din 22 noiembrie 2021.

[16] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările și completările ulterioare.

Aspecte controversate introduse prin Legea nr. 17/2023 referitoare la realizarea elementului constitutiv în cazul infracțiunilor prevăzute de art. 66 alin. (1) și art. 66 alin. (11)din O.U.G. nr. 92/2021 privind regimul deșeurilor was last modified: iunie 19th, 2024 by Costache Adrian

Recomandări

Căutare